507 matches
-
Leonard Bernstein, sub a cărui baghetă va interpreta apoi la Viena, Cavalerul rozelor de Richard Strauss. La 32 de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
a produs în numeroase reprezentații ale primului teatru din fosta U.R.S.S., a imprimat un șir de creații la radio și pe discuri. După ce Maria Bieșu a evoluat pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York. cu partiția "Neddei" în opera Paiațe de Leoncavallo, conducerea acestui teatru a expediat Ministerului de Cultură al U.R.S.S. o ofertă oficială solicitând încheierea unui contract pentru o întreagă stagiune teatrală. Urma să interpreteze zece din cele mai frumoase roluri pe scena Metropolitanului. Diriguitorii și potentații
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
a condus până în 1978, când s-a mutat la München. Aici a organizat spectacole importante, cu piese de Beckett (Așteptându-l pe Godot), Euripide (Medeea, sub titlul M). Prima sa operă a înscenat-o în 1986 la Opera din Viena (Paiațe de Leoncavallo). Punctul culminant al carierei l-a reprezentat activitatea la Burgtheater din Viena, sub conducerea lui Claus Peymann.
George Tabori () [Corola-website/Science/308488_a_309817]
-
Traviata, Don Alvaro din Forța destinului, Riccardo din Bal mascat, Radames din Aida, Don Carlo din opera cu același nume, Ernani, Macduff din Macbeth, Calaf din Turandot, Mario Cavaradossi din Țoșca, Rodolfo din Boema, Turiddu din Cavaleria Rusticana, Canio din Paiațe, Hoffmann din Povestirile lui Hoffmann, Don Jose din Carmen, Samson din Samson și Dalila, Wherter, Fra Diavolo și altele. Acum locuiește la Zürich, în Elveția unde preda lecții de canto. În România:
Ion Buzea () [Corola-website/Science/312599_a_313928]
-
simplu se dă mare. Dar încearcă să te uiți în altă parte!” A atras audiența gay, fiind adesea imitată de travestiți precum Charles Pierce. Încercând să descopere succesul ei în cultura gay, jurnalistul Jim Emerson a scris: „Era doar o paiață fiindcă stilului ei fragil și melodramatic de a interpreta nu a îmbătrânit cum trebuie? Sau pentru că era «mai mare ca viața însăși», o femeie dură care a supraviețuit? Probabil puțin din amândouă.” Rolurile alese de ea erau adesea neconvenționale; aceasta
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
și artiști celebri precum Agnes Baltsa, Giuseppe Filianoti, Ferruccio Furlanetto, Franz Grundheber, Ildiko Raimondi, Michael Schade, Stephania Toczyska. Timbrul vocal lirico-spinto îi permite sopranei Roxana Briban abordarea unei pălețe variate de roluri, de la Leila (Pescuitorii de perle), Micaela (Carmen), Nedda (Paiațe) la Marguerite, Elenă (Mefistofele) sau roluri mozartiene precum Contesă (Nunta lui Figaro), Donna Elvira, Donna Anna (Don Giovanni), cât și roluri verdiene că Violetta Valery (Traviata), Alice Ford (Falstaff), Amelia Grimaldi (Simon Boccanegra), Aida din opera cu același nume, Leonora
Roxana Briban () [Corola-website/Science/306064_a_307393]
-
roluri interpretate pe scena operei naționale a Scoției din Glasgow au inclus "Manon Lescaut" și "Țoșca", ambele scrise de Giacomo Puccini. În anul următor, Miricioiu a debutat pe scena "Operei Regale", Royal Opera House, din Londra în rolul Neddei din "Paiațe" de Ruggiero Leoncavallo, alături de Jon Vickers, iar ulterior a interpretat rolul Margueritei din "Faust" de Charles Gounod, Antonia din "Povestirile lui Hoffmann" de Jacques Offenbach și Valentine din "Leș Huguenots" de Giacomo Meyerbeer. În 1983, Nelly Miricioiu și-a făcut
Nelly Miricioiu () [Corola-website/Science/314266_a_315595]
-
apărut adesea în concerte vocal-simfonice și în recitaluri de lied. A arătat un constant interes față de repertoriul românesc, fiind, de altfel, el însuși compozitor de muzică vocală, poet și scriitor. Printre rolurile cele mai importante se pot cita Arlechino din "Paiațe" (debut), Almaviva din "Bărbierul din Sevilla", Rică Venturiano din "O noapte furtunoasă", Alfredo din "Traviata", Lenski din "Evgheni Oneghin", Des Grieux din "Manon", Rinuccio din "Gianni Schicchi", Hoffmann din "Povestirile lui Hoffmann", Gerald din "Lakmé", Inocentul din "Boris Godunov", Păstorul
