725 matches
-
asta când noua primă doamnă a Franței s-a folosit de acest mijloc postmodern de comunicare ca să-l pună pe președinte într-o situație umană și politică inconfortabilă. Cu aceeași ocazie, am citit într-un hebdomadar francez o relatare a pățaniilor a numeroși politicieni și jurnaliști, care, punând pe twitter tot soiul de lucruri, s-au trezit țintuiți la stâlpul infamiei sau au fost dați afară de la televiziuni și ziare. Cel mai celebru caz este al lui Pierre Salviac de la RTL
Literatura de twitter by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4519_a_5844]
-
Constantin Țoiu Nu demult, am dat într-un cotlon ascuns al bibliotecii de un fascicol ferferință din romanul polițist serial de pe timpuri numit Bill Gazon. Nu mai țin minte acțiunea. Am recitit însă cu emoție pățania surorii detectivului celebru răpită de japonezi și dusă tocmai la... San Francisco. Orașul crimei, orașul groazei (pe care japonezii, cu niște submarine speciale, aveau de gînd să-l cucerească de tot pe la începutul celui de al doilea război mondial). Știam
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
din rai. Și, în plus, e și un caz mai excepțional. Toată lumea a fost alungată din rai, așa încît această prăbușire s-a banalizat. Dar numai unii cad de la putere". Elita acestor "cîțiva" ține morțiș a ne aduce la cunoștință pățaniile sale "melodramatic de traumatice", cu o frenezie pesemne "lecuitoare". Pentru cititori este o ocazie "relevantă dacă nu de-a dreptul revelatoare". Întrucît cel ce a deținut puterea "se presupune că e un fel de deținător de Secrete, iar literatura secretelor
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
ro. Fata era sexy, îmbrăcată într-o lenjerie intimă mai mult decât provocatoare, întinsă pe pat și părea că îl cheamă pe tânărul care a primit fotografia la o "întâlnire" fierbinte. Din nefericire pentru acest tânăr, care și-a povestit pățania pe urod.ru, nu știe cine, cum i-a aflat numărul de telefon, și care a fost motivul pentru care a primit pe telefonul său aceste fotografii, cert este că pentru câteva momente s-a bucurat de priveliștea oferită.
Surpriza sexy pe care a avut-o un bărbat pe telefonul său by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65171_a_66496]
-
cu Alexandra”, în regia lui Mircea Diaconu, unde interpreta rolul unui elev care, prin modul de a se comporta, avea darul să-i înveselească pe toți colegii din clasă, un rol ce i se potrivea ca o mănușă. Astfel de pățanii sunt multe, iar în „Seara amintirilor” - care va fi organizată în cadrul manifestărilor aniversare în luna octombrie -, foștii membrii ai formației sunt așteptați să le rememoreze. Date statistice Formația „Torent” a fost înființată la 20 octombrie 1986, iar primele dansuri, cu
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
din palatul din apropiere, descoperi silueta gracilă a prințesei Maria, fiica prințului Mavrodin-Vărzaru, om cu concepții feudale nestrămutate. Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de o guvernantă englezoaică. Renunțase la studii încă de la 16 ani și, după pățanii, se plictisea la conac melancolică și - se putea? - obosită și ea. S-au zărit cu silueta puțintel ștearsă și, cînd s-au cunoscut, au trăit amîndoi, sentimentul că, în sfîrșit, și-au găsit alesul. Mizantropia i-a părăsit pentru o
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
murit într-un tîrziu, Schopenhauer și-a notat, în latină, în registrul de socoteli: "Obit anus, abit onus!" ("S-a zis cu baba, gata cu plata!") Ei bine, se întreabă, Russell, unde este de găsit pesimismul lui Schopenhauer în această pățanie? Niciunde, și asta dovedește nu atît că teoria lui Schopenahuer nu este bună, ci că în genere pesimismul și optimisul nu sînt teorii filosofice, ci stări de spirit decurgînd din natura temperamentală a oamenilor. Ajuns în acest punct, Russell conchide
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
le-a povestit prietenilor virtuali că după o discuție mai aprinsă cu angajații de acolo și după ore întregi de stat în aeroport a putut răsufla ușurată pentru că, într-un final, a ajuns la destinație. Mihaela Rădulescu a relatat toată pățania pe contul ei personal de pe o rețea de socializare. ”Am stat 50 de minute în avion pentru că nu le ieșeau bagajele la numărătoare. Cu această întârziere, nu mai aveam cum să prind legătura din Viena și nici nu mai era
Mihaela Rădulescu, scandal la aeroport. ”Mă simt... româncă!” by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71701_a_73026]
-
Harnagea, și-a văzut bagajele scotocite de vameșii de pe Aeroportul Otopeni, deși are pașaport diplomatic. Vameșii i-au cerut scuze lui Harnagea, dar i-au spus că se află pe lista persoanelor care trebuie verificate suplimentar, la frontieră. După această pățanie, Harnagea a declarat EVENIMENTULUI ZILEI : "Puterea de la București nu mai e în toate mințile! Un șef al serviciilor externe să fie oprit la granița propriei țări și controlat ca un infractor este un caz fără precedent." Cronicarul împărtășește punctul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
Dar și mai ciudat apare faptul că, de la publicarea nuvelei - mai întîi în "Gazeta săteanului" (1898), apoi în Momente (1901) - și pînă în zilele noastre, așadar într-un răstimp de peste un veac, nimeni n-a remarcat nimic suspect în desfășurarea pățaniei lui Lefter Popescu. Cu excepția doamnei Mariana Cheroiu.
