705 matches
-
lui, Margheta, de fapt botezată Maria, mai mare ca mine cu nouă ani, îmi este de asemeni nepoată ! - Da, într-adevăr așa este! Dar să-ți povestesc despre el. Eram nedespărțiți la școală, nedespărțiți și pe islaz, cu vitele la păscut, dar și în zilele de sărbătoare când încingeam câte un joc de-a mijoarca, haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zilele de sărbătoare când încingeam câte un joc de-a mijoarca, haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-mi închid ochii când mi-o veni vremea. Puteam să-l contrazic? Apropo de oi. Era prin septembrie 1944. Rușii continuau să treacă spre Berlin. Cuda Berlin ? Numai Berlin vedeau în fața ochilor. Într-una din zile, eram cu oile la păscut pe imaș. În zona Dealului Morilor. O baterie de tunuri trasă de cai mărunți căzăcești, s-au oprit în preajma noastră. Rusnacii au lăsat caii la păscut și au început să privească cu jind spre mioarele noastre, care își vedeau liniștite
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Berlin ? Numai Berlin vedeau în fața ochilor. Într-una din zile, eram cu oile la păscut pe imaș. În zona Dealului Morilor. O baterie de tunuri trasă de cai mărunți căzăcești, s-au oprit în preajma noastră. Rusnacii au lăsat caii la păscut și au început să privească cu jind spre mioarele noastre, care își vedeau liniștite de treabă. Ideea le-a venit probabil pe loc rușilor. Unul dintre ei, un găligan de vreo doi metri, cu burdihanul strâns într-o rubașcă de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
natură să facă viața, cu enorma ei diferențiere, suportabilă. Dacă te afli într-un teritoriu în care toată lumea e vegetariană, buna cuviință îți spune că e preferabil să nu-ți bați joc de salate și să nu faci bancuri despre păscut. Nu că nu se poate, nu că e interzis, dar nu se cade, nu e frumos. Nu se cade să-ți pocnești părinții sau nevasta, nu se cade să arunci de colo colo geanta profesoarei tale, în timp ce ea încearcă, plângând
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
asemenea activități, pe care le întreprinde cu cei din zonele de peste graniță, ci și, spre exemplu, atunci când face câțiva pași peste frontieră, ca să-și aducă grâne, fân, lemne pentru foc, ori făină de la moară sau atunci când își duce vitele la păscut sau când are alte necesități casnice, care au astfel de suferit. În aceste împrejurări vitrege, țăranii au căzut și încă mai cad, cu toate necesitățile lor, în păcatul contrabandei, și aceasta din neștiință, care e mereu inocentă, din necaz, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stima, despre care nu mai insist, pentru că mă simt din ce în ce mai rău, ci închid ochii cu gândul de respect la munca dvs. atât de frumoasă și atât de prețuită de noi cititorii. Îmi amintesc când eram copil - copiii cu vitele la păscut ciopleau toată ziua bețișoare să facem câte o sută, să învățăm cu dânsele adunarea, scăderea sau înmulțirea, și ciopleam cuțitaș din lemn să ne curățim ghetuțele de noroi la școală. Când am venit la București și am intrat la școala
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu are cine te primi. Am avut o tinerețe tare zbuciumată, mai ales că am trecut prin război, secetă crâncenă, am crescut un copil singură, lipsită de toate, dar obișnuindu-mă de mică cu munca la deal, cu vitele la păscut, cu puțină știință de carte la început că orice peniță, carte sau caiet ne costa mulți bani și nu îi aveam, așa am învățat poezia, cântecele și lucrul de mână, țesutul, depănatul sculelor la vârtelniță, croșetând, tricotând, cosând fel de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rochițică de stambă, dar am lucrat cu mari eforturi, am ieșit la pensie din cel mai înalt minister. Am trăit în altă lume, mai bună, de omenie. De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu vitele la păscut, și în ziua de Paști. În comună erau lanțuri și scrânciob cu bărci, pe care le aduceau flăcăii satului cu două-trei săptămâni înainte și le montau meseriașii. Noi de pe deal, în zilele Paștelui, când auzeam că încep lăutarii să cânte
