1,620 matches
-
străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Acasă > Poezie > Amprente > AȘTEPT UN FULGER Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului de-atâtea furtuni copacii cocoșați par clopote șuiera vocile cerului la ușă podului casei fetițele pădurarului s-au rătăcit au făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează poteci sigilata cu lacrimi sub altarul văduviei bunica Maria se roaga așezând pe rafturi de lemn coli albe în cămara viitorului donița cu lapte
AȘTEPT UN FULGER de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373498_a_374827]
-
porțileprin care ei trec dincolode asfințitrăsfirându-și rădăcinile înbucle temporale... XIX. AȘTEPT UN FULGER, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. de-atâtea furtuni copacii cocoșați par clopote șuieră vocile cerului la ușa podului casei fetițele pădurarului s-au rătăcit au făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează poteci sigilată cu lacrimi sub altarul văduviei bunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemn coli albe în cămara viitorului donița cu lapte
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
răzbătea împreună cu ei prin legende) de-atâta moarte mi se zbate sufletul prin închisorile lumii aștept un fulger să nască snopi aurii pe întinderea albastră ... Citește mai mult de-atâtea furtuni copacii cocoșațipar clopoteșuieră vocile cerului la ușa podului caseifetițele pădurarului s-au rătăcitau făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează potecisigilată cu lacrimi sub altarul văduvieibunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemncoli albe în cămara viitoruluidonița cu lapte spumos cheamă ielele din rărunchii
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului ROȘIILE Un musafir nepoftit - URSUL Zilele trecute, mai precis pe 29 aprilie, dis-de-dimineață, în satul Păsărei din comuna Roșiile „un urs frumos al naibii„ după cum mi-a mărturisit Marian Nica, pădurarul de canton, a intrat în curtea Auricăi lu’ Ristoi și i-a sfâșiat porcul, mâncându-i numai mușchii de pe spate. Pe la ora șase și jumătate, când Ionel, fiu-său, s-a trezit, să pregătească cele do uă fete pentru școală
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
musafirul nepoftit a reapărut în mijlocul satului, într-o intersecție, la Costică Grecu. De data asta s-a sunat la 112, și, până la sosirea echipajelor de poliție și jandar- merie, primii veniți au fost: Doru Diaconu - viceprimarul comunei Roșiile; Nica Marian - pădurar și Vicuță Păsărelu - consătean. În lumina farurilor, ursul a ocolit mașina și a coborât către satul Cherăști-Vale, unde a răsturnat câțiva stupi ai lui Bebe Stanciu. Speriat cu petarde de polițiști și jandarmi, ursul a apucat spre deal, către un
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
vedere. Termină de mâncat și zise : - Mama soacră, am citit într-un ziar la Ciulnița că Puterile Centrale s-au retras din România și acum încearcă să negocieze pacea. Se pare că războiul s-a terminat. Mâine mă duc la pădurar și îl rog să-mi dea pe credit ceva lemne pentru a ieși din iarnă. Mă duc și prin oraș, unde sper să găsesc pe cineva care să mă ajute cu ceva făină, mălai, și cele necesare pentru a avea
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
sărbători. - Mache, mamă, bine că ai venit la timp, astfel numai Dumnezeu știe dacă mai ieșeam întregi din iarnă. Oamenii te cunosc și sigur te vor ajuta. Ziua următoare, cum se lumina de ziuă, Mache porni spre pădure, la casa pădurarului. În drum trecu pe lângă conacul domnului Redeanu, pe poarta căruia tocmai ieșea o trăsură în care se afla moșierul. Când trecu pe lângă el, Mache îi ură o dimineață bună. Domnul Redeanu dădu din cap, murmurând: - Bună... după care dădu să
