35,668 matches
-
striga tiberiu cînd avea cinci ani el seamănă cu tata el seamănă cu un cal împușcat și tot nu-mi vine să cred îți puneam suzete pe degete petrecutele ceasuri cu tine numai tu știai la baia publică hemoragii de păr roșu umpleau cada la numărul nouă îți puneam suzete pe degete la piciorul drept și la cel stîng sugeam și sugeam pînă la ziuă ferugan addidașii tăi ferugan își scoteau limbuța de sub rochia de voal și-mi spuneai povestea hamalului
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
al cuvintelor. Nu s-a plictisit de poezie și nici n-a devenit plictisitor. Totuși, mișcările lui sunt executate cu o anumită prudență, ca și cum trecerea anilor i-ar fi adus dansatorului un început de reumatism: "Iubito, dimineața pe plaja pustie/ Părul tău e aidoma unui curcubeu/ fotografiat de turiștii japonezi...// Noaptea. ești ploaia de stele/ filmată de turiștii americani:// Până la urmă,/ la malul mării/ ești creasta înspumată/ a unui val/ pe care/ nu alunecă nimeni." (Surfing). Ioan Radu Văcărescu, Gnoze, poeme
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac." (Rondelul feminității din alt veac
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
ființă Neschimbată de decenii în care numai eu știu că dorm O fetiță, o adolescentă, o femeie... Ascunse una într-alta. Refuzând să rodească. Dulap pictat }ine o coasă în mână Și se apleacă galant înspre frumoasa-i stăpână Cu părul pudrat și înalt. Are chilotul bufant, Tricornul cu pene și până Și ochii îi sunt de berbant Dar ține o coasă în mână. Iar gestul extravagant Sensul obscur și-l amână. El flutură coasa-n neant Dar poartă perucă de
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
alegerea lui adam și sfârșește cu alegerea mea pentru care cred că sunt pregătit lauri negri frica mi-a fost sădită în corp de la început nici n-au așteptat anotimpul prielnic nici n-au așteptat să mă nasc n-aveam păr îmi holbam ochii către un bec din Suceava dar laurii ei îmi creșteau pe sub piele de jur împrejurul capului și-al inimii și nici nu foșneau încremeniți au crescut împreună cu mine acum sunt bătrâni și așteaptă să moară îi înțeleg pe cei
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
Ei bine, acest unchi, umbră, maestru, înger păzitor sau frate mai mare de cruce, avea niște urechi destul de late, ca de elefant, avea barbă, purta ochelari, fiindcă era miop, și avea o chelie simpatică, o rotoghilă de cap, înconjurat de păr negru, ca un dominican oriental și destul de lățos, spun eu acum. Pe vremea aceea nu știam nimic despre Ganesha, zeul indian cu chip de elefant, dar cred că în inconștientul meu Maharajahul se contaminase, totuși, de celebrul elefant-zeu. De la o
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
pentru că fusese amenințat cu moartea din pricina unei cărți care parodiase Coranul. Ei bine, mare mi-a fost uimirea când, zărindu-l pentru întâia dată pe acel povestitor indian, miop, cu ochelari, cu barbă, vag bondoc, cu o chelie-rotoghilă înconjurată de păr negru, mare mi-a fost deci mirarea când, zărindu-l, l-am recunoscut pe Maharajahul din copilăria mea. Recunosc că am fost atât de tulburată încât am țipat ca un păun și chiar am simțit un șnur mic de lacrimi
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
sfeclă albă, dulce. Eram în clasa a doua primară, la țară, în amurg. Servitoarea mulgea vaca. Sta impudic, cu picioarele desfăcute și eu, de partea cealaltă a vacii, priveam fascinat sexul ei uriaș (așa mi s-a părut) , c-un păr roșu, cîrlionțat, tăiat de jeturile de lapte muls într-o căldare de lemn... Dar cazanele cu magiun, puse pe pirostrii, fumegînd! Îmi plăceau cum bolboroseau, cum făceau clăbuci. Lîngă ele o așteptam pe fata dascălului,Veta, să-mi aducă o
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
acum. Locuiam de data asta la parter. Aveam o sufragerie sumbră, cu un dulap imens. Dormeam în pat cu o soră a mamei, de vreo 20-25 ani. }in minte, ca prin vis, - oare cum am văzut? - că și ea avea părul pubian roșcat. Această femeie, pentru care, eu fiind la 20 de ani, ea la vreo 40, am avut o dragoste bizară, gata să alunece în "păcat", oare dînsa mi-a trezit instinctul sexual? Cert este că într-o bună zi
