3,379 matches
-
kg roșii, 1,5 kg ceapă, 2 legături de țelină, 2 legături de pătrunjel, 1 kg morcov ras, sare, zece aspirine, 100 g zahăr și 1 l de ulei. Punem uleiul în oală, iar peste el așezăm zarzavatul în straturi - păstăi tocate, morcov ras, roșii tocate sau rase, ceapa tocată fin, gogoșarii tăiați cuburi, țelina și pătrunjelul, tocate mărunt. Peste fiecare strat presărăm puțină sare. Punem capac la oală și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de o oră. Apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
frunze, crenguțe de - Realizarea buchetului din flori uscate, din frunze, crenguțe de brad și aranjarea lui în vază. Figurine diverse Materiale și ustensile: - elemente naturale o crenguță dreaptă și subțire sau un - bastonaș de lemn, frunze uscate, flori uscate, semințe, păstaie; - plastilina; - rafie sau fir de lână, sfoară; - foarfec. Etape de lucru: - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. - Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Caricaturi Materiale și ustensile: - elemente naturale uscate (frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
lângă Galați, dar pentru mine la fel de impresionantă): în casa de o sărăcie lucie, mișunând de copii (nu îndrăznesc să spun jegoși, nespălați, poate numai cu mucii la gură), se înălțau două fantome, două făpturi famelice, uscate și posace ca două păstăi căzute și uitate lângă o ladă de gunoi, încât nu puteai să-ți dai seama de-ți pot rezerva ceva bun: părinții lor, preotul și preoteasa. Celălalt camarad, propriul meu prozelit, fecior de țăran, îmbrăcat și el pe jumătate țărănește
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și vitelor cornute; ele seau animalelor sub formă de urluială sau de făină, împreună cu alte furaje (OPLINGER E.S., 1990; BONCIARELLI F., 1992; BĂLTEANU GH., 1998, UNGUREANU O, 2002). Năutul nu poate fi folosit pentru nutreț verde din cauza conținutului ridicat al păstăilor verzi în acizi organici (oxalic, malic, etc.), care în concentrații mari declanșează dereglări metabolice și din cauză că planta nu produce masă verde în cantitate mare. în lume (India, Italia, S.U.A., Spania, Grecia) semințele sunt folosite cel mai frecvent în supe, combinații
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1994; FILIPESCU C., 1993; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998, ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Pe lângă calitățile menționate până în prezent, este bine de reținut și faptul că năutul este una din leguminoasele pentru boabe la care păstăile nu sunt dehiscente la maturitate, deci nu se scutură (ZAMFIRESCU N., 1958; MATEO BOX J.M., 1961; BONCIARELLI F., 1992; MUNTEAN L., 1995; BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). în România, această plantă este utilizată în hrana oamenilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mărimea boabelor. în țara noastră în urma ameliorării năutului s-a creat de către ICCPT Fundulea soiul Cicero-1. Acesta face parte din ecotipul transcaucazicum, varietatea transcaucazico-lutescens și prezintă următoarele caractere: tulpina erectă, înaltă de 40-50 cm, ramificată de la mijloc, înălțimea inserției primei păstăi 1520 cm; lungimea păstăii 1,8-2,2 cm; înălțimea păstăii 0,9-1,2 cm; semințele rotunjite; masa a 1000 de boabe între 230-270 g; perioada de vegetație 90-110 zile; producția peste 1200-1.600 kg/ha (MIHĂILESCU GHENȚA, 1976). Sporadic, prin
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
noastră în urma ameliorării năutului s-a creat de către ICCPT Fundulea soiul Cicero-1. Acesta face parte din ecotipul transcaucazicum, varietatea transcaucazico-lutescens și prezintă următoarele caractere: tulpina erectă, înaltă de 40-50 cm, ramificată de la mijloc, înălțimea inserției primei păstăi 1520 cm; lungimea păstăii 1,8-2,2 cm; înălțimea păstăii 0,9-1,2 cm; semințele rotunjite; masa a 1000 de boabe între 230-270 g; perioada de vegetație 90-110 zile; producția peste 1200-1.600 kg/ha (MIHĂILESCU GHENȚA, 1976). Sporadic, prin grădini se cultivă populații
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
creat de către ICCPT Fundulea soiul Cicero-1. Acesta face parte din ecotipul transcaucazicum, varietatea transcaucazico-lutescens și prezintă următoarele caractere: tulpina erectă, înaltă de 40-50 cm, ramificată de la mijloc, înălțimea inserției primei păstăi 1520 cm; lungimea păstăii 1,8-2,2 cm; înălțimea păstăii 0,9-1,2 cm; semințele rotunjite; masa a 1000 de boabe între 230-270 g; perioada de vegetație 90-110 zile; producția peste 1200-1.600 kg/ha (MIHĂILESCU GHENȚA, 1976). Sporadic, prin grădini se cultivă populații locale cum sunt: năutul albgălbui de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
întreprinsă de puțin timp. Principalul obiectiv al amelioratorilor este acela de a crea soiuri rezistente la boli, frig, de modificare a habitusului plantei de la tipul normal de plantă semiaplecat spre un tip înalt, erect cu înflorirea concentrată și cu primele păstăi bine distanțate de pământ, astfel încât să fie posibilă recoltarea mecanizată. II.1.4. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SEMINȚELOR Leguminoasele pentru boabe (mazărea, fasolea, lintea, bobul, năutul) ocupă un loc important în agricultura mondială, având în vedere calitatea proteică și capacitatea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Pe lângă metodele chimice de combatere a agenților patogeni, o importanță deosebită o are folosirea unei semințe sănătoase, adunarea și distrugerea resturilor de plante atacate după recoltare, arătură adâncă, un asolament corespunzător și cultivarea de soiuri rezistente. Deoarece frunzele, tulpinile și păstăile sunt acoperite cu perișori deși, care secretă acid malic și oxalic, năutul nu este afectat prea tare de afide sau alte insecte. Dăunătorii care produc pagube culturii năutului acționează în diferite faze de vegetație, afectând semințele în curs de germinație