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dor de satul meu Și de pădure tot la fel. Mai sunt și munțișori de piatră Ce cară lumea câteodată, Să facă cruce la mormânt Să scrie pe ea, cine sunt! Fă-mă toamnă iar copil Să duc vite la păscut; Și să cânt cum cântam eu, Cum striga omul din deal, Cântă neică, cântă mult, Să ne treacă de urât, Că de sapă-am terminat De mâncat noi n-am mâncat Am stat și te-am ascultat. Mai cântă și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
viteaz, să mă cred zmeul-zmeilor? Am început să mân oile mai repede spre casă. Și de ce mă grăbeam, de ce mi se părea că oile-mi fac împotrivă. Se împrăștie ba la stânga, ba la dreapta. Și nu se mai satură de păscut. Brrrr, gălbează...! Am prins a mă răsti la ele și a le pocni pe șira spinării cu bățul; și-l trimiteam și pe Ursu, să le strângă mai grămadă, pe cele răzlețe, și le concentram și mânam pe firul drumușorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu alta. Și, drept este, că nu era numai latina. Părinții îmi lăsau o mie și una de treburi, multe și mărunte. Să dau apă și mâncare la găini, la rațe, la gâște. Să duc și să aduc mieii la păscut și să-i priponesc din loc în loc, să aibă iarbă proaspătă și bună! Să caut ouăle în cuibare și să le aduc în odaia mare, la răcoare, într-un lighean. Să dau apă și lături la porc și să fierb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un miel. Oile acelea sunt păzite de un lup. Aia a reușit să-l îmblânzească; îl găsise rănit, a izbutit să-l vindece, iar el i-a devenit credincios - întocmai ca un câine. În fiecare zi însoțește fratern oile la păscut. Și totuși, lupul ăsta nu și-a pierdut deloc trăsăturile native: tot mai provoacă teamă. Numai Aia se poate apropia de el să-l mângâie; celorlalți le arată colții cu o uitătură cruntă de fiară. După ce a adus oile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mine ținea cadența generației. Dimineața la școală, apoi în fluxul îndatoririlor de copil: pășunatul vitelor și ajutorul la treburile gospodărești. Cealaltă parte, evada, nevăzut, din raiul satului natal. Ca toți copiii de la șase ani în sus, purtam grija vacilor la păscut. Exersam devreme simțul datoriei și responsabilității față de familie ca păzitori ai blândelor animale și stăpâni ai poienilor, miriștilor și fânețelor din proprietatea familiei. Ceilalți se bucurau de învecinare în locurilor de pășunat, întovărășindu-se în jocuri și povești. Mie-mi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ponei, poate fi Închiriată pentru vizitarea Întregului domeniu al Parcului Zoo. În finalul Întâlnirii noastre cu fantastica și originala faună australiană, participăm la Sheep Dog Show, marea demonstrație privind abilitatea câinilor de a dirija o turmă de oi merinos la păscut, apoi aducerea și introducerea lor În țarc. Pentru reușita lor categorică publicul Îi ovaționează la scenă deschisă, asemenea unor actori. O nouă demonstrație se referă, de data aceasta, la fermier care efectuează cu rapiditate și măiestrie tunsul câtorva oi. Mostrele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Zăpada plânge În șopotul pâraielor. Șirurile negre de cocori s-au Întors În țară. Albinele umplu natura cu zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă, dar părândui-se prea puține, ce
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Articolul UNIC Se revoca, la cerere, din funcția de procuror financiar următorii: - Bica Lucia - procuror financiar pe langă Cameră de Conturi a Municipiului București; - Păscut Nicolae Dorel - procuror financiar pe langă Cameră de Conturi a Județului Sălaj. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----
DECRET nr. 246 din 15 iulie 1999 privind revocarea din funcţie a unor procurori financiari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124816_a_126145]
-
