43,895 matches
-
pondere, cu cît, după cum recunoaște însuși Z. Ornea, ea iradia și în spațiul cultural-politic al Junimii, acordînd puncte de reper lui Xenopol, lui Eminescu, lui C. Radulescu-Motru, situîndu-se la izvoarele sămănătorismului iorghist și ale naționalismului dintre cele două războaie. Din păcate, Z. Ornea apreciază poziția liberalilor drept demagogica, întrucît ar fi avut "menirea de a ascunde esență, în fond retrogradă, a atitudinii adoptate față de probleme-cheie, ca aceea a chestiunii rurale, care nu prea se deosebea de a junimiștilor. Blamarea liberalismului divulgă
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
este tocmai un cerșetor. Toți profesioniștii și-au găsit formule de supraviețuire și au relații directe cu o clientela fidelă și, adesea, chiar permanentă. Ei își rezolva, astfel, problemele materiale, dar evitarea galeriilor și vînzarea din atelier nu creează, din păcate, cota, si nu așază rațional prețurile pe piață, cu alte cuvinte nu aduce beneficii fenomenului în ansamblu și pe termen lung. Chiar și artiștii tineri care, la prima vedere, par a fi grav dezavantajați, au la dispoziție o plajă largă
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
mai putin manifestă , pentru că noii colecționări nu se dau în vînt după artă ,,proaspătă. Ei caută maeștri și vînează mitologii. În mod paradoxal, singurul domeniu în care moartea poate fi percepută pozitiv este acela al artei. Sună sinistru, dar, din păcate, așa este: se considera în mod tacit că un artist bun este un artist mort. Sînt, evident, si colecționări care caută artă contemporană fără nici un fel de prejudecată, însă ei sînt puțini și, oarecum, nereprezentativi în economia generală a climatului
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
în spațiul nostru public așa cum se cuvine. Pentru ca aceste lucruri să funcționeze și dincolo de enunțuri și de principii, este nevoie de o rediscutare profundă a relației nemijlocite cu opera de artă, cu atît mai mult cu cît există încă, din păcate, locuri în care obiectul artistic este supus literalmente unui regim de sclavaj. Uneori, lucrările sînt tăiate ca să intre mai bine în ramă, alteori se elimină fragmente dintr-o compoziție pentru simplul motiv că sînt mai prost conservate, iar restaurarea diminuează
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
o nouă carte, Filosofia lui Caragiale. Cum, adică, filosofia lui Caragiale? MARTA PETREU: Uite așa! Ca orice operă literară de rangul întîi, și opera lui Caragiale e susținută de o filosofie, de o viziune despre lume. Așa că am făcut și păcatul ăsta. Mă ocup de foarte mulți ani de Caragiale, este autorul pe care îl iubesc cel mai mult din toată cultura română. Întotdeauna mă simt bine cînd îl citesc sau cînd mă gîndesc la el. E lucid, e o baie
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
prețuri fabuloase. Căsătorită cu Diego Rivera ( muralistul revoluționar care-a încercat să-l pună pe Lenin pe zidul de la Rockefeller Center), Frida Kahlo a fost o femeie liberă și puternică - un fel de Madonna a vremii sale, cînd încă ( din păcate pentru ea) nu se inventase cultura pop. Se pare - aflăm din film - că a avut o aventură și cu Troțki, în perioada exilului său mexican: este picant să-l vezi pe marele teoretician/revoluționar în pat cu o femeie pătimașă
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
înlocuită periodic până în 1989 cu altele mai modeste, conținând autorii și operele excomunicate ale momentului respectiv. Exemplarul ce l-a avut la dispoziție pentru ediția anastatică de azi pare să fie rarisim, dacă nu unic. Parcurgându-l, noi, care, din păcate, i-am fost contemporani, prin efectele lui, ne dăm încă o dată seama de absurdul orwellian în care am trăit 45 de ani, de greaua sentință de condamnare la care am fost supuși ca popor, intrați în robia comunismului, sentință extinsă
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
a răsturnat la întâmplare fișierele Bibliotecii Academiei Române și a transcris ce i-a venit mai la îndemână, numai ca "să-și facă planul": Costache Conachi, Anton Pann Povestea vorbii ( ediție 1926), C. Negruzzi Cum am învățat românește, Negru pe alb, Păcatele tinereților ( ediții de Ion Pillat), Al. Odobescu Doamna Chiajna ( idem). Să le fi propus pentru eliminare doar pentru faptul că editorul era nepotul "fascistului" Ionel Brătianu? Aberația merge mai departe: figurează pe listă o antologie Grigore Alexandrescu din 1935 și