Valentin Teodorian () [Corola-website/Science/314319_a_315648]
-
difuzată la Televiziunea Română, în anii ‘70), Apus de soare (premiera la 30 decembrie 1975, la Opera Română din București), Domnița din depărtări, având la bază La princesse lointaine de Edmond Rostand (premiera în 1976, la Opera din Iași), Căruța cu paiațe (premiera în 1982, la Opera din Iași); muzică de scenă (pentru Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, serialul TV Mușatinii, regizat de fiica sa, Sorana Coroamă-Stanca etc.). Membră a Societății Compozitorilor Români (din 1935) și apoi a Uniunii Compozitorilor din România
Mansi Barberis () [Corola-website/Science/313880_a_315209]
-
În anul 1987 „Întâmplări aiurea și călătorii oranj”, volum de publicistică. În anul 1988 „Scaunul singurătății”, roman. În anul 1993 i se joacă la Teatrul Național din București și la Teatrul Național din Timișoara piesa „Casa de la Miezul Nopții sau Paiața sosește la timp”. În anul 1994 republică „Dincolo de nisipuri”, nuvele, la Editura Porto-Franco, Galați. Este prezent în:
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
1995) Un prim volum memorialistic, intitulat "Amintiri fără memorie, 1911-1934" a apărut în 1995). Un caiet manuscris cu 12 povestiri în limba franceză, intitulat "Guignol triste" și datat 1974, a fost tradus în limba română și editat de Simona Cioculescu ("Paiața tristă", 2002). Corespondența dintre Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu (circa 600 de scrisori din anii 1946 - 1992) se află în păstrarea Galateei Ciorănescu, soția lui George Ciorănescu. Casa natală din Moroeni a fost donată Muzeului Literaturii Române.
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
scenele lumii, Vasile Martinoiu devine mereu mai cunoscut publicului de pretutindeni, mereu mai apreciat de cronicarii de specialitate. Cele peste treizeci de prezențe pe scena New York City Opera, unde realizează nenumărate creații ce culminează cu rolul lui Tonio din opera „Paiațe” îl făceau pe cronicarul de la New York Times să-l proclame „...unul dintre cei mai buni baritoni”, iar în ianuarie 1969, după premiera mondială a operei Stiffelio, de G. Verdi, din a cărei distribuție face parte, în Gazeta di Parma putem
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
de activitate a teatrului, se cristalizează bagajul repertorial, cu o acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor de operă și balet: opere - Casa mare de M. Kopytman, Rigoletto, Traviata, Aida, Othello, Trubadurul de G.Verdi, Tosca, Madama Butterfly de G.Puccini, Paiațe de R.Leoncavallo, Bărbierul din Sevilla de G.Rossini, Carmen și Pescuitorii de perle de G.Bizet etc.; balete - Fîntîna din Bahcisarai de B. Asafiev, Precauțiuni inutile de P. Hertel, Sraussiana de J. Strauss, Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
se află o statuie din piatră care îl reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă (autor necunoscut). Mai recent, din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
a fost dezafectată, perdeaua de apă și celelalte elemente decorative au fost îndepărtate iar pe locul bazinului a fost amenajată o platformă pentru susținerea de spectacole în aer liber. Inițial, pe acest amplasament s-a intenționat amplasarea monumentului „Căruța cu paiațe”, dar, la presiunea Ministerului Culturii, aceasta a fost montată peste drum, în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”. Apoi, în 2007, pentru această locație, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București anunțase o Licitatie Publică pentru "Ansamblu fântână "Lira Esedra"", spațiu verde
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
Paris cu Oedip 1965 19 mai - 2 iunie Bulgaria Sofia cu Oedip, Peleas și Melisande de Claude Debussy, Giselle de Adolphe Adam 1966 28 iulie - 5 august Grecia Atena cu Oedip 1968 20 - 28 iul. Bulgaria Varna cu Cavaleria și Paiațe la Festivalul de Operă 1969 21 - 28 iulie Italia Enna - Sicilia cu Tosca și Bărbierul 1969 15 - 19 oct. Iugoslavia Belgrad cu Bărbierul la Festivalul Bemus 1970 15 - 18 mai RFG Wiesbaden cu Oedip, Boema și Trubadurul la Festivalul Internațional
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