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a plafonului pentru apă la 50% din intervalul umidității active pe adâncimea solului de 50-80 cm. Cerințele maxime față de apă încep în faza apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două udări, una la înflorire și una la formarea păstăilor, crește lungimea păstăilor, producția de boabe și conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
maxime față de apă încep în faza apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două udări, una la înflorire și una la formarea păstăilor, crește lungimea păstăilor, producția de boabe și conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii și dezvoltării plantelor când se aplică udări la înflorire și formarea semințelor, iar cultura a fost fertilizată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
încep în faza apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două udări, una la înflorire și una la formarea păstăilor, crește lungimea păstăilor, producția de boabe și conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii și dezvoltării plantelor când se aplică udări la înflorire și formarea semințelor, iar cultura a fost fertilizată cu îngrășăminte pe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producției la năutul pentru boabe se fac folosind același principiu statistic. II.2.6.1. ESTIMAREA PRODUCȚIEI LA NĂUT Aprecierea stării de vegetație a plantelor și a producției se face după răsărire, în faza de înflorire și de formare a păstăilor, când se poate urmări gradul de înflorire, numărul de păstăi, numărul de plante la metru pătrat, starea fitosanitară etc. (PAPACOSTEA C.,1969; MOSCALU T., 1969). Estimarea stării de vegetație se face prin calificativele: foarte bună, bună, mediocră și slabă. Având
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
statistic. II.2.6.1. ESTIMAREA PRODUCȚIEI LA NĂUT Aprecierea stării de vegetație a plantelor și a producției se face după răsărire, în faza de înflorire și de formare a păstăilor, când se poate urmări gradul de înflorire, numărul de păstăi, numărul de plante la metru pătrat, starea fitosanitară etc. (PAPACOSTEA C.,1969; MOSCALU T., 1969). Estimarea stării de vegetație se face prin calificativele: foarte bună, bună, mediocră și slabă. Având în vedere că se cultivă un singur soi de năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
vedere economic cât și practic. Evaluarea producției oferă posibilitatea efectuări unor calcule preliminare asupra rezultatelor productive ale culturii năutului și se execută în preajma recoltării. Potrivit metodologiei, evaluarea în câmp a producției biologice la năut trebuie efectuată în faza când majoritatea păstăilor au ajuns la maturitate (BĂLTEANU GH., 1974; ROMAN GH. și colab., 1998). Obligatoriu, trebuie luate 5 probe pe parcele în suprafață de până la 50 ha și 10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., 1998). Obligatoriu, trebuie luate 5 probe pe parcele în suprafață de până la 50 ha și 10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru pătrat și apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează prin aducerea umidității la 14% (MOSCALU T., 1969). Pe plan mondial se practică și o altă metodă de evaluare a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează prin aducerea umidității la 14% (MOSCALU T., 1969). Pe plan mondial se practică și o altă metodă de evaluare a producției la 41 năut, care constă din următoarele operațiuni: se numără păstăile de pe plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
41 năut, care constă din următoarele operațiuni: se numără păstăile de pe plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2.7. RECOLTAREA Recoltarea constituie una dintre lucrările importante ale culturii leguminoaselor pentru boabe în general și ale culturii năutului în special. Stabilirea epocii de recoltare la năut nu este dificil de realizat pentru că plantele au o coacere relativ uniformă, păstăile nu crapă și nu există pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și uscat scurtează perioada de maturizare, nivelând diferențele dintre păstăi, apropiindu-le ca grad de maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Stabilirea epocii de recoltare la năut nu este dificil de realizat pentru că plantele au o coacere relativ uniformă, păstăile nu crapă și nu există pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și uscat scurtează perioada de maturizare, nivelând diferențele dintre păstăi, apropiindu-le ca grad de maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a procentului ridicat de umiditate al boabelor. Recoltarea întârziată sau prelungită, la rândul ei, duce în general la pierderi de producție prin scuturarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pierderi de producție prin scuturarea fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Cel mai potrivit moment de recoltare a năutului este când majoritatea păstăilor s-au îngălbenit, iar boabele au devenit tari, căpătând culoarea specifică soiului (ZAMFIRESCU N., 1965; AXINTE M., și colab., 1999, 2002). Recoltarea năutului se poate efectua fie în două faze, fie direct din lan, cu combina. Recoltarea mecanizată este ușurată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ușurată de însușirile ce caracterizează năutul și de poziția erectă a tulpinii, dificultățile cunoscute la celelalte leguminoase pentru boabe, fiind mici. Pentru ca recoltarea mecanizată să se efectuieze fără pierderi de recoltă este indicat să folosim în cultuă soiuri cu inserția păstăilor ceva mai înaltă. Recoltarea mecanizată direct din lan, este lucrarea cel mai des utilizată, iar pe terenurile îmburuienate, atenuat nivelate sau când coacerea este mai puțin uniformă, recoltarea se realizează în două faze. în cazul recoltăriiîn două faze, plantele se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]