1,724 matches
-
amintește păcatele și se bucură și dă slavă lui Dumnezeu pentru mulțimea virtuților dobândite din pricina păcatelor sale prin harul dumnezeiesc și prin pocăință. Al patrulea semn, cel mai mare dintre toate, este atunci când omul își scoate din inimă toate gândurile pătimașe și când le uită cu desăvârșire, încât niciodată nu-l mai pot ispiti. Despre primul semn a scris Sfântul Vasile cel Mare. întrebat cum află sufletul că Dumnezeu i-a iertat păcatele, a spus: „Sufletul o va cunoaște, dacă cel
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
vieții nu pot fi nimiciți. Toate se întorc pentru ei în bine, chiar și păcatele” (Rugăciunea 28). Despre al patrulea semn ne vorbește Sfântul Teodor al Edessei în Una sută Capete Folositoare (11) : „Toate câte le-am făcut în chip pătimaș ne chinuiesc sufletul prin amintirea lor. Când, însă, gândurile pătimașe vor dispărea cu totul din sufletul nostru și nu-l vor mai mai ispiti, atunci apare semnul că ni s-au iertat păcatele de dinainte”. La fel spune și Sfântul
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
în bine, chiar și păcatele” (Rugăciunea 28). Despre al patrulea semn ne vorbește Sfântul Teodor al Edessei în Una sută Capete Folositoare (11) : „Toate câte le-am făcut în chip pătimaș ne chinuiesc sufletul prin amintirea lor. Când, însă, gândurile pătimașe vor dispărea cu totul din sufletul nostru și nu-l vor mai mai ispiti, atunci apare semnul că ni s-au iertat păcatele de dinainte”. La fel spune și Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Profeți mincinoși sunt gândurile care ne arată păcatele
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
adâncul dumnezeiesc, ce caută să se scufunde în infinitatea înțelesurilor divine, singura în care își poate afla împlinirea cu adevărat. Ea însăși este un abis prin voință, cu toate că are caracter mărginit și limitat. Curățirea de patimi și păcate, de înțelesurile pătimașe, o lărgesc, îi extind capacitatea de înțelegere a sensurilor divine. Însă, chiar și pe treptele finale de curățire, chiar și în starea de nepătimire, ea dobândește o cunoaștere limitată a adevărurilor divine. Ea tinde, dar nu ajunge niciodată să epuizeze
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
văzut că Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbește de două feluri de cunoaștere. Una este naturală și are caracterul de știință, fiind dobândită prin efortul ascetic al omului. Cealaltă, superioară, duhovnicească, este o lucrare tainică, divino-umană, prin care mintea curățită de înțelesurile pătimașe ale lucrurilor, veghează în stare de trezvie, de rugăciune, la adâncire a rațiunilor dumnezeiești. Aceasta este o cunoaștere practică și lucrătoare, "procurându-ne prin experiența lucrurilor însăși înțelegerea adevarată a lor". Superioară cunoașterii naturale este, deci, în concepția Părinților filocalici
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
tras în jos de patimi". Spiritualitatea răsăriteană se deosebește de orice alt sistem gnoseologic tocmai prin insistența asupra elementului ascetic, în problema cunoașterii lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este Persoană absolută, cunoașterea Lui este în funcție de posibilitățile noastre de curățire de afecțiunea pătimașă și oarbă la lucrurile finite. Fără un efort ascetic, eliberator de patimi și fără experiența virtuților creștine, nu există cunoaștere adevărată. Părinții răsăriteni au subliniat permanent faptul că actului de revelare, descoperire ori deschidere spre comunicare și comuniune a lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Azi scot pană fermecată ce-o țin fetele la bete. O plimb pe filă curată, să-l pictez pe Dragobete. Îi descriu poveste veche, de iubire pătimașă, despre crai fără pereche și-o mamă invidioasă. Din pruncie s-a dus vestea că, era mândru ca soare. Dar mamă aspră, Dochia, l-ascundea de fată mare. Crescând, se făcea mai frumos. Cu ochi ca cerul, păr bălai... i
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
discret, cu capul descoperit, frumos și semit, nu negustor de stofe, ci ucigaș din dragoste. Trebuie să vă mai redau încă o poezie de Leonard Cohen. Trebuie! E-un farmec de aventurier, de nebun de iubire, iar el e-un pătimaș orbit de tot ce e mai frumos și bun pe lume: Femeia! Femeia iubită. Ascultați: „Am două bucăți de săpun,/ mirosind a migdale,/ una pentru mine și una pentru tine./ Pregătește baia,/ Ne vom spăla unul pe altul.// N-am
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine plin de vrajă sunt mereu când umblu prin livadă-ți teleleu și cred că eu sunt tu și tu ești eu. Acestui drag și pătimaș frământ ce poate n-are seamăn pe pământ încep atunci din inimă să-i cânt. Și cântecu-mi înalță către cer privighetori ce-n zarea lumii pier ca să vestească-al nostru sfânt mister. Să știe toți și toate că în noi
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
