505 matches
-
ce aveți cu el?" mi-a spus soru-mea că le țipa. Ce aveți cu el?"... Și totuși, mie nu-mi făcuseră încă nimic. Mai bine, m-ar fi pălmuit, gândeam. De ce n-a avut curajul d-l Sen să mă pălmuiască? De ce mi-a întins mâna, laș, spu-nîndu-mi: "Good-bye, Allan!". ― Înainte de a veni ei s-o ia sus, Maitreyi mi-a șoptit: "Îi telefonez mîine". Dar poate n-are să izbutească. D-l Sen o păzește închisă. Îl auzeam vorbind cu mama
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
puțin de o secundă, când vom pofti. Clane clătină din cap. - Greșești. E de-a dreptul imposibil să mă omorâți. Un sunet se auzi dinspre Meewan. Inginerul înainta. - Czinczar, - spuse el amenințător - omul ăsta e insuportabil. Îngăduie-mi să-l pălmuiesc și vom vedea dacă zeii atomului îl vor proteja de infamie. Czinczar îi făcu semn să treacă deoparte. Dar privi fix la prizonier, cu ochi anormal de strălucitori. Rapiditatea cu care tensiunea pătrunse în cameră, îl uimi. Și, incredibil, prizonierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Pot să fac ceva să te ajut? m‑a imitat din nou, dar de data asta vocea Îi suna ca a unui copil smiorcăit. Dacă ar fi fost oricine altcineva pe lumea asta, aș fi Întins brațul și aș fi pălmuit‑o. — Bineînțeles că poți naiba să ajuți naibii, Ahn‑dre‑ah. Dat fiind că ești, evident, incapabilă să rezolvi din timp asemenea treburi, va trebui să găsești o modalitate de a le reînnoi pașapoartele Înainte ca ele să urce diseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
atât de insolentă, că provocă indignare. Miron Iuga îi aruncă o privire de dispreț, căpitanul de jandarmi își mușcă buzele strivind o înjurătură, iar Boerescu îl apostrofă nervos: ― Ce vrei tu, băiete, ce? Pe Petre întrebarea parcă I-ar fi pălmuit. Adică același prefect, care a ascultat strigătele și batjocurile celorlalți, numai pe el îl bruftuluiește, ca și când el ar fi cel mai ticălos om din sat, tocmai el, care... Răspunse încruntat, în glas cu zvâcniri bolovănoase: ― De ce-a mai venit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E insuportabil!... Asta e... Maiorul, parcă I-ar fi pălmuit, tresări: ― Ce-ai zis?... Cine ești dumneata... Ce cauți aici?... Cum îți permiți să te amesteci dumneata în... ― Mă numesc Titu Herdelea și sunt... ― Nu vreau să știu nimic! continuă Tănăsescu cu pumnii strânși. Imediat să părăsești primăria, altfel te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se îmblînzi văzîndu-l că se depărtează. Din clipa când a auzit de la prefect că e ziarist, furia i-a scăzut brusc, fără însă să arate că s-ar da bătut. Acuma câțiva ani, fiind în garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Kypsela, dar cerințele lor n-au fost ascultate, iar împăratul Isaac și sfetnicii săi i-au umilit pe cei doi. În sensul acesta, Iorga precizează că celnicii din munți s-au plâns la împărăție, iar unul din ei a fost pălmuit de un dregător bizantin, gest nesăbuit care a amplificat nemulțumirea. Întorși acasă, în munții lor, cei doi frați Asănești au declanșat revolta, la care au participat "cele două popoare", români și bulgari. Încă de la începutul revoltei, ei au trecut la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți parizieni dezaprobă aceste efuziuni de bucurie și senzualitate. Tatăl lui Huguette, o prietenă a Michelinei, își pălmuiește fiica atunci când aceasta se află pe punctul de a săruta un militar. În ceea ce o privește, Micheline nu se repede la tanchiștii francezi să-i sărute, căci își închipuie că "sunt probabil sătui deja". În schimb, le "strânge" cu cordialitate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
violenței soțului sau iubitului, în fiecare an; aproape 30% dintre femeile omorâte sunt ucise de soți sau de iubiții lor: dintr-o anchetă sociologică națională rezultă că o soție din patru și un soț din trei consideră că a-l pălmui pe partener este ceva normal sau cel puțin necesar. Mulți autori americani (printre care Gelles, 1997; Campbell, 1995), relevând consecințele negative ale unei atare situații pe multiple planuri, o consideră îngrijorătoare. Cred totuși, referindu-mă la ultima constatare, că e
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cuprinde recomandări aparent contradictorii, pe care ei nu le pot Înțelege (de exemplu, să poți răsplăti răul care ți s-a făcut la un moment dat cu binele; ba chiar mai mult, „să Întorci și celălalt obraz” atunci când ai fost pălmuit; sau să te rogi de iertare pentru cel care ți-a făcut o mare nedreptate etc.). Μ Nu este deloc forțat atunci când se afirmă că bunătatea unora nu se poate exprima decât la nivel de intenție, nu și de faptă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în unele poeme din Punțile Stalinskaya, cel puțin, să sufoce textul. Nevoia discursului de întoarcere la poetica lucrurilor simple este, de altfel, recunoscută într-o Poezie academică din Pădurea metalurgică: "Nu știu dacă e voce/ sau biografem, dacă discursul e pălmuit/ cu proză doar ca să fie întors cu furca/ spre lucrurile simple. E poezie". Simultan, sensul poemelor pare că se descifrează din ce în ce mai ușor. Venind în întâmpinarea posibilelor dificultăți pe care le-ar întâmpina propriul lector, instanța auctorială din Punțile... îi pune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
