521 matches
-
plecat singur și intrigat. (Ce fel de bărbat ești? Cum de o poți lăsa să-ți scape așa, bo-u-țule?!). Hotărâsem ca mâine să n-o mai ratez. Gata cu poveștile, domniță... Gata cu dulcegăriile, păpușă... Mâine te pap, scumpo... Te pap! Toa-tăăă!... Garsoniera mă aștepta cu un sentiment de Însingurare. Îmi plesneau tâmplele. Am intrat În baie să ud un prosop pe care mi l-am Înfășurat turcește În jurul frunții (aveam o fațăăă!). Priveam resemnat pe fereastră. Orașul, cu clădirile lui
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ea și de Mamaia știute ’aci și scotea, cuprinsă de o continuuă frică, unul după altul, raci dolofani si fioroși, aruncându-i În ciobac, cât mai departe de Va, spunându-i acestuia: Să-i lași În pace, copchil, că te papă, ai auzit! Dar, cine a mai văzut babă frumoasă și copii cuminți! Vai, Vai, câti ‘aci! Mu’ti ‘aci!, striga bucuros copilul, Încălzindu-i Doriței sufletul, mândră ca un pescuitor de perle și cuprinsă de o frică iepurească. Cu ochii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din somn nu găsea pe nimeni care să-l mângâie cu vorbe și gesturi frumoase și calde, așa cum Îl obișnuiseră Ochenoaia și fetele ei: Muța-mamii, s-o trezit cel mai frumos nepot al meu? Ce să-ți dea bunica să papi, turte În ulei, mere sau dulceață și pe urmă să mergem În grădinuță, la flori? Vinovată de trezirea sa Înainte de vreme era o muscă mare ce se rotea În jurul guriței sale și, din când În când, ateriza pe buze pentru
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu sutele, pentru fiecare stradă, pentru fiecare clădire, și întârziind astfel cu câteva ceasuri înaintarea imperialilor. În cele din urmă, însă, au cedat sub numărul covârșitor al atacatorilor, iar pdestrașii germani au dat năvală în Piața Sfântul Petru, zbierând: — Luther papă! Luther papă! Clement al VII-lea ae afla în capela sa, nerealizând încă pericolul. Un episcop a venit să-l tragă de mânecă fără menajamente: — Sanctitate! Sanctitate! Sosesc! Au să vă ucidă! Papa era îngenuncheat. S-a ridicat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru fiecare stradă, pentru fiecare clădire, și întârziind astfel cu câteva ceasuri înaintarea imperialilor. În cele din urmă, însă, au cedat sub numărul covârșitor al atacatorilor, iar pdestrașii germani au dat năvală în Piața Sfântul Petru, zbierând: — Luther papă! Luther papă! Clement al VII-lea ae afla în capela sa, nerealizând încă pericolul. Un episcop a venit să-l tragă de mânecă fără menajamente: — Sanctitate! Sanctitate! Sosesc! Au să vă ucidă! Papa era îngenuncheat. S-a ridicat și a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
animalul. Îi povesteam femeiuștii aceleia tot ce fusese în noaptea de demult de la „Melody“. Nu avea chef să mă asculte. Nu avea ce să-și aducă aminte. Zâmbi, înduioșată doar: — Câți fleți de-ăștia de lanolină ca tine n-am păpat la viața mea. Câți din ăștia veniți pă conductă n-am... De mă mai luai și la tine în dimineața aia și se prindea Riki că nici nu ești aviator, acu’ mai erai tot la disperați în sanator la Bălăceanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scăldați în lumina falnică a tricolorului deci fanfara să-i întâmpinăm și omagiem cum se pomenește din străbuni cu tradiționalele noastre cântece de bucurie și marș“. Nu e bine, știu, să te-amuzi pe seama tricolorului. Înțelept și patriotic este să papi bani cu nemiluita și să privești, cu încântare, cum poporenii se cotonogesc pentru tradiționala sarma și nelipsita bericică de la finalul sărbătorii. 25tc "25" În jos, pe Bulevard. Dimineață cețoasă. Ultima zi a anului. Un vechi obicei, încă din anii studenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care le desfășurăm. Căci nu uita, deviza noastră este: sapă, sapă și papă. De-asta avem buget, să săpăm și să păpăm. Crezi cumva altceva? La cinematografie nu-i niciodată târziu să părăsești platoul. Și-n lavstori, la culmea deznădejdii, ce-a zis tipa, în iubire niciodată să nu spui aimstori“. Cinefil înrăit, directorul meu își presăra întotdeauna finalurile de muștruluială cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
