6,963 matches
-
lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta răspunsuri și Își punea Întrebări.De cele mai multe ori
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care obosea și el, că-l spune lui Dumnezeu că nu vrea să și facă datoria.Doar vitele aveau nevoie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
voie să urce pe el.De atunci Evdochia avea un singur gând: să urce cu orice preț pe Ceahlău. Decebal avea un sfetnic bun pe care Îl chema Martie.Și când plecă pentru mai mult timp, Îi spuse s-o păzească pe Evdochia, ca nu cumva să mai faca vreo nebunie.Evdochia se bucură, crezând că o să-l Înșele ușor pe sfetnic.Și Martie se bucură că i-a fost dată În pază, căci abia acum avea prilejul să-i vină
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
apostolii, prietenii lui Iisus se ascunseseră de frică că ar putea și ei să fie prinși. Soldații romani erau Îmbrăcați În zale de fier, erau Încălțați cu sandale, pe cap aveau coifuri. Aveau săbii scurte, groase și foarte tăioase.Așa păzeau ei mormântul Domnului. Iisus Hristos fiind Fiul lui Dumnezeu și deoarece fusese judecat ca un tâlhar, batjocorit și bătut pe cruce ca un răufacator, fără a avea nici o vină cât de mică, un Înger s-a apropiat de mormânt.Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-o floare, o floare de sînzâiana care și azi, Împreună cu suratele ei, apar pe deal, doar-doar l-or Întâlni pe Ioan, cel care păzește și acum Suceava. LEGENDA GHEPARDULUI Leul, regele animalelor din junglă avea nevoie de un ajutor În treburile grele ale regatului, avea nevoie de un animal credincios și de Încredere, cu care să se sfătuiască, să nu-l Înșele, să nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
făcut.Regele Îi arătă o sticlă transparentă plină cu lichid: aceea era puterea lui.În fiecare seară leul bea câte o gură de putere, ca să fie În formă a doua zi.Iar ghepardul ce avea de făcut?El trebuia să păzească sticluța cu licoare ce-i dădea putere regelui. Ghepardul promise că va păzi clipă de clipă sticla și că nu se va pierde nici un strop.Însă Îndată ce leul se depărtă, În mintea vicleanului ghepard apărură gânduri necinstite.Se gândi că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lui.În fiecare seară leul bea câte o gură de putere, ca să fie În formă a doua zi.Iar ghepardul ce avea de făcut?El trebuia să păzească sticluța cu licoare ce-i dădea putere regelui. Ghepardul promise că va păzi clipă de clipă sticla și că nu se va pierde nici un strop.Însă Îndată ce leul se depărtă, În mintea vicleanului ghepard apărură gânduri necinstite.Se gândi că mai bine ar fi dacă ar fura el licoarea și să bea În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
alunga pe leu și cum se va Încorona pe sine.Dar n-a fost să fie așa, căci dimineață când se trezi, blana lui, până atunci curată, era acum plină de pete negre.În sticla pe care trebuia să o păzească, nu era nici o putere, ci o fiertură dintr-o plantă ce crește În junglă.El, care a vrut să Înșele, fusese Înșelat.De teamă că leul se va răzbuna pentru necinstea lui și pentru gândurile lui necinstite, ghepardul o luă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
câștiga cinstit o bucată de pâine, mergea la pădure, tăia lemne și le vindea gospodarilor de prin sate. De dimineață până seara, oriunde se ducea și orice făcea, lua copilul cu el, ca să-l aibă mereu În preajmă să-l păzească să nu i se Întâmple ceva rau. Să nu uit să vă spun că pe băiețel Îl chema Cucu. Și era Cucu un copil frumos și cuminte, care nu ieșea din cuvântul tatălui său și nu-l supăra cu nimic
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
