744 matches
-
Wien, 1996; Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenburgens, Bohlau Verlag, Köln, 1996. Vezi Robert Kaplan, Balkan Ghosts: A Journey Through History, St Martin’s Press, New York, 1993, pp. 169-172, și Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor `n Secolul XX, Editura Paideia, București, 1991. Sorin Oane și Maria Ochescu, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 161. Deportarea etnicilor germani și a altor minorități este menționată pe scurt `n ibidem. Vezi despre tratarea situației minorităților din România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sisteme de comportare ale corpului față de el însuși, față de coechipieri, față de adversari și ale publicului privitor față de sistemul de conflict: agon/competiție, alea/noroc, mimicry/ simulacru, ilinx/vertij. Ca domeniu social, jocul se petrece în spațiul copilului (ceea ce ținea de paideia, înseamnă puerilitate, educație, ceea ce ținea de luptă era agon, iar termenul de a se juca se diferenția dacă se referea la jocurile cu zarurile sau la un joc care năștea amețeală); oamenii recurg la joc în timpul sărbătorii. Grupurile de presiune
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al semnelor economice și politice, al semnalelor de vârstă și al negativului personalității, care o suportă, precum și semn al apartenenței de clasă, în funcție de context. Ca domeniu spațial, jocul se petrecea, la greci, întâi în spațiul copilului, ceea ce ținea de educație, paideia (puerilitate), apoi al luptei, ceea ce ținea de luptă era agon (luptă în piață), iar termenul a se juca se diferenția: dacă se referea la jocurile cu zaruri, care erau alea (zaruri) sau la un joc care năștea amețeală ilinx (amețeală
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta, Dan, "Lucian Blaga și universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nemira, București, 2003. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on the idea that Lucian Blaga`s philosophy thematises antinomic structures which can be found in almost his entire philosophical system, under distinct forms and variations. Although the idea has been partially discussed or
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Răsăritul", București, 1922, p. 39). 420 Vezi Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. 421 Gheorghe Vlăduțescu, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998, p. 136. 422 Ibidem, p. 153. 423 Ibidem, pp. 160-161. 424 Nicolae Cartojan, op. cit.; Gheorghe Văduțescu, op. cit. 425 Mircea Eliade, "Satana și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în vol. De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică, București, 1980
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
537 Ștefan Lupașcu, Omul și cele trei etici ale sale, p. 77. 538 Ibidem, p. 60. 539 Cf. Petru Ioan, Lucian Blaga în orizontul unei logici paradisiace, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2005, pp. 61-65. 540 Alexandru Surdu, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002, p. 185. 541 Sergiu Al-George, Arhaic și universal, p. 201. 542 Ibidem, p. 202. 543 Ibidem, p. 203. 544 Wilhelm Dancă, Mircea Eliade. Definitio Sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998, p. 264. 545 Sergiu Al-George, op. cit., p. 204
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nr. 5-6, București, 1999. 779 Gaston Bachelard, "Supraraționalismul", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 259. 780 Ibidem, p. 260. 781 Ibidem, p. 263. 782 Ibidem. 783 Ion Mihail Popescu, op. cit., p. 147. 784 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 167-168. 785 Gaston Bachelard, Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 343. 786 Vezi Ferdinand Gonseth, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995, pp. 249-260. 787 Gaston Bachelard, op. cit., pp. 344-345. 788 Ibidem, p. 345. 789
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
878 Ibidem, p. 192. 879 Ibidem, p. 194. 880 Ibidem, p. 196. 881 Ibidem, p. 199. 882 Ibidem, p. 208. 883 Ibidem, p. 209. 884 Jean-Jacques Wunenburger, La Raison contradictoire, Albin Michel, Paris, 1990. 885 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 5-6. 886 Ibidem, p. 184. 887 "Dualitudinea este inseparabilă de o tensiune în sensuri opuse, întreținând un conflict dinamic între poli și suscitând astfel o contradicție pentru a fi reprezentată. Acest dispozitiv nu este totuși binar, sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983-1984]. Moeschler & Auchlin 2005 = Jacques Moeschler, Antoine Auchlin, Introducere în lingvistică contemporană, Traducerea din limba franceză: Liana Pop, Editura Echinox, Cluj, 2005. Mounin 1999 = Georges Mounin, Istoria lingvisticii, Traducere și postfața de Constantin Dominte, Editura Paideia, București, 1999. Mounin et alii 1974 = Georges Mounin [coord.], Dictionnaire de la linguistique, Presses Universitaires de France, Paris, 1974. Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu, Sinonimia frazeologica în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, Editura Independența Economică, Pitești, 2007. Munteanu 2011 = Cristinel Munteanu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de conținut, Editura Polirom, Iași. Aizen, I., Fishbein, M. (1977), „Attitude-Behaviour relations. A theoretical analysis and review of empirical research”, Psychological Bulletin, 84. Aldea, A. et al. (2001), Sondajele de opinie - Mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare și analiză, Editura Paideia, București. Allport, Floyd (1937), „Towards a Science of Public Opinion”, Public Opinion Quaterly, 1. Allport, Gordon, W. (1965), Pattern and Growth in Personality, Holt Rinehart and Winston, New York. Aluaș, Ion, Drăgan, Ion (1971), Sociologia franceză contemporană. Antologie, Editura Politică, București
