725 matches
-
noastră, Marea cea mare era curată și liniștită. Nu vedeam nici o bucată de pământ, nici o luntre, nici un nor, nimic. Ne-am continuat drumul de-a lungul țărmului care, de acum, o cotea cu totul spre Miazăzi, iar Vindecătorii spuseră că pățania cu vocile nu fusese decât o Încercare lăsată fie de Tatăl, fie de cei ce-i voiau pierzania - nici ei nu erau siguri. Ca să se dumirească ce se petrecuse, Vindecătorii au adunat mai mulți prunci (ei mint cel mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
acest lucru, dar nu o făceau cum trebuieă Da, și apoi era viața de stradă din Franța. - Cartierele rezidențiale americane sunt În proporție de nouăzeci la sută pustii, goale de oameni. Aici, omenirea trepidează Încă, spunea Ravelstein. Ravelstein, păcătosul, gusta pățaniile sexuale. Se desfăta cu tot ce era louche, dubios și echivoc. Pentru un anumit gen de conduită, sau mai curând de lipsă de conduită, Parisul era Încă ideal. Dacă Ravelstein se bâlbâia În timp ce mergea, surâdea și perora, nu o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
moment, Costache Trocaru, cumnat cu Constandin F. Panaitescu, ofițerul de la Starea Civilă a Primăriei. Tatăl băiatului nici n-a vrut să audă de o asemenea poveste de amor. A trimis-o pe fată imediat la Wintris. Ai ei însă, după pățania de Crăciun, n-au mai vrut să se gândească la pierderea copilului. Într-o zi, în plină amiază, au fost ridicați de milițieni tatăl fetei, Girevengu, chingar în Piața Mare, fratele lui, Trotilaș, paznic de noapte la cinematograful „Viața liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gheață se așază pe geamuri privind steluțele argintii care se culcă ușor pe pământul înghețat formând o plapumă groasă și fină. Atunci când în casă este cald, îmi place să ascult poveștile mamei despre nașterea minunată a pruncului Iisus și despre pățaniile ei de când era mică, ca mine. Mergea la colindat împreună cu străbunicul meu. Era o casă unde locuia o bătrânică ce nu le deschidea niciodată ușa... Era de fapt o femeie singură care nu avea ce să împartă cu ceilalți, probabil
Noaptea de Crăciun. In: ANTOLOGIE:poezie by Maria-Teodora Savu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_687]
-
căreia nu sunteți corect informat). Memoria bună de care Încă dispuneți este de invidiat. Această Însușire esențială a făcut ca lucrarea dumneavoastră de literatură beletristică să conțină informații bogate din câteva domenii de cultură generală. Sunt câteva scene memorabile, precum pățania terifiantă a surorii dumneavoastră Paraschiva (care, curajoasă și demnă, i-a Învins pe barbarii soldați bolșevici); scena papagalilor schimbați În chip ingenios; nesimțirea ofițerilor bolșevici, care n-au catadicsit să iasă din mașina Împotmolită ca s-o Împingă și ei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de muncă, de fiecare dată, când am fost Înscris pe o asemenea listă, că nu vreau să fiu tratat În același mod cu haimanalele, cu hoții, chiulangiii și cu delatorii. Mi-ar trebui mii de pagini ca să-ți Înșir toate pățaniile, Însă nu mă pot abține, bunăoară, de la evocarea, În fugă, a faptului, că am fost lovit premeditat de un jeep milițienesc, la 2 Februarie 1986 (de ziua Întâmpinării Domnului), șchiopătând, apoi, vreo 7-8 luni. Mai reține, te rog, că În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se oferi să destăinuie el chestia Aglaei, dar Titi se-nspăimîntă. Făgădui că va vorbi el. N-avu totuși curajul să procedeze direct și, deși avusese neplăcutul conflict cu Otilia, se duse la ea și la Felix și le spuse toată pățania. Otilia nu se putu reține de a nu râde. - Bată-te să te bată, Titi, ce năzdrăvănii faci! Ea însă nu vorbea cu Aglae, așa că rolul de vestitor al comediei căzu asupra lui Felix. Când acesta spuse că Titi s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