problemele familiei, dar și cu ale lui. Cu familia, își zicea, au trecut anii, copiii nu mai sunt copiii, au crescut, s-au schimbat... S-au schimbat și vremurile și pretențiile. Le va fi mai greu, Cameliei și lui, să "păzească trei iepuri"! Nu-și făcea griji pentru fata cea mică, pentru Ana, ci pentru Alice și Radu. Și problemele lui? Îi făcuse o mare bucurie venirea lui Beatrice și Mihai. Era mândru de Mihai, se vedea realizat prin el. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să aibă succes, să fie căutată, iar nepoata înflorise într-o adolescentă gingașă, dulce și nespus de frumoasă, blondă, cu ochi albaștri, calzi și mângâietori, cu un trup armonios, cu un mers de prințesă un Frăgezel adorabil pe care o păzeam ca pe ochii din cap. Mă iubea mult și eu la fel, eram mamă și fiică, eram prietene, tovarășe de joacă, de povești, de plimbări, de vise. Dându-mi seama că o atrage muzica, mergeam des la concerte, cumpărasem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de adolescența voastră. Am muncit, am muncit... Hai să te duc la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene, se lipi de Petre, apoi se așeză la picioarele Anei. Ce repede te-ai împrietenit cu el! E un câine mare, frumos, cu ochi inteligenți. E un câine bun, credincios. Am să-l iubesc, tată. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică numită și „piedica mortului” care se dezleagă când se dă în groapă. Această „piedică” este păzită foarte bine deoarece sunt femei care le fură pentru a face vrăji. Tot în sicriu se pun unghiile tăiate și părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu fața spre răsărit. La capul mortului se pune un sfeșnic adus de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și de încordare. S-a oprit lângă o stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a întors spre mine. Cred că e îngrozitor să muncești astfel zi de zi. Astăzi te rog să nu faci altceva decât să păzești cheresteaua. Zâmbi și i se văzură dinții albi. Adică, trebuie să stau aici? E răcoare și liniște. Poți să tragi și un pui de somn pe stiva asta. Dacă te plictisești, poate vrei să citești cartea asta. A scos din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Brăila. Ceremonia religioasă va avea loc abia în luna decembrie, în același timp cu botezul bebelușului pe care îl așteaptă deja cei doi, scrie libertatea.ro. Cununia civilă a avut loc vineri după masă, la Brăila, cei doi miri fiind păziți de 6 bodyguarzi, scrie cancan.ro. Cristina, noua soție a lui Bănel, poartă o rochie de culoare beige, foarte decoltată, și are un buchet realizat din flori albe și mov. "Emoții foarte mari, dar mă bucur. Mai mult de atât
Bănel Nicoliţă s-a căsătorit. Cununia religioasă, în decembrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72234_a_73559]
-
trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
ca oricare altul, această convivialitate de salon sau de recepție impune atmosfera chiar atunci când decorul are izul balcanic al Hanului cu Tei: "E un loc din alte timpuri, cred că de pe vremea lui Hangerliu. Cele două capete ale pasajului sunt păzite de bolți care au scăpat miraculos de la focul lui Bibescu și au fost restaurate de oameni care au știut să păstreze pecetea trecutului. Pe aici treceau craii de la Curtea Veche sau însuși autorul, Mateiu Caragiale, când se ducea la Iancu
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
instrumentiști, cântăreți, chioșcuri cu toată presa pestriță a lumii, cu flori împovărate de culori și miresme, pictori, statui vii - tristă soluție: de exhibare, de supraviețuire? - vânzători de păsări și animale mici, kitschuri, cafenele, covrigării, platani monumentali, mulțimi căscând gura și păzindu-și buzunarele, poșetele, borsetele, ca și noi, ca și noi, iar de-a lungul, pe ambele părți, o circulație amețitoare. Ne-am abătut de la o vreme pe străduțe vechi, prin Plaça Reial, dreptunghiulară, cu palmieri, bătrâni și ei, înconjurată de
