948 matches
-
exclamă, „a prins curaj... Ciudată creatură”, făcu el. „Destul de ciudată”, râse celălalt. „Parcă sunteți desprins din desene animate...” spuse Noimann. „Mă uit la dumneavoastră și mă minunez...” „Minunați-vă”, răspunse interlocutorul său cu impertinență. „Dacă-mi veți turna Încă un păhărel, vă veți minuna și mai mult...” „Nu zău”, murmură Noimann, „e În Înfățișarea dumneavoastră ceva bizar. Ceva inconsistent. Păreți, așa, cum să vă spun, coborât parcă dintr-o peliculă destul de cunoscută....” „Cine vorbește de bizarerii și de inconsistență”, se ofuscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca o sticlă pe care scrie: coniac Alexandrion...” „Exact”, răspunse musafirul. „Ușa ține loc de etichetă...” „Și dumneavoastră, atunci, cine sunteți?” „V-aș ruga să nu vă enervați...” „Sunt cât se poate de calm”, răspunse Noimann, turnându-și Încă un păhărel... Musafirul bău și el, ridicându-și mâna spre o gură ce semăna c-un abțibild. Replicile pe care le rostea acesta se Înălțau sub forma unor balonașe colorate de săpun, având Înscrise Înăuntrul lor cuvinte alcătuite din litere desprinse parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
epoleți și de insigne...” Acum, creatura din fața sa purta o uniformă militară, având o banderolă plină de medalii Încinsă peste piept, tigheluri cusute cu fir de aur și-o sabie la brâu. „Nu ar strica să-i mai turnăm un păhărel”, Își spuse medicul. „Poate aflăm câte ceva...” Celălalt, ca la comandă, Îi și Întinse paharul gol. „Orice ați vrea să aflați, vă stau la dispoziție...” Piciorul se Înclină ceremonios dinaintea medicului, măturând cu tricornul său podeaua... „Parcă ați fi un spadasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
gingii. După care o Înghițise cu delicatețe, salivând ușor. Stridia cerea acreală și un Întăritor, astfel că Noimann luă o felioară de lămâie, mestecând-o Între dinți. Cerul gurii i se strepezise și Noimann Îl destinsese, dând pe gât un păhărel de Alexandrion, punctat cu cinci steluțe argintii. Viața, dincolo de tot felul de neplăceri și neajunsuri, Își avea farmecul ei. Fiecare clipă trebuia savurată pe deplin. Timpul putea fi simțit și pe-afară, și pe dinăuntru. Ce altceva erau oare secundele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vorbind, el apela destul de rar la serviciile lor, preferând să meargă până la lăcașul său de veci pe jos. „Puțină mișcare nu strică niciodată”, filozofa el... Când ajungea În dreptul monumentelor, se Înclina cu mult respect În fața lor, oferindu-și câte un păhărel de coniac sau o țigară, nu Înainte Însă de-a depune pe propriul său soclu o jerbă mortuară... Își dichisise cavourile, Înghesuind În ele tot felul de lucruri mai mult sau mai puțin utile, Încât, atunci când se afla acolo, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tot acest timp, Noimann stătuse liniștit la locul său, contemplând de la distanță toată zarva și așteptând deznodământul. Cuprins ca de un resort nevăzut, trupul său dădu să se ridice și el odată cu ceilalți, dar medicul, dând peste cap câte un păhărel de Alexandrion, reuși să-l potolească. Când zarva mulțimii se mai domoli, medicul aplaudă cu patos... Ceilalți meseni, scăldați În sudori, Îl priviră În tăcere. Dinspre locul unde se afla, turbanul lui Satanovski Îi răspunse un croncănit de corb. Ascultându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vecina hălădui mai mult prin prăvăli și străzi, poposind și pe la Mitropolie, unde se rugă la moaștele Preacuvioasei Parascheva, aprinzând lumânări și pentru vii, și pentru morți. La ora șase seara se Întâlniră la ieșirea din oraș. Bărbatul băuse câteva păhărele de rom la o bodegă și se arăta a fi cu chef; văzându-i fața roșie și mustățile răsucite cu semeție În sus, vecina Îi ținu isonul. La jumătatea drumului, tot trăgând câte o dușcă din sticla de rom pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