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Liviu Dănceanu Marile pasiuni sunt rare, precum capodoperele. Și unele și altele purifică, emoționează, însuflețesc, aidoma forțelor ce se opun leneviei și inerției, fiind mereu actuale, întotdeauna ideale. Din păcate, mi-a fost dat să cunosc doar câțiva oameni cu adevărat pasionați, la cei mai mulți dintre noi pasiunea manifestându-se ca un erzat în căutarea exclusivă a plăcerii ce rezultă din satisfacerea unei nevoi instinctive, nu de puține ori deviată și
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
mult mai tandru);/ era și domnul Mărculescu,/ cel cu «tăcerea milostivă»/ strînsă-«ntre pajiște și turlă»;/ și, personaj de mare burlă,/ cînd ofensiv, cînd în eschivă,/ Vintilă Ivăceanu; Turcea/ ( o cvasi-rimă pentru Tulcea,/ tot astfel cum se-ngînă Giurgiu/ cu, din păcate, numai giulgiu),/ pe care-l cunoscusem, însă,/ prin Mircea, Mircea Brăilița,/ prietenul de totdeauna,/ cu-o zi în urmă, la «Albina»/ ( nu singur, ci-nsoțt de una/ cu bucle arămii ca lița);/ Dimov, în fine, și, constrînsă/ a împărț cu noi
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
21 iunie, ora 10. În aceeași clădire, ultramodernă, a bibliotecii are loc Colocviul de literatură cu tema " G. Călinescu și critica literară postbelică". Moderatori sunt Eugen Simion, Mircea Martin și Alexandru Zub. Fiecare dintre ei are câte o intervențe substanțală (păcat că nu s-au făcut înregistrări... sau s-au făcut?). Alexandru Zub ia asistența prin surprindere trecând fără dificultate din postura (cunoscută) de istoric în aceea de istoric literar. Mai iau cuvântul Ileana Mălăncioiu, Virgil Podoabă, Dan Mănucă, George Cușnarencu
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
Am mai spus și cu alte prilejuri că, din păcate, cu foarte puține excepții, acțiunile mari de promovare a culturii și spiritualității românești peste hotare nu sunt realizate de instituții abilitate ale statului român sau de diplomați de profesie, ci de o serie de intelectuali de marcă, de origine română
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
umilă și... atît de femeie. Toate scenele, de fapt, ale lui Mihai Constantin cu Sebastian Papaiani și cu Virginia Mirea sînt tulburătoare. Sînt atît de rusești, atît de adevărate, în fond, jucate dumnezeiește într-o geometrie a sufletului slav. Din păcate, unele din crizele lui Oblomov sînt nejustificat de violente în interpretarea lui Mihai Constantin și, pe alocuri, bunătatea funciară a lui Ilia Ilici, despre care vorbește toată lumea, nu se "citește" întotdeauna pe scenă. Cum nu se citesc datele unui personaj
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
producă și să fie puternică. Arta e destul de democratică, după Dante, o pâine din care unii mănâncă miezul, alții coaja. Mai mult, poeții înșiși plusează și spun că "cititorul face poezia", care nu e departe de ideea lui Borges. Din păcate, în practică lucrurile sunt mult mai dure și poate mai nedrepte. Pentru a nu fi suspectat că mă aflu în preajma cine știe cărei rele intenții sau a vreunui tip de resentiment, precizez din capul locului că poeții aleși pentru această pagină n-
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
e minunat e grozav / să poți respira ( celui ce moare singur) ÎmpărȚind cu volumul lui Vasile Gârneț, Câmpia Borges, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Poezie pe anul 2002, am deschis cartea Valeriei Grosu cu multe așteptări. Prea multe, din păcate, și mărturisesc că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
e impardonabil - și de recenzenții care abia dacă le menționează (cînd le menționează) numele în trecere, traducătorii de literatură au o soartă ingrată. Ei nu devin vizibili decît atunci cînd traducerea e de tot proastă și deranjează la lectură. Din păcate, apar și multe traduceri de acest fel, chiar la edituri de prestigiu. Cronicarul știe din experiență cît de greu e să "repari" un text stîngaci și plin de erori; mai simplu ar fi să-l rescrii cap-coadă. Și sînt redactori