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
conducea trăsura să oprească și , coborând din trăsură, strigă: - Ei, omule... cine ești și de unde mă cunoști? Mache se răsuci în loc și privind spre trăsură, zise: - Sunt Marinache Vasilescu, ginerele domnului Alexandrescu, m-am întors de pe front și merg la pădurar să-mi dea pe credit ceva lemne pentru a-mi scoate familia din iarnă. Dacă știam ce s-a întâmplat cât am lipsit, preferam să-mi putrezească oasele pe acolo. - Scuză-mă că tu te-am recunoscut, domnule Marinache, dar
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
minute cât vor bea împreună cafeaua. În timp ce-și savura cafeaua îi zise lui Mache: - Mâine pun să se taie un porc pe care ți-l trimit acasă, împreună cu doi saci cu făină și doi cu mălai. Spune-i pădurarului să taie un brăduț pe care să-l împodobești de Crăciun pentru copii. Voi trimite pe Moș Crăciun cu daruri pentru ei.În gând, Mache îi mulțumi lui Dumnezeu că nu îl uitase, dar se gândi că poate acolo în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
pământ, decât viața? Dumneata mi-ai redat-o și oricât te-aș ajuta, nu cred că mă pot achita. Acum, hai să mergem fiecare la treburile noastre și să ne revedem sănătoși... Mache merse în pădure, unde aranjă pentru lemne. Pădurarul, pe lângă faptul că era sigur că va plăti lemnele când va avea posibilitatea, fu impresionat de faptul că domnul Redeanu plătea un brăduț pentru copiii lui Mache.Se se întoarse bucuros acasă și îi povesti soacrei sale ce rezolvase. Această
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
Acasa > Literatura > Copii > BĂTRÂNUL PĂDURAR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
Acasa > Literatura > Copii > BĂTRÂNUL PĂDURAR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
jur. Am rămas în poiană ca să te ajut să găsești drumul spre oraș. - Nu era necesar, îl găseam și singură. - Pot să plec și acum dacă te deranjez. - Nu mă deranjezi. - E foarte deasă ceața, a adăugat Pavel. Gheorghe Boran, pădurarul, a auzit vorbă. Călăuzindu-se după sunete a reușit să ajungă lângă Edwina și Pavel. Lucra de ani buni ca pădurar în cadrul Ocolului Silvic din Ohaba. Se afla în timpul serviciului când ceața s-a lăsat peste pădure. Cu greu a
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
să plec și acum dacă te deranjez. - Nu mă deranjezi. - E foarte deasă ceața, a adăugat Pavel. Gheorghe Boran, pădurarul, a auzit vorbă. Călăuzindu-se după sunete a reușit să ajungă lângă Edwina și Pavel. Lucra de ani buni ca pădurar în cadrul Ocolului Silvic din Ohaba. Se afla în timpul serviciului când ceața s-a lăsat peste pădure. Cu greu a reușit să ajungă în poiană. În apropiere de poiană vocea tinerilor i-a fost călăuză. - Ce de apă și fum, s-
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Silvic din Ohaba. Se afla în timpul serviciului când ceața s-a lăsat peste pădure. Cu greu a reușit să ajungă în poiană. În apropiere de poiană vocea tinerilor i-a fost călăuză. - Ce de apă și fum, s-a adresat pădurarul celor doi! - E multă umezeală în ceața asta, l-a aprobat Pavel. - E mult fum în pădure, a ținut să precizeze pădurarul. A coborât fumul din pădure peste poiană și acum se îndreaptă spre oraș. - Nu e fum, e ceață
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
În apropiere de poiană vocea tinerilor i-a fost călăuză. - Ce de apă și fum, s-a adresat pădurarul celor doi! - E multă umezeală în ceața asta, l-a aprobat Pavel. - E mult fum în pădure, a ținut să precizeze pădurarul. A coborât fumul din pădure peste poiană și acum se îndreaptă spre oraș. - Nu e fum, e ceață, l-a contrazis Edwina. - E fum și o să se ridice treptat și-a susținut pădurarul opinia. Am mai întâlnit astfel de fenomene