noi puteți achiziționa falusuri și vulve din materiale catifelate, ce imită cu fidelitate realitatea, cu forme și dimensiuni excepționale. Vibratoarele și aspiratoarele noastre vă pot aduce În orice clipă satisfacția visată...” Pentru Noimann, satisfacția Însemna coșmar. Înmuindu-și buzele În păhărelul de coniac, el citi În continuare: „În afară de aceasta, magazinul nostru, specializat În satisfacerea oricărei fantezii, vă pune la dispoziție o gamă Întreagă de: lubrifianți, afrodisiace, stimulente, bile, vibratoare, dildos, lenjerie și accesorii sado-maso, fetish, eprubete, pompe, păpuși, manșoane, inele, accesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Închipuită: stând În fața oglinzii, Își studia mimica și bibilea cuvintele, silabele și propozițiile, punându-le la punct și virgulă, Încât, În cele din urmă, se plictisea de ele și prefera, În loc să iasă În oraș, să stea În fotoliu În fața unui păhărel de coniac și să privească În gol - sau conversa cu peștii. Discuțiile pe care le purta uneori la telefon cu Bikinski erau de multe ori, o recunoștea și el, destul de interesante. În conversația cu pictorul, stomatologul Paul se simțea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Încordându-și voința, reuși să se calmeze. Nu era aceasta o dovadă a superiorității lui? În momentele de criză, un bărbat puternic trebuie să dea dovadă de stăpânire de sine. Caracterul lui trebuie călit clipă de clipă. Turnându-și un păhărel de whisky, Noimann se calmă. Mulțimea hexagoanelor ce evoluau În spațiu Începea să se diminueze, condensându-se Într-unul singur. Curând, hexagonul se transformă din nou În pentagon. Iar pentagonul Într-un triunghi isoscel cu unghiurile egale. Sferele de influență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În loc să se transforme În linie, alcătuia tot felul de Încrengături, pe cât de logice și limpezi la prima vedere, pe atât de nebuloase În profunzimea lor. „Da, trebuie să acceptăm realitatea cum e ea, nu cum dorim să fie...” Cinicul dădu păhărelul peste cap, așezându-și la loc șuvița rebelă. „Da”, repetă penitentul, foindu-se la picioarele sale, „dacă de Mathilda, momentan, nu puteți dispune, de mine puteți dispune oriunde și oricând... Eu sunt o simplă cifră, un număr, pe care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mâinile lui Noimann, care plămădeau din el un alt trup, asemănător cu al său, În timp ce propriul lui trup fusese dat uitării... Cerbicia cinicului fusese În sfârșit Învinsă. Penitentul trăia un moment triumfător. Acum el era cel care Își bea liniștit păhărelul de coniac Alexandrion, ridicându-și de pe tâmple șuvița rebelă. Acum el era cel care Își stingea țigara de foi de fruntea celuilalt Noimann, care, prosternat la picioarele sale, Îi cerea Îndurare. Cravașa se ridica și cobora. „Așa, așa”, murmura celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dată și pe totdeauna...” Gândurile se perindau cu repeziciune prin capul cinicului. Noimann stătea În fața oglinzii, privindu-și cu nedumerire chipul buhăit de alcool. Cum și-ar putea arăta o astfel de față În lume? Stomatologul Își mai umplu un păhărel și-l dădu În grabă pe gât. În dulap, costumele foșneau neliniștit. Umerii li se Înghesuiau În jurul crăpăturii, cu scopul vădit de a surprinde cu ochiul lor măcar un fragment din supliciul cinicului. Pantofii lui Noimann țopăiau alături de pantofii Mathildei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nici rochia, nici lenjeria intimă n-o puteau Înlocui pe Mathilda, astfel că, În cele din urmă, Noimann se ridică de jos și se lăsă pe scaun, după care, Închizându-și ochii, Își mai turnă din sticla abia Începută un păhărel de Alexandrion. „Dacă ai experimentat masajul de relaxare fără senzații erotice sau masajul erotic fără componenta terapeutică, atunci este timpul să le experimentezi pe amândouă, abandonându-ți trupul unui joc după care vei tânji Întotdeauna. Kandji Mesaje vă oferă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Piciorul se Încruntă. Chipul său capătă o expresie zeflemitoare. Stomatologul dădu să se apropie de dulap, dar piciorul Îi bară trecerea. „Încă un dop de Alexandrion”, spuse, „și apoi fiecare Își poate vedea de drumul lui...” Turnându-i coniac În păhărelul Întins, Noimann Își aminti că În urmă cu câteva zile citise În 24:ore o știri care l-a amuzat destul de mult. Știrea suna În felul următor: „Mulți dintre ieșenii care se aflau În jurul orei 13.00 pe strada Cicoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
unghere, pe aceștia Noimann Îi ignora cu totul ori se prefăcea că În locul lor vede niște halate, pijamale, papuci de casă, ciorapi, chiloți, cravate sau costume. Uneori pijamalele se enervau sau chiloții Își ieșeau din pepeni; atunci medicul ridica un păhărel de coniac În cinstea lor. Sau vărsa peste maldărul de rufe o cupă de șampanie... Noimann Îngenunchea pe șine și trenul trecea prin el ca printr-un tunel. „De pământ n-aduce vorbă, nici de văzduh și nici de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