era aproape vecinul ei, la a patra casă. Erau cele patru case care aveau grădina din spate, brăzdată de un rîuleț. Vara Șișu dormea pe prispa casei, la aer curat, apărat de un cîine nebun ca și el. Na, cuțu, papă pîniță cu antigel, șușotește Liana. Bietul cîine, flămînd ca un lup, a înghițit hulpav și a murit în dureri groaznice. După cîteva zile Șișu, în plin somn, a fost trăsnit în moalele capului cu un ciomag din alun. Au urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
uluită mîna la ureche și devine confuză. Se îmbracă în tăcere și pleacă fără a mai spune ceva. Dan este buimac și privește cu o neutralitate de bovină tîmpă: Nu-mi mai trebuie nimic, afirmă convinsă Claudia. Dar i-am păpat caimacul, se grozăvește Dan. Sînt încă foarte tineri și alte pățanii îi așteaptă în viața asta atît de plină de neprevăzut. Tino și Tina Revenit în familie din Italia, Romeo Panaitescu a fost primit ca un nabab în satul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
imediat Băsescu și-a schimbat ochelarii, cu un microscop plătit de la buget și cică de abia atunci a văzut că poporul este leneș, că poporul este pomanagiu, că poporul este plin de pensionari, că poporul este plin de tipi care papă bani de la buget pe ajutoare sociale, că în învățământ nu se muncește ca la strung opt ore pe zi, că una, două, poporul se internează în spital ca să bolească gratuit pe banii statului, că poporul vrea prea mulți bani pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe Codul Muncii. Și întradevăr, Boc n-a picat dar în timpul ăsta, Oana Zăvoranu a început să se încingă din ce în ce mai tare, apropiindu-se de temperatura critică de la care răcirea și calmarea vor deveni imposibile, indiferent de procedeele folosite. „Aoleo, ne papă perigeul", s-a speriat poporul acesta când cu Superluna, care urma să se apropie de Pământ, mai al naibii decât de obicei. „Aoleo, ne papă alinierea planetelor", au urlat panicați spre sfârșitul lui aprilie, când mai multe planete s-au
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
critică de la care răcirea și calmarea vor deveni imposibile, indiferent de procedeele folosite. „Aoleo, ne papă perigeul", s-a speriat poporul acesta când cu Superluna, care urma să se apropie de Pământ, mai al naibii decât de obicei. „Aoleo, ne papă alinierea planetelor", au urlat panicați spre sfârșitul lui aprilie, când mai multe planete s-au aliniat militărește una în spatele celeilalte. „Aoleo, vine războiul" s-a auzit pe ici pe colo dinspre niște babe, ce strigau ca niște găini speriate, când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aici decît Maia Morgenstern, În negru sfîșiat. În altă ordine cinematografică, fiindcă nici măcar gîfÎitul din momentele lirice nu se aude corect, am stat să văd În sfîrșit cum Îl cheamă măcar pe unul dintre sugrumătorii coloanelor sonore românești: Îl cheamă Pap. C-un asemenea nume mi se pare normal ca orice film autohton să nu se audă, de pildă În Iacob nu am priceput nici măcar un sfert din dialoguri. Pap lipește marginea perforată a benzilor cu propriul nume și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spune că respirația omului poate distruge prețioasele file, e colecționar, nu insist, cobor În sufrageria enormă și-ncep să mănînc ca toată lumea cum mănînc deja de două săptămîni aici, adică foarte mult, somon cu sos tartar acum, beau Chteauneuf du Pape și șampanie Înconjurat de tablouri semnate de maeștri flamanzi de mari dimensiuni, oglinzi venețiene originale și mobilă de film istoric, Încerc să-mi țin respirația ca să nu fărîmițez masa renascentistă cu suflarea mea de barbar, dar o pipăi pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poveste în istoria din noaptea asta? Că tare nu-mi vine a crede că o înviat moarta ceea și că nu s-o prefăcut în strigoaică...Cică strigoaicele îs mai rele ca strigoii...Ele iau mana vacilor și nu mai papi lapte cât îi lumea și pământul... Așa o fi, Dumitre, dar fimeia lui Surcică o înviat de-adevăratelea și nu s-o prefăcut în strigoaică...O trăit până hăt încoace. Drept îi că nu-i erau toți boii acasă, dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-ți