viu eu acolo? S-a zăpăcit bietul băiat de tot, l-aamețit escroaca. Du-te, dragă, și te culcă, pînă-ți vii in fire. Am să vorbesc eu cu Stănică. Într-adevăr, Stănică veni în curând. Când Aglae începu să-i spună pățania, el luă deodată o înfățișare tehnică și-o întrerupse: - Stai, stai, stai, mă rog. Trebuie să luăm lucrurile metodic. Unde e Titi? Titi fu adus, și Stănică îl supuse la un lung interogatoriu. - Mă rog, eu vreau să știu, ai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și confidentul lui Stani. Nu trebuiau să-și vorbească, doar își amestecau gândurile și mai făcea o năzdrăvănie când vedea supărare pe chipul amicului său, astfel îi arăta loialitate fără interes. Până când Stani a plecat în lume a avut multe pățanii și aventuri la care erau amândoi părtași; Tamba avea o înțelepciune ieșită din comun, deși nu a urmat școli înalte. Diriginta trebuia să își supravegheze elevii, intra în atribuțiile ei să vadă în ce condiții învață și a fost fericită
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea”, cum se spune, deci pățania sa nu ne contrariază; în schimb, pățania lui A s-a datorat absolut unui ghinion. În virtutea socializării în spiritul normei justiției (dreptății) distributive, a echității, ceea ce i s-a întâmplat persoanei A ne apare ca fiind o nedreptate. Oricum, experiențe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea”, cum se spune, deci pățania sa nu ne contrariază; în schimb, pățania lui A s-a datorat absolut unui ghinion. În virtutea socializării în spiritul normei justiției (dreptății) distributive, a echității, ceea ce i s-a întâmplat persoanei A ne apare ca fiind o nedreptate. Oricum, experiențe mai riguroase în controlul variabilelor indică prezența
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de chestiune, însă în materie militară noi n-avem nici o trecere. Și Pomponescu dădu solicitantului o carte de vizită cu o recomandare, spre a-i înlesni accesul la Ministerul de Război, aceasta din milă pentru Hagienuș. Dar totodată povesti amicilor pățania acestuia. Într-o zi Pomponescu se trezi la minister cu o tânără doamnă, foarte isteață, care intrase cu o notă de la madam Pomponescu. . - Cine sunteți? Întrebă ministrul. . - Sunt fiica domnului Hagienuș! Pomponescu se purtă amabil și-i sărută mâna la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în aceste Schițe nouă. Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat prin comic la moralitatea unui vechi motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
valoare etică și psihologică, care ține de intenția cunoașterii profunde de sine. El devine în acest mod un fel de arhetip al perfecțiunii omenești, care mobilizează toate energiile spirituale pentru a se realiza, etapa finală a unui traiect inițiatic, după pățaniile anterioare, și ele cu aport cognitiv. Exprimânduși dorința de a fi calif, Abu Hasan se situează în poziția temporară de uzurpator, de ,,rege fals’’, motiv care se bucură de o identitate simbolică destul de complexă. Un exemplu se poate observa în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pasionale, cărora călătorii le cad victimă cu voluptoasă uitare de sine. Toate amănuntele din care se construiește însuși planul acestor invocații presupus magice ale Mânjoalei sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
patima jocului de noroc, este tema fantastică tipic dostoievskiană a scrierii. Opera este creată utilizând narațiunea la persoana a treia și cele câteva indicii cu privire la acțiunea forțelor malefice, elemente care sunt figurate sunt presărate în trecere. Această alternare între relatarea pățaniilor unui ingenuu și intervenția acestor puteri oculte este sporadică și mai redusă. Elementele devin puncte enigmatice de suspensie doar în final, atunci când tânărul trece iar prin fața conacului, vrea să se uite înapoi după fată, dar ,,a apucat să cotească la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca s‐au publicat: detalii despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Semănătorul, decedat la 19 iulie 1890. Semănătorul de la Bârlad a avut ca girant pe Teodor Pascu de la 27 septembrie 1870 14 mai 1872, Niță Corbea, de la 14 ianuarie 1873 și Petru Petrescu 76, prof. Gr. Crețu redând în notă și pățania celui din urmă, ca o farsă pusă la cale de colegii lui St. Neagoe și Panaite Armașu, urmare a cenzurii exercitate de prefectul județului Nicolae Giurgea (op. cit. p.52). Dar iată întâmplarea respectivă relatată de Gr. Crețu: „Pentru că Semănătorul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune, deseori chiar în "nefericit" și ironizat protagonist al acesteia. Însăși formula de introducere în scenă a pățaniilor este parodică. Glisând cu ușurință din sfera literaturii grecești în cea a literaturii latine, Petronius preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a ne trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o românească pură, moș Buraga a prezentat fiecare obiect de la origine pînă la locul și data cînd a fost găsit. Din cînd în cînd povestește și cîte o ,,tărășenie “ a familiei academicianului Condurache, care a trăit în această casă-muzeu, sau pățaniile lui Carol al II-lea care avea și el ,,o mîndră la Chioaia la Butucării “. Ultimele încăperi pe care le-am vizitat au fost biblioteca și camera de lucru. Colecțiile au început să se deterioreze, deoarece acoperișul este spart. ,, Plouă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
carte, nu vei mai simți niciodată că ai pierdut în fața celeilalte persoane. Te vei ridica mereu de la masa de negocieri știind că ai câștigat și fiind conștient că ți-ai consolidat relația cu celaltă persoană. Dacă ai vreun comentariu, sugestii, pățanii de povestit, reclamații de făcut sau pur și simplu întrebări, vă rog să scrieți autorului la adresa RogDawson@aol.com. „Secrets of Power Negociating”, „Power Negociating „și „Power Negociator” sunt mărci înregistrate ale Power Negociating Institute și Roger Dawson Productions. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
tufiș drept un urs”. Interpretând semnificația piesei, Tezeu interpretează, de fapt, realitatea teatrală în substanța ei: iluzii, amăgiri, fantasme preschimbate în forme de către delirul imaginației poetice. Iată însă că Hipolita se arată dispusă să-i dea replica: în toate aceste „pățanii” ale nopții a existat totuși „ceva extrem de consistent” („something of great constancy”). Prezența, în spusele ei, a cuvântului witness trimite la ideea de mărturie în favoarea adevărului, de atestare a veridicității. Dramul acesta de adevăr reprezintă tot ceea ce este „ciudat” și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
evidențiere; extravagant; fals; fanta; la față; fructe; gălbănuș; gălbenele; gură de sac plin; gutui; halat; hoț; închis; japonez; ca lamîia; laș; lene; liniștit; maiou; melancolie; mereu; miere; minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere; perete; pix; plictisit; PNL; portocală; portocaliu; porumb; posomorît; puișor; puiul; pur; purpuriu; răceală; relaxare; roșu+albastru; roșul; ruginit; sare; senin; slănină; speranță; splendid; strident; suspiciune; suspin; timid; trist; tristețe; ureche; UVT; vară; vesel; violet; vopsea (1); 781/167/69
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acțiune (16); ceva (15); coincidență (12); necaz (12); a avea loc (11); soartă (11); amintire (10); fi (10); nenorocire (10); acum (9); fapt (9); noroc (9); a se petrece (9); caz (8); minune (8); situație (8); neașteptat (7); neprevăzut (7); pățanie (7); petrecere (7); produce (7); ivi (6); lucru (6); multe (6); ocazie (6); faptă (5); întîmplător (5); lucruri (5); odată (5); orice (5); petrecea (5); aventură (4); bucurie (4); des (4); a fi (4); greșeală (4); istorie (4); nimic (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă; niciuna; noroc; nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]