la revedere de la fata aia cu care venise, poate că veneau de la gară și ea stătea pe undeva prin preajmă și trebuia condusă până acasă - Între timp el mâncă salam și bău suc de roșii, ciocni Încă unul sau două păhărele de țuică cu cei doi colegi (să-i numim provizoriu așa!) și ascultă refuzul complicat al lui Axente care nu putea să bea cafea din cauza unei insomnii pe care o avusese Într-un tren cu care venea din tabără când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pare că ceva nu e tocmai clar, e și el o ființă conștientă de acest adevăr al povestitorul natural. Imediat se uită către cofa din lemn de dud În care trebuie să curgă alcoolul și roagă pe cineva să ia păhărelul și să-i aducă să guste „fruntea“ cazanului. Abia pune pe limbă lichidul și se declară mulțumit, poate chiar uimit de mulțumire, cum se spune?, se arată mirat că a putut ieși o țuică așa de bună din boasca lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mai multe lucruri. Bătrânul, oricum, nu poate conta prea mult pe ajutorul șoferului de Salvare care a tot gustat țuica și nu e sigur că se va putea ridica În picioare cu ușurință. Acum el chiar gustă din nou cu păhărelul direct din cofă și se declară nemulțumit de tărie. Asta Îi amintește Încă un lucru demn de povestit și ca atare râde Întâi de unul singur de ceea ce tocmai și-a amintit. E vorba, de fapt, Popescu reușește să reconstituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe mâini și pe față și să se așeze unul În fața celuilalt la o masă de lemn pe prispa strâmtă a casei. Popescu Își privește ceasul când află de la bătrân la ce oră va trece pe aici autobuzul. Ciocnesc apoi păhărele cu țuică și le dau pe gât. Încep să mănânce din brânza, pâinea și ceapa puse pe masă de bătrân. Tac amândoi și se uită peste câmpul care Începe dincolo de gardul viu al curții. Între ei doi ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ca răspuns. Știam eu că tu și Bette o să vă bucurați pentru mine. S-a Întâmplat acum câteva ore și sunt așa de fericită! —Păi, evident, trebuie să sărbătorim, spuse el tare. La Black Door, doar noi trei și multe păhărele cu ceva tare și ieftin. —Categoric, am spus eu, Încântată că găsisem ceva de zis. E clar că se impune să sărbătorim. —Bine, scumpo! strigă Penelope de la mare depărtare, căci planurile noastre cu băutura nu prea-i stârneau, după cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
localurile fuseseră pline până la refuz până în zorii zilei de Anul Nou. Nimeni nu-și amintea de un tip solitar, înalt și cărunt. La miezul nopții Danny se întoarse la mașină și plecă spre Moonglow Lounge, ca să-și bea cele patru păhărele. Janice Modine, informatoarea lui preferată, se plimba cu tava cu țigări prin sală, oferindu-le clientelei mai puțin numeroase din timpul săptămânii: îndrăgostiți ce se giugiuleau în separeuri, cupluri de dansatori ce se sărutau în timp ce se mișcau agale în ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
giugiuleau în separeuri, cupluri de dansatori ce se sărutau în timp ce se mișcau agale în ritmul baladelor de la tonomat. Danny alese un separeu care nu dădea spre ringul de dans. Janice apăru un minut mai târziu, cu o tavă și patru păhărele de tărie, plus un pahar cu apă și gheață. Danny dădu pe gât cele patru pahare - bum, bum, bum, bum -, întorcându-și privirea dinspre Janice, ca ea să înțeleagă și să-l lase singur. N-avea de ce să-i fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
prinde pe nenorocit înainte ca șeful să-i zică „Stop”. Opri la Hollywood Ranch Market, cumpără un braț de cutii de carton, plicuri mari, etichete colorate, caiete dictando, hârtie de scris și indigouri și se duse acasă, permițându-și două păhărele de I.W. Harper în plus, în semn de apreciere pentru abnegația lui. Tăria îl trânti pe canapea - și deveni macabru. Mutilările lui Goines în culori vii, cinematografice. Mațe și penisuri uriașe, învinețite, văzute într-un prim-plan atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să declanșeze procedura de eliberare. Danny știa că săracu’ Jungle John urma să primească mai întâi o cafteală severă - dar nici pe jumătate la fel de rea ca păruiala pe care i-o va administra el. Reveni la apartamentul lui, înghiți patru păhărele de I.W., după care se puse pe treabă și întocmi dosarul, cu etichete colorate lipite pe diversele secțiuni: „Interogatorii”, „Eliminări”, „Cronologie”, „Piste”, „Probe materiale”, „Istoric”. În timp ce compunea un rezumat detaliat, un gând nu-i dădea deloc pace: unde locuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]