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
cristalin, picurat" hi, hi, hi" de a-i sorbi vocea tînără, subțire, întremătoare, de a i-o bea ca pe-o apă limpede, rece, păstrată în cana mată, cu temelia solidă, lichid sfînt hărăzit doar mie" de a-i mirosi părul (dar oare i l-am mirosit îndeajuns?)" viața petrecută aievea, asta contează" Mă uitam ceasuri întregi la dînsa. Mă uluia, mă făcea fericit, mi se oprea răsuflarea, mă înăbușeam de plăcerea de a o ști lîngă mine" a mea oarecum
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
fii bun cu mine, cu dînsa" să-mi arăte, mîngîietor, îmbiindu-mă, ursulețul de pluș maro pe care-l poartă de ani de zile în buzunarul rucsăcelului galben" apoi să mănînce covrigeii uscați, ronțăindu-i" îndemnîndu-mă și pe mine" răsfirîndu-și părul, brusc maturizată, femeie" amestecul fermecător, excitant, dintre puștoaică și femeie" susținînd sus și tare că are "suflet" de fată" de copil" Cum să-i explic faptul miraculos că există? Că se trîntește, cu trupul ei mic, pe scaune, pe fotolii
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
ludic: scrânciobul de lemn în care așteptam prezicătorii cu bărbile ca un apus păgân să-mpace "căpățâna" cu golgotha în tencuiala sfântă din fântâni prin gura mea lovită de bastoane. Prea multe răstigniri pe cer. Auzi? mi-au nins în păr devreme silicații sub mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața rupturile de vânt către sichem aprinsele gâtlejuri sună orzul când jocul mă respinge. Nu mă chemi? la sunetul vertebrelor lovite jav țav lețav jav cav lehav zeher
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
în seara asta doamna Marinescu era hotărâtă să se culce de vreme, fără să mai vadă serialul de joi pe care-l urmărea de la începutul anului. Făcu o baie caldă, se spălă la cap și, în timp ce-și usca părul, se gândi să-și facă și un ceai de tei, că e calmant. Puse apa la fiert și începu să caute fileul pe care și-l punea noaptea după ce se spăla la cap. Sertarul scrinului era mare și plin cu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
ceai de tei, că e calmant. Puse apa la fiert și începu să caute fileul pe care și-l punea noaptea după ce se spăla la cap. Sertarul scrinului era mare și plin cu tot felul de nimicuri: papiote, ace de păr, broșe și brățări, coliere de scoici sau pietricele colorate cumpărate pe Litoral, o perniță cu bolduri și alte mărunțișuri pe care le arunca în sertar și uita de ele până ce le arunca la gunoi. Fileul se încurcase ca naiba cu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Alegea sexul lui. Simți că iar o apucă nervii și-l revăzu pe Viorel ca atunci, în urmă cu zece ani, la ieșirea din tribunal. Frumușel, cam fante, dar cu anume clasă, curățel, îmbrăcat îngrijit. Dar dincolo de fruntea înaltă, sub părul ușor ondulat, creierul... Ei bine, nu-și putea imagina creierul lui decât ca pe un sex. Un sex bărbătesc, uneori; femeiesc, alteori. Un afemeiat, un obsedat, de cum vedea o muiere se schimba la față, îi sticleau ochii în cap. Ca
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
era sfârșite. - Nu cumva te-ai căsătorit între timp? - îl întrebă. - Nu, n-am făcut-o - și râse. Dar tu? Parcă erai măritată - începu el, amuzat. - N-am fost măritată niciodată. își desprinse mâna din mâna lui și-și aruncă părul pe spate. Au mers o vreme, așa, în tăcere. Era nehotărât. Când au ajuns în dreptul debarcaderului ea s-a oprit, sprijinindu-se de umărul lui. Două bărci acostau. Perechile au coborât și au trecut pe lângă ei, înlănțuite. Apa era neagră
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
cu cacao"). Finalul poeziei marchează parcă o precipitare a acestei imagini de decor domestic static, gesturile devin mai directe, iar ultimul vers readuce imaginea unei exteriorități pluvioase, ce predispune la reverie și la lentoare a mișcărilor: "Ți-aș da deoparte părul cu gura de pe gât./ Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză/ Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuză:/ Afară plouă laic și-s trist și mi-i urât...". Poet al trăirilor minore și al spațiului
