793 matches
-
este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza gri pătată, pământie și care avea aspectul unor hârtii muncite, trecute prin multe mâini, colțurile lor erau întoarse, îndoite, de acea laborioasă și primitivă birocrație feudală, (vezi nota 8). Pasajul marchează și o schimbare a vocii narative. Dacă în prima parte descrierea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din orbită, În formă de migdală, cu o deschidere oblică, expresivi și inteligenți, urechile potrivit de mari, plantate sus pe cap, purtate drept, ascuțite și musculoase. Defecte și deviații de la standard, la nivelul regiunii capului avem: urechi neerecte căzute, nas pătat sau roz, ochi prea proeminenți, ciacâri, ochii de culoarea irisuluiă, chiori (lipsa unui ochi sau cu cataractă, maxilare prea proeminente (proxenantism superior sau inferioră, cap prea masiv, ceea ce denotă un temperament limfatic molatic. Gâtul este musculos și proporțional cu capul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exilați la țară în niște condiții adesea foarte dure; cadrele comuniste, maltratate și de cele mai multe ori deposedate de propriile iluzii; oportuniștii de stânga, finalmente închiși și blestemați de posteritate; și Mao Tzedun însuși, a cărui imagine a fost pentru totdeauna pătată. Cu toate acestea, paradoxal, decimând PCC și rezervând cele mai bune roluri multora dintre vechii conducători, Revoluția Culturală i-a cruțat în parte legitimitatea. Astfel, i-a autorizat menținerea la putere și apoi vastul compromis cu capitalismul care a fost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
axeroftolul se acumulează în ficat, atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă constant în primul rând prin tulburări grave ale osteogenezei. Plante medicinale, surse importante de β-caroten și axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei frați pătați (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc. Vitaminele E Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenței a trei atomi de carbon asimetric; α-tocoferolul în soluție alcoolică
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
degetele de la mâini. Panariții. Unghii care se sfacelează repede. Unghiile acestor pacienți sunt sfărâmicioase, se rup repede și adeseori pielițe rupte. Unghii subțiri ca hârtia, se rup ușor și uneori sunt de forma unei linguri; convexitatea naturală este inversată. Unghii pătate sau cu pete albe - uneori marginile anterioare sunt dințate sau ușor crestate. Deseori, unghiile se rup și cresc din nou. Inflamațiile periostale cunoscute sub numele de panariții sau celulită perifalangiană. Degetele sunt lungi și nu sunt conice, dar sunt boante
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
curată și proaspătă, desfășurările neașteptate de evenimente și peisaje, prieteniile neverosimile și, ca un nod inevitabil al tuturor aventurilor, dragostea. Cronicar al propriei călătorii, Apolodor este, în jocul instanțelor textuale, adevăratul autor, poetul reluând doar faptele descrise în jurnal, "caietul pătat" purtat cu sine de neobositul pinguin - lacunele din "manuscris" sunt mereu noi prilejuri de speculații și interogații fanteziste. "Pe malul fluviului Yukon", în Canada, vorbind la telefon cu înțeleptul Bursuk, Apolodor află că" În Labrador/ Ai fost născut din întâmplare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în întregime frunzele, simptom urmat de uscarea și căderea acestora și de necroza vârfului de creștere. Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile ridicate, ele accentuându-se către toamnă. Plantele rămân mici, cu tulpini puternic ramificate, cu flori pătate (la cele colorate) ce formează păstăi mici, cu boabe puține, care se coc târziu, producția fiind cu 40-45 % mai mică decât la plantele sănătoase (fig. 35). Prevenire și combatere. La amplasarea culturilor de fasole trebuie să se țină cont de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Mana este prezentă pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini și păstăi. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze și stipele, pe care apar pete galbene-undelemnii (fără contur precis), în dreptul cărora pe fața inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se constată pătrunderea agentului în boabe. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semănat de sămânță sănătoasă, îngroparea resturilor atacate și semănarea de soiuri rezistente, sunt suficiente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă, precipitațiile sunt scăzute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reutilizați și nedezinfectați. Prevenire și combatere. Măsurile agrofitotehnice prin care se crează condiții optime de dezvoltare plantelor, micșorează posibilitățile de instalare a atacului acestor ciuperci. La recoltare și însilozare se vor lua măsuri pentru a feri tuberculii de răni. Tuberculii pătați sau răniți nu vor fi introduși în siloz unde există riscul infectării tuberculilor sănătoși și a înregistrării de pagube mari. Depozitele precum și containerele, lăzile sau sacii cu care se transportă tuberculii vor fi dezinfectați cu o soluție de formalină 5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorare, apoi acestea se măresc, devin brune, iar țesuturile pălăriilor putrezesc umed și între rândurile de semințe apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroți în formă de rețea (fig. 68). Semințele de pe pălăriile infectate au coaja decolorată, pătată, lipsită de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bine delimitate;în dreptul petelor, pe țesuturile moi și putrede, apare un praf cenușiu (fig.71). Boala poate să cuprindă întreaga pălărie și chiar la suprafața semintelor apare o culoare cenușie-verzuie, iar între seminte apar scleroți mici, negri. Semințele au suprafața pătată, fără luciul caracteristic și cad ușor din încăperile lor. Miezul seminței este șiștav, amar, iar semințele își pierd parțial capacitatea de germinație. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la o plantă la alta este asigurată de sporii ce sunt ușor luați de vânt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81). Plantele se usucă înainte de vreme și conțin fibre de calitate inferioară, iar capsulele pătate sunt seci, sau au semințe zbârcite cu slabă facultate germinativă. Atacul se recunoaște de la distanță, întrucât apar vetre de plante cu tulpini “pestrițe” brune cu verde. Toate plantele prezintă pe zonele brunificate puncte mici negre, adâncite,subepidermice. Prezența acestor puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În solarii, sere sau răsadnițe, se vor aplica 1-2 stropiri cu insecticide contra afidelor. În câmp se va asigura izolarea tarlalelor de tomate față de cele de spanac, crizanteme și se vor aplica prașile pentru distrugerea buruienilor. 8.1.4. Ofilirea pătată a tomatelor Tomato spotted wilt virus Boala a fost semnalată în Australia în 1915 și în S.U.A. în 1935 dar, în prezent este răspândită în zonele temperate și subtropicale, în special la tutun dar și la culturile de tomate unde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă etc. În cursul perioadei de vegetație, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii infecțiilor la răsad, acesta va fi obținut în compartimente separate fără alte solanacee și va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui (fig. 109). Transmitereră-spândire. Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul virusul rezistă în plantele perene. Prevenire și combatere. În răsadnițe, se recomandă aplicarea preventivă de stropiri cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ofilire. Transmitere-răspâdire. Bacteria are un cerc larg de plante gazdă ce aparțin genurilor Cucumis și Cucurbita, cu excepția pepenilor verzi. Bacteria nu rezistă în resturile vegetale uscate decât câteva săptămâni, dar este transmisă de gândacul dungat (Acalymma vittata) și gândacul pătat (Diabrotica undecimpunctata), căci în intestinele lor bacteria supraviețuiește. În rănile produse de acești gândaci, bacteria se înmulțește apoi pătrunde în vasele conducatoare pe care le astupă. Extinderea bolii se datorește numărului gândacilor, stadiului de dezvoltare sensibil al plantelor și prezenței
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crizantemelor Viroze 11.3.1. Aspermia crizantemelor Chrysanthemum aspermy virus Simptome. Pe frunzele tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creșterea stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de curenții de aer, infecțiile fiind mai frecvente atunci când temperatura este de 26-27o și frunzele transpiră puternic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată de Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville în 1935. Simptome. Pe frunzele diferitelor specii de nalbă se observă pete circulare sau variate ca formă, decolorate, apoi brune. Țesuturile din centrul petelor, după brunificare devin cenușii, iar frunzele puternic pătate se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul perioadei de vegetație ca și persistența ei peste iarnă este asigurată de spori. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală previn instalarea atacului iar tratarea semințelor cu fungicide sistemice specifice face ca apariția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că în ASC era automată. S.B.: Cultura organizațională. Întrebare: se vindeau subiectele, adică știau cam de unde or să-l întrebe? D.T.: Nu se vindeau, nu. Erau și rigizi. Mai ales cu profesorii universitari cu origini de intelectuali sau cu trecut pătat. S.B.: Nu se puneau cele mai simple întrebări? D.T.: Ei, normal că secretarul de partid, care era lector sau conferențiar, promovat de profesorul Todosia sau de nu știu care șef de catedră, care avea o problemă acolo, un agațament în dreptul lui... normal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]