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
considerați cei doi congresmeni americani, Wolf și Smith, poate că sînt pur și simplu interesați de România și exprimă puncte de vedere care trebuie înțelese ca atare, nu ca sprijin pentru președintele Constantinescu. * Pentru dl Tinu și nu numai, ultimele pățanii politice din România ar fi urmarea faptului că Puterea e cea care stabilește temele dezbaterii preelectorale. Iar opoziția pică victima acestei gherile, scrie dl Dumitru Tinu. Dar, să ne ierte editorialistul ziarului Adevărul, dl Iliescu nu e chiar un nou
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
preziua apariției, am constatat că articolul d-lui Andreescu apăruse deja în Observatorul cultural. L-am scos din pagină, ce era să facem?, înlocuindu-l cu altceva, operație care ne-a creat destule dificultăți. în numărul următor, Cronicarul a relatat pățania la "Ochiul magic", considerând că procedeul trimiterii unui text simultan la două reviste este deontologic incorect. Cu aceasta socotisem micul incident închis. Dar nu a fost așa. Dl Gabriel Andreescu revine în TIMPUL(nr. 10/2004) trimițându-le d-lor N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
ori pe tînăra care-l refuzase; nu socoteau condamnabil gestul ei, nici pe cel al bărbatului josnică răzbunare. Ei dovedeau a avea acces la umorul situației, izvorît din ambiguitate și relativitate; nu pretindeau să judece pe nimeni; se amuzau de pățaniile tuturor. Am citit, nu demult, romanul lui Andrei Makine Pe vremea fluviului Amur, publicat de Humanitas în admirabila traducere a lui Emanoil Marcu. Este a treia carte a romancierului rus stabilit la Paris, precedînd-o pe aceea - Testamentul francez - care-i
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a se
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
individ care le lovise mașina. După ce a fost ținut sechestrat de polițiști într-o toaletă, actorul a ajuns pe mâinile medicilor. Ovidiu Danci a spus că nu îi vine să creadă că în România se poate întâmpla așa ceva și toată pățania o descrie ca fiind extrem de traumatizantă. Actorul a povestit, pe o rețea de socializare, prin ce a trecut, dându-le asigurări prietenilor virtuali că se simte mai bine.