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
mici făceau un pat pentru-mpărat ale mele i-au fost gulerul din jurul gâtului am văzut ceva scris în pârâu n-am reușit să citesc ce spunea zicea Lu Li Lu Li Lu Li tu ai un fir alb în părul negru zicea că nu-l știu citi nu m-a căutat nimeni azi toate ferestrele aveau obloanele trase fiul împăratului a zăcut de boală vântul cel rău de la nord aducând vești de război Weng acolo se află pe calul lui
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
zece boabe albe de fasole o piatră neagră de zece ori pe zi le mut nimeni altul nu-mi știe juca jocul bucătăreasa m-a descoperit i-am zis unul va face o masă pentru tot palatul a zâmbit știutor părul ei este alb * cobra din vasul de jad ne-a fost cina alt fel de poftă avem toamna limba spurcată îmi gustă oul în secret * avea carne atât de multă încât i-au trebuit trei zile să-și desfacă brâul
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
e-o zi ploioasă va traduce poezie indiană pentru împăratul a cărui minte departe-i de război iubitul mei Weng Li e cel care duce războiul acolo departe * pieptănul de jad al prietenei mele arată mai bine la mine în păr bărbatul care i l-a dat pe a mea pernă doarme mai lin * stau întinsă un moment norii trec e începutul verii cred că-mi voi vizita părinții la țară * un gălbenuș în tigaie soarele pe cer peștele auriu în
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
vine Lu Li e udă gata s-au jucat cu mine explozia norului am pălmuit-o pe micuța Chen că mi-a împletit cozile prea tare n-are decât doisprezece ani mintea-i e de pe acum aiurea se gândește la părul ei toată ziua se uită pe lângă mine în oglindă și pe mine m-a pălmuit stăpâna noi femeile coborâm de veacuri pe scara părului fiecare se uită-n oglinda celei de deasupra ei * căpitanul gărzilor notarul șef și colectorul de
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
prea tare n-are decât doisprezece ani mintea-i e de pe acum aiurea se gândește la părul ei toată ziua se uită pe lângă mine în oglindă și pe mine m-a pălmuit stăpâna noi femeile coborâm de veacuri pe scara părului fiecare se uită-n oglinda celei de deasupra ei * căpitanul gărzilor notarul șef și colectorul de taxe pe tot imperiul au fost decapitați azi toată lumea s-a veselit la piață femeile împărțeau turte de orez pe degeaba toți strigau e
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
ușor ca lumina solară vom călări alături unul de celălalt cai și oameni ca buni prieteni în punga pe care i-am tăiat-o de la gât erau trei bani de aur cu o inscripție din alt imperiu o buclă de păr negru și o mică piatră plată părul era de culoarea pletelor lui Lu Li piatra era ca multe pietre pe care le-am zvârlit eu pe fluviul Yangtze când eram copil o clipă m-am gândit soldatul străin sunt chiar
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
unul de celălalt cai și oameni ca buni prieteni în punga pe care i-am tăiat-o de la gât erau trei bani de aur cu o inscripție din alt imperiu o buclă de păr negru și o mică piatră plată părul era de culoarea pletelor lui Lu Li piatra era ca multe pietre pe care le-am zvârlit eu pe fluviul Yangtze când eram copil o clipă m-am gândit soldatul străin sunt chiar eu nu era el murise * eu spun
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
în camera din fund, unde era mereu răcoare, le lepădă și se întinse-n leagăn zgribulit, cu mari cearcăne la ochi și cute la gură. și-n timp ce se micșora și se-alinta, pe pîntece i se zburli iar părul, iar ghearele îi țîșniră din piciorușele mici - bun prilej să și le roadă pînă-adoarme, fără vise și surîzător, așa cum ai lui îl știu dintotdeauna. * * * va veni o zi cînd voi deschide fereastra și voi păși afară. aerul, la etajul șapte
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]