16,784 matches
-
deconstructing music to its basic signifiers: a beat, a chord, a sound. The music of the seventies heralded the beginning of the post-modern period"), Rhys Chattham, Composers' Notebook 1990 (http://perso.wanadoo.fr/rhys.chattham/Essay 1970-90.html), în: Robert Fink, pag. 540, si (2) "Pentru Chatham, 'post-minimalism' reprezintă tot ceea ce s-a întâmplat după minimalism, ultimul modernism, treptat mistuindu-se în totalitate, ducând cu el chiar ideea unui stil identificabil și vandabil (și al unui curent principal)", ((b) "For Chatham, 'post-minimalism
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
et 1969, comme leș Thrènes pour leș victimes d'Hiroshima, Anaklasis, De natură sonoris, etc. Lorsq'il écrit la Passion selon saint Luc en 1964, îl est un compositeur politique, pas religieux, mais îl est probablement encore moderniste.", John Rea, pag. 61. footnote> Vizualizat astfel, postmodernismul reprezintă o cheie de lectură funcțională în interpretarea trecutului nu doar cu scopul privilegierii canonizante a unor contexte punctuale și, poate, chiar extrase dintr-un context firesc, organic și în orice caz mult mai complex
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prezenta pan-serialismul, a fost exprimat cu toata claritatea de către Luciano Berio în 1983 într-un interviu acordat revistei „Libération”, în care el a afirmat: „Acela care își spune avangardist este un cretin [...] avangardă este nulă”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 11. Această replică vine în calitate de răspuns la celebra afirmație făcută de Pierre Boulez în 1952 în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avangardist este un cretin [...] avangardă este nulă”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 11. Această replică vine în calitate de răspuns la celebra afirmație făcută de Pierre Boulez în 1952 în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea mulți- sau pluri-fațetată<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 127. Este vorba despre titlul Părții a treia din textul citat - “DE MULTIPLES
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea mulți- sau pluri-fațetată<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 127. Este vorba despre titlul Părții a treia din textul citat - “DE MULTIPLES FACETTES”, idee pe care o implicăm în ecuația textului nostru. footnote> a postmodernismului muzical. Ochiul multi-fațetat de libelulă, spre deosebire de privirea pietrificatoare, în egală măsură ciclopica și medusiană
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
einen jungen Dichter (1969, Recviem pentru un tanar poet), Betsy Jolas - Lassus Ricercare (1970), Pierre Henry definitivează Simfonia a X-a (Hommage à Beethoven, 1979)*. Începutul creației lui John Adams prin respingerea serialismului și a conceptualismului post-Cage-ean<footnote Robert Fink, pag. 544. footnote> și aderarea la principiile orientării minimaliste. Activitatea danezului Louis Andriessen: experimentarea tehnicii de collage în Anachronie I și ÎI (1966-69), fuziunea mai multor referințe stilistice - Stravinski, jazz, tradiția boogie-woogie - în On Jimmy Yancey (1973) și Workers Union (1975
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
că metisaj între moștenirea minimalistă propriu-zisă și resuscitarea elementelor tonale în creația lui John Adams - fuziunea între procesualitatea post-minimalistă, tipologia de simfonie postromantica și pastișa operistică postmodernă. Adams definește această orientare prin titulatura "On the Dominant Divide"<footnote Robert Fink, pag. 544. footnote>. Emanciparea în interiorul câmpului postmodern a tendințelor de "resuscitare" a stării (neo)-avangardiste prin orientările New Simplicity (Die neue Einfachheit, Hans-Jürgen Bose, Wolfgang Rihm, Manfred Trojahn ș.a.), ca replică apărând orientarea New Complexity (Michael Finissy, Brian Ferneyhough ș.a.), în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Nono pentru principiul sonorității și tăcerii/liniștii, Lachenmann pentru principiul bruiajului, Ferneyhough pentru principiul gândirii parametrice, totul dispersându-se în urma acestei spargeri a barierelor: de la Fluxus, aleatorism, teatru muzical înspre instalații sau ontologii private à la Stockhausen; în: Mahnkopf, Idem., pag. 10. footnote>, în postmodernitate este negat principiul adevărului. Postmodernitatea operează cu negația, iar principiul non-adevărului poate fi detaliat prin termeni că: ironia, minciună, șmecheria, falsitatea, ipocrizia, bășcălia - în toate aceste cazuri excluderea adevărului rămânând un criteriu decisiv în situarea înafara
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