Vedetă de la ”Dansez pentru tine”, bătută de polițiști by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71679_a_73004]
-
mai adesea, ca pe un scriitor de divertisment școlar. Există, însă, oarece motive de a deranja, pe ici, pe colo, o asemenea, puțin măgulitoare, etichetă. O fac, acum, din unghiul unui divertisment mai aproape de gusturile (post)modernității. E bine știută pățania Lordului John, din poezia ce-i poartă numele și care începe cu un foarte à la page „se zvonise prin ziare”. „Leii punții la Lo-kù” sunt o altă prinsoare fără sorți de izbândă. „Stau la rând, dar încurcat”, ispitindu-și
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
de-al nostru în care erau rezumate știri din gazetele străine? Ioana Pârvulescu lansează aceste întrebări, însă de răspuns ne lasă pe noi să o facem. În ce mă privește, aș crede mai degabă că Bùbico e personaj autohton, iar pățania lui una pur românească, trăită de povestitor. În deschiderea cercetării sale, Ioana Pârvulescu are prudența să precizeze că se va ocupa numai de Caragiale „autorul comic”. Înțelegem astfel de ce nu discută nuvelele sau Năpasta. În fond cartea nu e o
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
cum s-ar zice, părintele lui, care l-a făcut prea liber pentru căpătuieli mărunte îl ia, spre păstrare, la sine. Asemănările dintre cele două istorii de sfârșit de secol XIX nu se opresc la personaje. Rețeta lor, suită de pățanii respectând o vagă cronologie și în a căror privință nu se intră în detalii, doar cât se vede abaterea de la așteptările celorlalți, e cvasi-identică. Sigur, Creangă nu-și trădează stilul, pariul pe savoarea zicătorilor, dincolo de care se întrezăresc niște replici
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
care să le facă să râdă pe femeile atinse de această afecțiune, campanie comandată de Alianța împotriva cancerului de sân, o organizație pe care nimeni nu reușise s-o găsească pe Internet. înainte de și după acest intermezzo personal dramatic, nenorociri, pățanii, întâmplări bune și rele, decese, schimbă viața extraprofesională a copywriter-ilor, a designer-ilor și a altor amploaiați, dar „noi", adică personajul cu multe capete și o singură simțire, pare a trăi sub obsesia obliterantă a iminenței și a arbitrariului
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
mai făcut maiuri... am fost și la Crănicean și la Anverescu..." Căpitanul urmează indicația ciobanului și obține astfel gradul rîvnit, mișcarea ordonată in extremis fiind apreciată pozitiv și atrăgîndu-i felicitările comisiei. Milităria nu e singurul domeniu care făcea posibile asemenea pățanii. în cartea sa de amintiri (Născut în '02), Sașa Pană povestește cum se desfășurau examenele de neurologie la profesorul Gheorghe Marinescu. Fiecare candidat trebuia să întocmească foaia de observație clinică a unui bolnav recent internat, să precizeze locul leziunii (pe
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
omului cu pămîntul. Tot cu ani în urmă, Liviu Rebreanu, scriindu-și mărturisirile în jurnalul inițial titrat ,,Romanul romanelor", consemnează o foarte importantă aducere-aminte: Nu e vorba de vreo spovedanie nici picantă și nici senzațională. N-am să pomenesc despre pățaniile sau aventurile sau întîmplările vieții mele decît întrucît acestea au avut vreo legătură cu opera... Ei bine, Ion, își trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
acum aparatului de propagandă. Mentorul care fusese adulat și ale cărui formulări făceau ocolul târgului a fost retrogradat, pus pe o linie moartă. Și-a pierdut catedra la facultate, nu i se mai dădea voie să vorbească tinerilor decât despre pățanii oarecari din viața clasicilor, era forțat să evite orice trimitere la fondul și direcția operelor. Și această permisiune, de a prezenta doar inofensive introduceri în cadrul cursurilor i se conceda ca o favoare. În realitate, fusese marginalizat și ridiculizat. Nu s-
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
dominantă... un punct de reazim logic"...). Prin Lecomte du Nouy, în vremea revizoratului din Vâlcea și Argeș, Caragiale a cunoscut pe ajutorul acestuia, Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
sol al zeilor, pe jumătate traficant al vorbelor (Hochstapler) mânuiește un arsenal de leacuri ca să înlăture frica și deznădejdea. Comentatorul din "FAZ" îi dă indirect o replică lui A.K. sugerând că o combustie gigantă țâșnește la T.M. dintr-o pățanie oarecare. Pentru a se descifra cât e permeabil scriitorul la compătimirea umană, trebuie plecat de la ideea că el o mută în tiparele canonului său epic. Daniel Kehlmann situează paginile despre visul lui Mont-Kaw lângă textele lui Jean-Paul dedicate stingerii din
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
faptul că obiceiul de a fuma a înregistrat, la începuturi, și unele împotriviri din partea unor conducători de state sau personalități ale timpului, dar mai ales din partea bisericii, care socotea fumatul „un pact cu diavolul”. În această privință, merită să relatăm pățania unuia dintre însoțitorii lui Cristofor Columb, când a debarcat pe coastele Americii, pe numele său Rodrigo de Jorez. Reîntors acasă, la Muelva-Spania, cu o bogată rezervă de tutun, el a avut neinspirata idee de a fuma în fața soției. Înspăimântată, aceasta
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]