cu Carmen 1999 29 iun. Bulgaria Plovdiv cu Traviata la Luna Culturii Bulgare 2001 26 feb. - 20 mart. Olanda cu Aida 2002 17 - 20 iun. Ungaria Miskolc cu Madama Butterfly 2002 8 - 17 sept. Thailanda Bankok cu Aida, Cavaleria și Paiațe 2003 1 - 6 oct. Grecia Salonic cu Aida la Festivalul Dimitria 2003 22 oct. - 24 nov. Olanda cu Aida și Nabucco 2006 22 - 26 iun. Ungaria Miskolc cu Cavaleria și Paiațe 2006 28 sept. - 4 oct. Coreea de Sud Daegu cu Trubadurul
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
8 - 17 sept. Thailanda Bankok cu Aida, Cavaleria și Paiațe 2003 1 - 6 oct. Grecia Salonic cu Aida la Festivalul Dimitria 2003 22 oct. - 24 nov. Olanda cu Aida și Nabucco 2006 22 - 26 iun. Ungaria Miskolc cu Cavaleria și Paiațe 2006 28 sept. - 4 oct. Coreea de Sud Daegu cu Trubadurul 2008 28 nov. - 1 dec. Israel cu Trubadurul 2009 8 - 12 iun. Ungaria Miskolc cu Nunta lui Figaro 2016 13 - 15 iun. Ungaria Miskolc cu Oedipe în concert Turnee în țară
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Grupul statuar "Căruța cu paiațe" denumit și Caragealiana (iar nu "Caragialiana", cum s-ar fi cuvenit, după părerea lui Șerban Cioculescu, care și-a intitulat astfel studiul din 1974), este instalat în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București și constă dintr-un ansamblu de
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
orchestră condusă de Mituș Răducanu și dirijată de compozitorul Dumitru Lupu. Ea a fost înregistrată în studiourile Electrecord și Sahia Film. Textele cântecelor au fost scrise de Geo Saizescu (Cântecul lui Păcală și Cântecul de iubire) și Antonio Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
lui Păcală și Cântecul de iubire) și Antonio Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof.
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
în care aproape toate secvențele își etalează sărăcia de umor” (Radu Georgescu). Chiar și producătorul Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 1, a criticat dur filmul: "„«Nu filmăm să ne amuzăm» sau «cum își închipuie Iulian Mihu o poveste». Personaje paiațe care nu spun nimic și de care nu poți să râzi. Păcat! Este probabil cel mai prost film produs de «scumpa noastră cinematografie»”". Într-un comentariu publicat la zece ani de la premieră, umoristul Valentin Silvestru afirma că acest film a
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
a fi cântate împreună. Sunt greu de precizat motivele pentru care sunt asociate aceste piese, dar este un fapt, că piesele în cauză par a fi destinate una, celeilalte. Sunt celebre tandemurile formate de operele Cavaleria rusticană de Mascagni și Paiațe de Leoncavallo, Poemul pentru vioară de Chausson și Tzigane de Ravel, sau Dansurile pentru harpă și orchestră de Debussy și Introducere și Allegro de Ravel. În ceea ce privește cele două lucrări pentru harpă, Dansurile lui Debussy și Introducere și Allegro de Ravel
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
Iisus și cu magi în mărime naturală. O altă tradiție este ce a Irozilor - colindători costumați: pe lângă Irod, mai apare un moș cu barbă lungă și cu cojocul întors acesta fiind bufonul romanilor, de asemenea altcineva este costumat ca o paiață cu clopoței la picioare. sunt folosiți pentru a face zgomot în cadrul diferitelor mese tradiționale de Crăciun. "Christmas Cracker" este un sul de carton care conține o surpriză, învelit în hârtie colorată și care se trage pentru a fi desfăcut de la
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
a-și aprecia just partenerii, dar și de a le ghici intențiile. "Wiener Staatsoper" era o mină de aur pentru toate teatrele din lume în căutare de tinere talente. Primele spectacole în calitatea sa de director au fost "Flautul fermecat", "Paiațe", "Traviata"... A știut să-i învețe pe cei tineri să lupte împotriva mediocrității. La Gala de adio, înconjurat de prieteni și colaboratori În 1988 a fost numit secretar general al Staatsoper Wien și al Volksoper din Viena. De la 1 aprilie
Ioan Holender, un arhitect al dialogului între muzică și beneficiarii ei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105828_a_107120]