trece prin cap cu ce te poate surprinde. Dar vorbea de vibrații. Se schimbă ceva, frecvențele, unii mor, alții înnebunesc... — Așa a fost de când lumea, spuse Filip, oarecum dezamăgit. Și ce mai rămâne ? — Întotdeauna mai rămâne ceva, conchise Efrem. Papi chicoti, ciocănind paharul gol cu unghiile ei lungi, sidefii. — Mie aici nu mi-a mai rămas nimic... Efrem se ridică, iar curcubeul se căzni, zadarnic, să se lipească de haina lui din piele întoarsă. — La fel ? întrebă, luându-i paharul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de legat. Stai să vedem, spuse Efrem Sirul, care veni cu ezitarea plânsurilor sale. — Nu poți cunoaște oamenii decât trecând prin starea de umilință, răspunse Cosmina, deși se vedea că ăsta nu era răspunsul ei. Se priviră câteva clipe, încurcați. Papi găsi, ca de obicei, soluția, răspunsul ei la situațiile neelucidate. Își dădu capul pe spate, izbucnind în râs, lumina îi tăie cu o sclipire buzele, lăsând verdele părului să se întunece. Nu ne rămâne decât să dansăm, spuse Filip, luând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întoarse fața Cosmina și se aplecă, pentru a nimeri cu firimiturile chiar în dreptul porumbelului rotat. Papi râse, bătând din palme. — Fată, tu te-ai îndrăgostit ! Cum Cosmina nu reacționă nici vehement, ca altă dată, nici amuzată ca de o glumă, Papi o luă de braț, șoptindu-i : — Cine e ? Îl cunosc ? Cum să-l cunoști ? spuse Cosmina. Nici măcar eu nu-l cunosc... — Te pomenești că te-ai îndrăgostit de vreunul din filme... Așa se întâmplă cu fetele cuminți, o iau razna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așează, cum se prelinge... cum ne ocupă împăcarea... (în cadrul ușii apare Ea 2) El n: Auzi, prietene, pe un om nimic nu-l costă mai mult decît iluzia că e unic. Ține minte asta. Și dacă mai vrei să mai papi, să-ți facă nevastă-ta sandviciuri. Ea 2: Chiar eu am să i le fac. (vede masa improvizată) Da' ce-i aici?! Parcă sînteți în gară sau pe front! El 1: E, un front improvizat... Tocmai avusesem o luptă și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa, atunci mi-am cam păpat funcția de gropar șef adjunct... și mă transferă la dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg pe preot. Ce putea să răspundă la întrebările voastre! Nici nu ne cunoaște măcar... Octav:...Și nici noi pe el... Costache: Da... asta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
117. Papa, polonezii și simulacrele Să reluăm exemplul papei și al polonezilor. În marile ceremonii redate de Katz și Dayan există reprezentare și chiar o dublă reprezentare, aceea dată în mod nemijlocit, de polonezii care îl primesc pe salvatorul lor papă polonez, și aceea pe care o primim noi, pe ecrane, în familie, spațiul public, ne spune Dayan. Prima reprezentare este de ordin teatral, spectatorii aflați acolo, în suferință, participă activ la piesă și își purifică pasiunile, ca în orice astfel
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumerație după
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
îndoială această mărturie”. Numai dacă ești nebun sau canalie! După ce ariminul din Tracia Septimius Severus(192-211) a ajuns împărat la Ro-ma, în rîndurile iudeo-creștinilor a reizbucnit iarăși palalaia mesianismului iudaic și a apocalipsei milenariste care stătea după deal gata să pape toate neamurile ne-tăiate împrejur, ba și pe cei din clocitoarea lui Iahwe care s-au dat cu Neamurile. Împăratul ca mare preot al cultului mitraic, fiind meseriaș în mînuit spada și scutul le-a pus-o zurbagiilor în bot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
esfe scrisă de un om cu imaginația încălzită de alcool în care furia atinge extremele nebuniei”. Avea să-și încheie viața printr-o afirmație adresată Papei găsită în scrierile sale: „Trăind ți-am fost ciumă, murind voi fi moartea ta Papă” ceea ce spune destul despre atitudinea sa tiranică și scopul urmărit cu reforma sa. Nici ceilalți reformatori nu s-au dezis de acest viciu care nu rareori atingea paroxismul. Jean Calvin de pildă, considerând cuvântul său ca având autoritate infailibilă, nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]