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
și din sân îi pică pe jos un guguloi de mămăligă cu brânză. Clasa moare de râs. Atunci, scrie Creangă parcă-l văd cum s-a plesnit părintele Duhu cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
I. Negoițescu) au încercat să-l reimpună pe Agârbiceanu contra discreditului relativ pe care i-l arătaseră Călinescu și ceilalți critici ai generației anterioare. Însă nu este sigur că au reșit. Popa Man e o combinație de reminiscențe din Caragiale (Păcat), Slavici (tatăl ciudatului popă e un hoț de porci, împușcat de jandarmi) și Sadoveanu (firi pătimașe, nestăpînite, în dragoste și în beție). Lipsa originalității aici mai vădită decît oriunde. Păscălierul e o versiune comică a temei preotului dintr-un sat
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până vă apar cărțile și poate, atunci, privindu-vă opera într-o altă lumină, să ne încurajăm a o comenta. Acestea fiind spuse, vă invităm
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
din relațiile dintre elementele implicate și nu din valoarea lor în sine. Obiecția lui Liviu Andreescu, potrivit căreia nu orice arbitru ar recurge la modelul khazar, este contracarată de autor prin limitarea sferei de referință la un arbitru „rațional." Din păcate, un astfel de răspuns nu face decât să confirme ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
erau pentru el. Schimbând aproape radical registrul, Coșovei se despărțea, de fapt, de Coșovei, înfruntând riscul de a o lua de la capăt și de a sfârși într-o fundătură. Cel mai recent volum al său, Vânătoarea pe capete, este, din păcate, pe deplin relevant pentru traseul poetic neinspirat al autorului Ninsorii electrice. Cartea este, în primul rând, o pierdere regretabilă la nivelul spectacolului lingvistic de altădată. Discursul poetic s-a diluat pierzându-și pe parcurs toate atributele. Dacă până acum citisem
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
evocării spune totul, Prilejul ca dar. Cînd moare o lume este, într-un fel, o carte a singurătății și a melancoliei. O carte mateină a unui bucureștean aflat în plimbare prin locuri cunoscute și iubite, bîntuit de neprețuite amintiri. Din păcate toate aceste locuri sînt astăzi goale de prezențele umane care le dădeau căldură și viață. Ce poate fi mai trist decît să treci prin locuri de care se leagă momente decisive din devenirea ta ca om conștient fiindcă cei pe
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
care ne-am obișnuit. Meșterul Manole al lui Ion Pecie rămîne o culegere de investigații solide, instructive și atracțioase nu doar pentru învățăceii proximi ai redutabilului dascăl care a devenit fostul echinoxist în ultimul deceniu, în Amarul Tîrg, restrîngîndu-și, din păcate, drastic, prestația scriptică. Ion Pecie: Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu. Editura Viitorul românesc, 2001, 292 pag.
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
de înțeles pînă la un punct și teama dlui Năstase de scenarii mafiotice. Dacă, Doamne ferește, pun ochii mafioții pe averea premierului, în loc să-i pună pe averea doamnei sale care, nefiind demnitar, nu stîrnește același interes ca prim ministrul? l Din păcate, presa, foarte vigilentă cu averile reprezentanților puterii, n-a luat, deocamdată, în serios, declarațiile de sărăcie ale demnitarilor din categoria CVTudor. Președintele PRM a declarat, cum se știe, că-și donează salariul de parlamentar săracilor. Un act de generozitate remarcabil
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
condiționată acum de starea generală a omului și, în special, de sănătatea sa morală. Promovarea unei noi imagini a omului era cerută și de religia întemeiată pe revelație, dorită de Emerson. Noua credință nu se putea adresa puritanului obsedat de păcat și de forțele răului din-tr-însul, mereu cu gîndul la viața de dincolo, căruia dogma îi înterzicea să creadă în revelația divină. Este adevărat, puterea sa slăbise de mult sub presiunea raționalismului ce inspirase Revoluția americană și determinase chiar puritanismul să
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]