material (muzical - n.n.), cu referire la contextul lor istoric, stilistic sau funcțional, este în egală măsură utilizabil, și din această cauză un stil auto-consistent definit prin referință la prezent nu este posibilă și, în egală măsură, nedorită."<footnote Mahnkopf, Idem., pag. 7. footnote>. În continuarea textului, Klaus-Steffen Mahnkopf prezintă lista compozitorilor care, în opinia lui, adera la această ultimă tendința și care îi include pe Mark André, Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
idee referitoare mai degrabă la organicitatea procesului generativ în planul activității muzicale în toate cele trei aspecte ale lui - proces, material, operă. "Modernitatea secundă se străduiește să creeze lucrări multi-perspectivale, i.e. non-reducționiste și cultivând idealul stilurilor integrale"<footnote Mahnkopf, Idem., pag. 12 footnote>. În ce măsură această declarație de intenții va reuși să evite spectrul manierismului și se va impune că o autentică diferența conceptuală față de postmodernismul muzical considerat depășit, se va relevă doar la o următoare schimbare de paradigmă<footnote “ În istoriografia
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Marius Miheț Virgil Nemoianu, Note de lectură, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2013, 132 pag. Au trecut neobservate articolele lui Virgil Nemoianu din ultimii ani. Fără sonorități de luat în seamă. Fără discuții aprinse, cum ar fi fost poate cazul. La mijloc e și difuzarea mai mult decât precară a revistei „Scrisul Românesc”. Pesemne că
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Dactăr Nicu & his skyzoid band. Ilustrații de Tania Maria Mușina București, Edit. Tracus Arte, 2013, 70 pag În singura recenzie care i-a fost dedicată până acum, volumul acesta e definit drept unul care „arată cum un mare poet poate face poezie cu materiale comune: cartierul, «cocalarii», «blocurile gri», într-un limbaj aproape lipsit de orice ornamentație
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
ajunge la 800-1 000 kg, înălțimea la greabăn atinge 2,2 m, iar lungimea trunchi-cap este de 2,8 m. Zimbrul reprezintă pentru noi un simbol, fiind prezent în legende, tradiții populare și chiar în heraldică. (Sursa: „Universul pădurii“, 2003, pag. 90-93). Povestea trofeelor Pe măsură ce vânătoarea s-a transformat dintr-o ocupație într-un adevărat sport, a devenit o tradiție pentru cei care o practicau de a păstra ca amintire coarnele de la cerb, blana de la urs, colții de la mistreț etc., care
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
senin -10 grade Londra înnorat 6 grade Paris ceață 6 grade Roma senin -1 grad · Viena senin -9 grade „Agenda vă face bogați“ După cum cititorii noștri au putut afla din ultimul număr al săptămânalului din 2003 („Agenda magazin nr. 52, pag. 15), s-a încheiat jocul „Agenda vă face bogați“. Cei care doresc să participe la acest concurs pot trimite prin poștă setul complet, cuprinzând taloanele numerotate de la 1 la 52 (numerele lipsă pot fi înlocuite cu cel mult două taloane
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
Walser - Cal în fugă (Ed. Humanitas, 90 000 lei); Ioan Petru Culianu - Hesperus (Ed. Polirom, 140 000 lei); Isabel Allende - Casa spiritelor (Ed. Humanitas, 255 000 lei); Nina Cassian - Memoria ca zestre (Ed. Institutului Cultural Român, 130 000 lei); Martin Page - M-am hotărât să devin prost (Ed. Humanitas, 100 000 lei); Cezar Paul-Bădescu - Tinerețile lui Daniel Abagiu (Ed. Polirom, 138 999 lei); Mircea Iorgulescu - Celălalt Istrati (Ed. Polirom, 239 000 lei); Petre Țuțea - Omul. Tratat de antropologie creștină (Ed. Timpul
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
de electori. John Addams a fost ales vicepreședinte. Electorii reprezentau 10 din cele 11 state care ratificaseră Constituția Statelor Unite ale Americii. „Agenda vă face bogați“ După cum cititorii noștri au putut afla din ultimul număr al săptămânalului din 2003 („Agenda magazin“ nr. 52, pag. 15), s-a încheiat jocul „Agenda vă face bogați“. Cei care doresc să participe la acest concurs pot trimite prin poștă setul complet, cuprinzând taloanele numerotate de la 1 la 52 (numerele lipsă pot fi înlocuite cu cel mult două taloane
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
se cultivau 3 250 de hectare de orez, pentru ca în 1950 să depășească 10 mii de hectare, suprafața dublându-se în 1976 și să se apropie de 50 de mii în 1989. Revis- ta „Adevărul economic“ (nr. 24(582)/2003, pag. 7) relevă că „în cazul orezului, România solicită U.E. plăți compensatorii pentru o suprafață totală de 17 000 de hectare. În baza acestui sprijin, se obligă să extindă suprafața cultivată cu orez de la 1 200 hectare la 20 000 de
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