ianuarie 1962 în localitatea Berchiesu, județul Cluj, România, fiica lui Udvari Melinte și Gizella Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2440 Moosbrunn, Leopold Ederstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, comuna Apahida, str. Ț. Vladimirescu nr. 74, județul Cluj. 444. Păscut Marius Claudiu, născut la 31 august 1967 în localitatea Somcuta Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Octavian și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Wulzendorf 89/7/10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, bd București 28
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
1 decembrie 1965 în București, România, fiul lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3281 Oberndorf, Oberergries 8, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Iriceanu Ion nr. 22, bl. 131, et. 3, ap. 9, sectorul 4. 487. Păscut Anca Mihaela, născută la 29 august 1967 în București, România, fiica lui Ciobanu Vily și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Wulzendorfstr. 89/7/10, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Pantelimon nr. 221 A, sc. A
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
birouri. Eu cu soră-mea am rămas acolo, că eu eram pe listă că lucram - la 10 ani figuram pe listă că lucram la femeia asta: ea a aranjat, a plătit, nu știu cum a procedat. Eu mă duceam cu vaca la păscut. Acolo erau mulți băieți ca mine, ucraineni, unii mai mari. Și ea i-a adunat Într-o dimineață pe toți și le-a spus: „Vă rog frumos, aveți grijă de el, nu cumva să ziceți cuiva că e evreu, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-o”. N-am pățit nimic. Ne-a dat altă locuință, că aia deja se ocupase. El pe urmă a plecat pe front, iar noi am rămas În ghetoul ăla al românilor. Eu am continuat să mă duc cu vaca la păscut. Oricum, aveam cât de cât mâncarea asigurată, părinții mei erau la lucru și pentru treaba asta primeau mâncare În plus, ne obișnuisem deja, am zis că asta e. În mai ’44 nemții s-au retras, armata română s-a retras
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu fânul de rigoare la Cotroceni, în speranța că măcar nu i se vor lua, pe timp determinat, 15%, din pensie. Văzându-l, președintele s-a făcut foc și pară: fânul trebuie ținut pe la iarnă, acum se poate merge la păscut! Ca și cum n-ar fi de ajuns ce-și fac oamenii între ei, suntem amenințați cu o vară secetoasă, că și acel puțin de pământ lucrat să nu dea rod mulțumitor. Vor trebui să iasă copiii cu paparudele și Caloianul, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
După moartea acelora e nevoie să li se străpungă inima cu un fier înroșit în foc sau să fie arși și cenușa să li arunce în patru vânturi sau pe apă. Legenda spune că norii sunt purtați ca oile la păscut de duhurile ploilor, niște uriași leneși care dorm zi și noapte prin peșteri și văgăuni și constituie un fel de comunități de puturoși. Când se trezesc, cască, se întind și întreabă plictisiți: Mă..., pe unde mai purtăm astăzi norii, ca să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Biserica e bine întreținută, întotdeauna împodobită cu flori. Dangătele de clopot îndepărtate, pe care le aud uneori, cred că vin din alt sat, la fel de micuț, situat în apropierea fermei Amorne, unde ținutul e mai blând și oile găsesc iarbă de păscut. În Narrowdean nu există nici casă parohială, nici conac; prin asta nu vreau să spun că aș fi avut cea mai mică intenție să mă bat pe burtă cu pastorul și cu moșierul! De asemenea, am intuit, cu mare bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în Austria, 8292 Neudau 103, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ilva Mică, Str. Gării nr. 53, județul Bistrița-Năsăud. 43. Purtan Mihaela Florica, născută la 13 septembrie 1972 în localitatea Teremia Mare, județul Timiș, România, fiica lui Purtan Teodor și Păscut Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3053 Brand-Laaben 177, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sannicolau Mare, Str. Republicii nr. 10, bl. C, sc. A, ap. 3, județul Timiș. 44. Janisch Paula Julieta, născută la 1 mai 1975 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]