săturat de această viață modestă", pe care îi indignează "acest repaos grețos de după-amiază, prelungire a digestiei și picoteală", nu le promite altceva decît o viață mai consistentă și mai dinamică: "Fie ca vîntul proaspăt și soarele incandescent să ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri ale economiei burgheze pîinea, casa, munca sînt din nou evocate, dar asta pentru a fi ridiculizate și batjocorite: N-am venit precum bietul zeu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
privință, caricatural e cazul unui director care ne spunea că "pedepsele corporale, ca furtunul, au fost interzise"... numai că avea unul la picioare! În școala lui, 32% dintre elevi spun că au fost loviți cu furtunul, 33% că au fost pălmuiți, iar 32% că au fost puși în genunchi. Se pare că, deși textele sunt bine cunoscute, folosirea pedepsei corporale în școlile primare djiboutiene ca în multe alte țări rămâne subiect de dezbatere. Dacă majoritatea interlocutorilor noștri sunt de acord că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta cea batjocorită cu pălmuiri și scuipări să umple de strălucire fața mea cea întinată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
scos la 1 decembrie 1932, director Gh. Nedelea, strada Căpitan Kostache nr. 15 Bârlad. Într‐unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor Paciurea care a murit pentru că „n‐ a avut suma pretinsă de un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se retragă trupele americane. În nici un caz Administrația americană n-a fost impresionată de suferințele populației din aceste state, ci, mai degrabă de imensele rezerve de petrol, care trebuie să intre sub controlul lor. Mâna lungă a „Unchiului Sam” a pălmuit popoare și națiuni care țineau la independența și suveranitatea lor. Țăranii români, ajunși la prosperitate în 1945, visau la intervenția americană pentru a se reveni la situația anterioară acestui an, nemulțumiți de situația postbelică. Ce-au vrut românii n-au
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe obrazul pălmuit de boier, de eroismul soldaților români care au luptat în primul război mondial la Mărăști - Mărăsești, ultimul bastion de rezintență în calea dușmanilor, ori de Ecaterina Teodoroiu, eroină ale cărei rămășițe se află în cadrul Mausoleului Eroilor de la Mărășești, de
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
în Siberia: Sub cer de plumb întunecos, Pe câmp plin de zăpadă Se trăgănează-ncet pe jos O jalnică grămadă De oameni triști și înghețați Cu lanțuri ferecați. E lung cel șir de osîndiți! Pe vânăta lor față Necontenit sunt pălmuiți De-un crivăț plin de gheață, Și pe-al lor trup de sânge ud Des cade biciul crud. Sărmani!... de șase luni acum, Ei merg fară-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
preludiul sedimentării caracterului. Eroul întîlnește un fost coleg de școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l trimită la școală, la internat. De aici înainte, prozatorul înfățișează, succint, povestea vieții lui Bizu până la revenirea acasă, după terminarea studiilor. Liceul nu-l învață decât lecția umilinței față de ierarhie, simțită pe propria piele în momentul când directorul îl pălmuiește pe nedrept, cu acea "trufie" izvorâtă "din conștiința puterii și a abuzului ei". Neștiind ce carieră să urmeze, pentru că "nimic nu-l interesa din tot ce preocupa pe alții", tânărul pleacă totuși la München "pentru continuarea studiilor clasice", spre care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fiindcă romașcanii încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a pălmuit și insultat pe căpitanul echipei Unirea, elev în clasa a VI-a liceală”. În afară de „trupa” Teteriștilor, până la „accederea” echipelor locale - C.F.R. și „Stadiul Principele Mihai” - în Divizia C a Ligii de Est (1934), în Bacău au mai fost organizate meciuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și juriștii care îl înconjoară nu mai tolerează nici o intervenție exterioară, fie ea și a papei: de unde celebrul conflict cu Bonifaciu al VIII-lea, care culminează în 1303 cu atentatul de la Anagni, în cursul căruia trimisul regelui l-ar fi pălmuit pe papă. În regat, regele suportă din ce în ce mai greu cvasi-independența ultimelor mari fiefuri, în special Aquitania, care se numește acum, în franțuzește, "Guyenne" și Flandra, împotriva cărora sînt lansate mai multe campanii militare. În toate aceste conflicte, regele caută și obține
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
răutății de la început. Căci cel de o valoare egală cu a tuturor Se lasă necinstit pentru toți, dar socotesc că s-ar cutremura toată creația dacă ar fi chemată la simțirea unei astfel de îndrăzneli. Căci Domnul slavei a fost pălmuit de mâna lipsită de respectul evlaviei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele ce ni se întâmplă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și persecuțiile comise și 62 despre Pronia lui Dumnezeu, XVII, 9-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 316) „A fost răstignit în vârful crucii, a fost scuipat, a fost pălmuit, a fost lovit peste obraz, a fost batjocorit, a fost îngropat de milă și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]