2004, anunțul privind licitația deschisă pentru atribuirea contractului „Portal pentru înmatriculare on line a mașinilor“. Anunțul de participare este disponibil și pe pagina web a M.C.T.I. , www. mcti. ro, secțiunea Activitate, subsecțiunea Licitații (la adresa http: //www. mcti. ro/mcti0. html? page=1909). ( D. B.) „Banat business“ 140 A apărut „Banat business“ nr. 140, publicație a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, editată de P.F. Mircea Mitruțiu. Spicuim din cuprins: „Nu ne putem juca cu șansele europene ale României“, „Programul SAPARD dorește
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
12 ani, doi oameni modești, dar mari iubitori de literatură, el - poet cunoscut, ea - originală prozatoare, hotărăsc să deschidă casa lor din strada Miriam Ha-hașmonait ca să creeze un cadru pentru întâlniri literare...” (Tania Lovinescu, revista Punct, Nr. 19, noiembrie 1996, pag.12). “Cenaclul literar “PUNCT” - organizat de scriitorii Mariana Juster și Solo Juster - scoate de două ori pe an revista literară PUNCT. Materialele cuprinse în revistă aparțin membrilor cenaclului și sunt publicate în urma citirii și comentării textelor în cadrul prietenesc (dar exigent
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
literatură română din afara granițelor României care a reușit performanța unei asemenea regularități și longevități. Cenaclul își desfășoară activitatea în locuința soților Juster, iar revista apare prin efortul personal al acestor doi scriitori.” (Luiza Carol, revista Punct, Nr. 19, noiembrie 1996, pag. 12). “Se împlinesc în mai zece ani de când apare mica revistă “Punct” a soților Mariana și Solo Juster, animatorii cenaclului de la domiciliu, unde sunt citite cu glas tare (și discutate sub egida politicoso-intransigentă a criticului Eugen Campus) scrierile tipărite în
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
prețuit într-atâta voința aceasta exemplară de a dura, marcând mereu puncte în lupta contra oboselii și a lui “ce rost are” - încât astăzi, la aniversare, eu strig: Punct și de la capăt!” (Al. Mirodan, revista Punct, Nr. 20, mai 1997, pag.1). “PUNCT” LA ZECE ANI Scriitorii - poeții în special - sunt ființe neadecvate vieții cotidiene, practice. Au aripile prea mari, bune pentru zbor și înălțimi. Dar care încurcă la mersul pe pământ. Vă amintiți simbolul Albatrosului lui Baudelaire. Dacă la aceasta
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
ani de la apariția primului “Punct”. Durăm încă. Deși ne-am ferit de agitația, de publicitatea zgomotoasă - conștienți de limitele noastre, dar și convinși de rostul nostru, în colțul nostru. Durăm încă.” (Iosef Eugen Campus, revista Punct, Nr. 20, mai 1997, pag.5 “PE GÂNDURI Fără să încerc vreo comparație, cred că modestul nostru cenaclu de la Tel-Aviv a însemnat “ceva” în spațiul restrâns al literaturii pe românește în Israel pe parcursul celor aproape două decenii de existență. Cred de cuviință să amintesc cinstind
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
din motive de noi necunoscute... Am rămas mai puțini și ziua de mâine mai nesigură... Cu destule dificultăți am încropit acest al 33-lea Punct. Va mai apare cel de-al 34-lea? (S.J., revista Punct, Nr. 33, noiembrie 2003, pag. 8) “În ziua de 18 martie a.c. ASOCIAȚIA SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBĂ ROMÂNĂ a decernat premiul ARTZI prozatoarei Mariana Juster și poetului Solo Juster pentru CENACLUL LITERAR PUNCT în preajma împlinirii a două decenii de neîntreruptă activitate.” (Revista Punct, Nr. 34
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
ziua de 18 martie a.c. ASOCIAȚIA SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBĂ ROMÂNĂ a decernat premiul ARTZI prozatoarei Mariana Juster și poetului Solo Juster pentru CENACLUL LITERAR PUNCT în preajma împlinirii a două decenii de neîntreruptă activitate.” (Revista Punct, Nr. 34, mai 2004, pag. 2) “20 ANI DE CENACLU De douăzeci de ani? Nu-mi amintesc exact când am început să frecventez cenaclul Punct. Îmi amintesc însă bine motivele care m-au determinat să iau în continuare parte asiduă la lucrările acestui laborator literar
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
din inimă Marianei și lui Solo pentru clipele plăcute petrecute în cenaclu, oferite de ei cu simplicitate și căldură colegială. Le urez ani mulți și buni, lor și Cenaclului Punct.” (prof. univ. Andrei Strihan, revista Punct, Nr. 36, mai 2005, pag.2). Aflu că inconfundabilul cenaclu al Justerilor împlinește 20 (douăzeci!) de ani și că originalul lor PUNCT ajunge și el la o ediție jubiliară! Cum să-i felicit? Cum să onorez această aniversare, cu ce scule literare? Căci nimic mai
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]