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
fum în pădure, a ținut să precizeze pădurarul. A coborât fumul din pădure peste poiană și acum se îndreaptă spre oraș. - Nu e fum, e ceață, l-a contrazis Edwina. - E fum și o să se ridice treptat și-a susținut pădurarul opinia. Am mai întâlnit astfel de fenomene anii trecuți. Apa și fumul s-au luat de mână și au pornit la colindă prin natură, a spus pădurarul. - Ținându-se de mână au format un strat gros de ceață, a adăugat
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
a contrazis Edwina. - E fum și o să se ridice treptat și-a susținut pădurarul opinia. Am mai întâlnit astfel de fenomene anii trecuți. Apa și fumul s-au luat de mână și au pornit la colindă prin natură, a spus pădurarul. - Ținându-se de mână au format un strat gros de ceață, a adăugat Edwina. - Așa este ea. Nu o mai contrazice i-a explicat Pavel pădurarului. - Cum sunt eu? - Ca o leoaică ce-și apără teritoriul. - Mulțumesc pentru comparație. - E
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
s-au luat de mână și au pornit la colindă prin natură, a spus pădurarul. - Ținându-se de mână au format un strat gros de ceață, a adăugat Edwina. - Așa este ea. Nu o mai contrazice i-a explicat Pavel pădurarului. - Cum sunt eu? - Ca o leoaică ce-și apără teritoriul. - Mulțumesc pentru comparație. - E timpul să căutăm poteca ce duce spre oraș, i-a îndemnat pădurarul pe cei doi. Cu greu, cei trei rătăciți prin ceață, au reușit să descopere
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
a adăugat Edwina. - Așa este ea. Nu o mai contrazice i-a explicat Pavel pădurarului. - Cum sunt eu? - Ca o leoaică ce-și apără teritoriul. - Mulțumesc pentru comparație. - E timpul să căutăm poteca ce duce spre oraș, i-a îndemnat pădurarul pe cei doi. Cu greu, cei trei rătăciți prin ceață, au reușit să descopere drumul spre oraș. Ajunsă acasă Edwina a mers în camera ei și a deschis jurnalul. Nu a mai scris nici data, nici ora, a notat o
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI Într-o zi, pe la jumătatea lui iunie, plec cu noaptea în cap, pentru că trebuia să ajung tocmai în Hârtop, urmând să mă întâlnesc cu Marian, pădurarul de canton și brigadierul Bencheș Ni- colae, să-mi delimiteze suprafața de pădure și să marcăm câteva lemne uscate. După ce trec de ultima casă, o tai drept prin fânul până la genunchi spre Cuculie. Deși aveam cizme, mă luase tremuratul, pentru că
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
mersul motorului. Era mașina brigadierului Bencheș. Lângă leasă nu trebăluisem zece-cincisprezece minute. Am luat toporelul, l-am băgat la brâu sub curea și mă grăbeam către Hârtop; locul nostru de întâlnire. I-am găsit. Brigadierul avea marca în mână, iar pădurarul o agendă. Am făcut cu diligență cele necesare. Ne-am omenit cum se cuvine și ne-am despărțit. La întoarcere am dat pe la leasă, să văd starea în care se mai află căprioara. N-am mai găsit-o. Se târâse
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
într-o hulboacă. Partidele de fotbal erau aprige, cu cotonogeli, chiote, picioare julite, strigăte de gooool, șoșoni rupți, pantaloni sfâșiați, bătăi, plânsete. Cel mai rău era însă când cineva ne alunga de la joacă, fie vreun părinte al unui copil, fie pădurarul, fie vreun profesor de școală care ne vedea că pierdem timpul în loc să învățăm. Dar să lăsăm fotbalul deoparte pentru altă povestire deoarece, mai presus de plăcerea miuțelor, era cea a pescuitului. Ieșeam flămânzi de la școală dar, în drumul nostru spre
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]