vis s-au gârbovit s-au resemnat și-au obosit întruna să te cheme. Dar de va fi cândva s-apari cu-ai dragostei nebuni zlătari urlând ca niște hoarde, mă voi preface-n limbi de foc ca-n ele pătimaș să joc până de tot voi arde. Anatol Covali Referință Bibliografică: Surâsul dragostei Dar dacă totuși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
discut cu o persoană agreabilă, înzestrată cu un talent literar deosebit. Este de fapt chemarea de a-ți cit toate romanele care, deși „epuizate”, se împrumută de la o familie la alta și în care întâlnim pagini de dragoste și ură pătimașă, suspans, trădări, vendete, răsturnări dramatice de situații, meditații asupra feminității, familiei, carierei, dialoguri ironice și comice, imagini inedite din care nu lipsesc exotismul, aventura, sexul, Securitatea și Mossadul, prietenia, omenia, istoria, o lume de ieri și de azi, de acolo
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) Referință Bibliografică: O lume-n care se înalță ecouri... / Cristina P. Korys
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is �pitele ce i s-au întâmplat din tinerețe și cum l-a izbăvit de toate acestea pe el Dumnezeu și l-a strămutat de la viața pătimașă la viața cea după Dum �nezeu. În felul acesta dobândește, pe lângă temere, și dragostea, mul �țumind pururea cu smerenie multă, Făcătorului de bine și Cârmuitorului vieții noastre". Chiar aghiografii Vechiului Testament ne fac cunoscut că teama de Dumnezeu este începutul
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o datorită faptului că e de trebuință pentru simțirea trupului; iar
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă, se poartă cu trândăvie și nesupunere față de acesta, ne spune Sfântul Isaac Sirul, „e lăsat, fără îndoială, de Dumnezeu, să
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Nițescu pentru a le savura împreună, în tihnă, la masă. Cu prilejul unei astfel de vizite, Getty i-a dezvăluit gazdei cum a ajuns să renunțe la fumat. Se afla într-o călătorie de afaceri al Paris. Fiind un fumător pătimaș a constatat într-o seară, pe la ora 11,00, că nu mai avea țigări. A coborât din cameră și-a hoinărit pe străzile Parisului în căutarea unui magazin, reușind în final să-și cumpere țigări. La ieșire din magazin s-
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și rămase pierdută printre cearceafurile albe și
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ce pot să-ți dăruiesc, frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu te trimite cu gândul la proza psihologică. „Zburătorul” creațiilor noastre populare e ilustrat în mod original. El a pus
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
LOREN CRISTEA, SENZAȚIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu există o dependență a candoarei copilăriei mai aproape de sursa și criteriul voinței pasionale cum sunt sentimentele pătimașe ale adolescenței cu pragurile tulburătoarelor idolatrizări la întâlnirea cu suprema mirare...! Actul creației, la copii, în drumul lui spre experiențe, trece prin libertate absolută și utopie nevinovată. De aceea, el are o sublimitate în plus. Prin creație, copilul se reconstruiește
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
înconjura. Nu avea dreptul să vorbească de aceste lucruri respingătoare cu fervoarea cvasireligioasă a unui credincios pentru Dumnezeul său.( 4) Eroul lui Bruckner este un superrealist însă la el viața libertină înseamnă artă a sexului, obosire necontenită a trupului, sărutări pătimașe și dezveliri intime, nicidecum maladie sexuală. Când totul se încheie, se retrage într-o amorțeală puerilă, atunci se dorește apărat și ocrotit. În romanul superrealist personajul principal se confundă de multe ori cu autorul, întâlnim o relatare la persoana I
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și rămase pierdută printre cearceafurile albe și
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
ce pot să-ți dăruiesc, frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
nu a fost în nicio întâlnire. Era dornică de dragoste, voia să simtă plăcerea ce ți-o dă acest sentiment prin toată ființa. Se ridică de pe buștean și se lipi de Cristian cu tot corpul. Buzele fetei acopereau cu sărutări pătimașe gâtul, buzele, obrajii tânărului, iar mâinele îi făceau un du-te-vino pe tot corpul lui. Cristian surprins de acest entuziasm nebănuit, răspunse cu aceleași sărutări și mângâieri. Privirile lui de vânător înnăscut descoperiră la câțiva metri spre interiorul pădurii un loc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
scuipi minciuni din poveștile cu zâne și cu feți-frumoși printre dinții albi și zâmbetul ce-ți strălucește în bătaia soarelui. Cuvintele-ți frumoase, pătrundeau peste tot, prin ființa mea, din căușul palmelor îmi așezai pe trup mângăieri tandre și dorințe pătimașe, care le pecetluiai cu buzele tale ispititoare. Dar, din câte văd, iubirea îți este o noțiune efemeră, acum o descopăr, lacrimile îmi voi spăla urmele care le lași înăuntrul meu așa cum timpul este o noțiune percepută și dezbătută de oameni
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349532_a_350861]