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
pușca târâș, pe coastă-n jos, cântând cât îl ținea gura: Tri mesețe v^Gorna Bania/ I cetfârte văf Sofi-i-ia (Trei luni la Gorna Bania/ A patra la Sofia)." Inimosul Dimităr îi spune la despărțire celui pe care chipurile îl păzise: "Sbogmu, moi brate! I mnogo zdrave!" (Cu bine, măi frate, și să fii sănătos!). Toamna și iarna 1917, G. Topîrceanu le petrece în spitalul "Klon Evropa", instalat într-un hotel din centrul Sofiei, unde va fi un fel de secretar-interpret
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
de natura politică devin, în poezia lui Dinescu, tot mai dese. Poetul opune "democrația naturii" falsei democrații socialiste: protestul său de aparență hipiotă are o cu totul altă adresă decât acela al predecesorilor săi occidentali. Dacă un poem precum Grâu păzit de maci a putut fi considerat în 1976 (când apărea volumul Proprietarul de poduri) o "poezie patriotică", îndemnul cu care se încheie va suna tot mai subversiv în anii următori: "... le-om arăta o țară cu grâu păzit de maci
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
precum Grâu păzit de maci a putut fi considerat în 1976 (când apărea volumul Proprietarul de poduri) o "poezie patriotică", îndemnul cu care se încheie va suna tot mai subversiv în anii următori: "... le-om arăta o țară cu grâu păzit de maci, / când eu nu tac, tu mâine n-ai nici un drept să taci". Poetul face, cum declară el singur un "pact cu realitatea", cu realitatea socialistă, pe care încearcă să o prezinte astfel încât să nu trădeze nici adevărul, nici
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
N-aș fi avut nimic de comentat dacă Alexandru Arșinel era declarat cel mai mare cupletist al tuturor timpurilor, cel mai hazos comediant, cel mai seducător pamfletar de scenă, cel mai mare interpret de melodii de revistă. Dar actor, Doamne păzește-mă, nu e! Prin asta, nu vreau să-l cobor pe Arșinel de pe soclul unde-l vor fi înălțat admiratorii săi, ci să atrag atenția c-am luat-o prin bălării. După ce-am băut decenii în șir "nechezol" în loc de
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
ține acolo, mi se pare mai mult decît revoltător. E sfîșietor! Dacă vrei să culegi un asemenea copil din stradă, te trezești că vine cel care-l supreghează de la distanță și te amenință cu ranga. După cum am aflat, derbedeii ăștia păzesc copiii-cerșetori de teamă să nu fie izgoniți de concurență, ca și cum ar fi niște pușculițe ambulante. Nu-mi vine să cred că polițiștii comunitari ai Bucureștiului, care se învîrt cu mașinile prin cartiere tocmai ca să vîneze infracționalitatea măruntă, nu văd ce
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
urme ale pieptului în zăpadă, să fi fost zăpadă? Enigmă, să nu le crezi ochilor. Dar proprii tăi peri în urechile proprii, suportă-i. Pe viață cu lustre gri sub pictura plafonului cu Daedalus: acest film care n-a fost păzit, conservat, vulnerabil, gata să se rupă ca ploaia curgînd pe pana înmuiată-n cerneală, marginea sunetului ușor împinsă ca viața ta, rătăcind prin oglinda cafenelii, a corzilor, ca oasele bărbatului bătrîn pe cearceaful alb, mat, dar albastru, dar scînteind la
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
vocalele. - Gardă - fac - ce gardă? - Finanțiară, domnule, râde bistrițeanul de neștiința mea. Era o neînțelegere. Curiozitatea mea lingvistică fusese luată ca o acțiune de control al comerțului. - Nici o gardă, vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și un sibian din mărginimea Sibiului, care, tot așa, e păstor, și se amestecă voios în vorbă. Sibianul intervine peste taraba bistrițeanului și îmi pune în vedere că ei nu măresc prețurile, ca
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]