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
or Sticks? Alfie Kohn on Rewards and Punishments, www.education-world.com/a curr/curr299.shtml. 74. Kohn A., Studies Find Rewards Often No Motivator, www.cs.pdx.edu/ ~trent/gnu/MOTIVATION. 75. Kant Im., Despre pedagogie, traducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2002. 76. Key E., Secolul copilului, traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. 77. Kohn A., From Degrading to De-Grading, www.alfiekohn.org/ teaching/ fdtd-g.htm. 78. Catlin G., No Contest: the
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
or Sticks? Alfie Kohn on Rewards and Punishments, www.education-world.com/a curr/curr299.shtml 184 A. Kohn, Studies Find Rewards Often No Motivator, www.cs.pdx.edu/ ~trent/gnu/MOTIVATION 185 Im. Kant, Despre pedagogie, traducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2002. 186 E. Key, Secolul copilului, traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, p. 80. 187 A. Kohn, From Degrading to De-Grading, www.alfiekohn.org/teaching/fdtd-g.htm 188 Ibidem. 189 G.
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Change perception at school organization level", în Education facing the contemporary world problems, Editura Universității Pitești. Anghelache, V., 2006, "Perspective de abordare a fenomenului schimbării în educație", Chișinău, Republica Moldova. Anghelache, V., 2006, "Management și educație", Chișinău, Republica Moldova. Antonesei, L., 1996, Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L. et al., 2000, Managementul universitar. De la viziunea conducerii la misiunea de succes, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L., 2002, O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iași
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Văideanu, G., 1996, UNESCO 50 Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, L. coord., 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu, vol. I II, Editura Polirom, Iași. Vlăsceanu, M., 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. Vlăsceanu, M., 1999, Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. Vlăsceanu, M., 2003, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Westley, W., 1969, Innovation in education, OECD. Watson, G., 1967, Concepts for social change, Institute for Applied Behavioral Science
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
familie-școală-comunitate, Editura Aramis, București Blaikie, N. (2000), Designing Social Research. The Logic of Anticipation, Polity Press Butcher, H; Glen, A; Henderson, P; Smith, (ed.), (1993), Community and Public Policy, CO: Pluto Press Boulder Bulai, A. (2000), Focus-grupul în investigația socială, Paideia, București Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative, Editura Economică, București Coleman, J. S. (1987), "Families and Schools", Educational Research, 16 (6), 32-38 Cortes, E. Jr. (1993), "Interwoven Destinies: Cities and the Nation, în Henry G. Cisneros
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dezbaterea cu tema Scopurile Educației Naționale), TN: Peabody Center for Education Policy, Peabody College Vanderbilt University Nashville, ED459218. http://www.negp.gov/ reports/ DoDFinal 921.pdf Stahl, H. Paul (2002), Familia și școala, București. 1949-1952. Contribuții la sociologia educației, Editura Paideia Stănciulescu, E. (1996), Teorii sociologice ale educației, Polirom, Iași Stănciulescu, E. (2002), Sociologia educației familiale, vol. I, Polirom, Iași Stewart, D. W.; Shamdasani, P. N. (1990), "Focus Groups: Theory and Practice", Applied Social Research Methods Series, vol. 20, CA: Sage
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
într-un stat cu un caracter exclusiv creștin, în care împăratul își exercită puterea din perspectiva rolului de mediator între cer și pământ, unde biserica este o instituție omniprezentă și cuvântul ei este hotărâtor, coexistă o puternică instrucție după modelul paideiei păgâne, făcută în școli de toate nivelele. Școala, după moda antică, își păstrează caracterul privat și paralelismul cu puterea oficială ori ecleziastică. Potrivit unei afirmații a lui Alain Ducellier, în mod paradoxal ceea ce a marcat cel mai puțin școala bizantină
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atacurile virulente ale reprezentanților Academiei având ca țintă pe neoplatonicienii moderați din Alexandria și nu ideologia oficială. Însă un alt aspect contează aici, și anume că, până spre finele veacului al V- lea, elita ateniană își mai găsea reflectate în paideia școlii lui Platon opțiunile sale și, în consecință, susținea financiar existența acestui centru al spiritualității clasice eline. Secolul VI consemnează însă o schimbare de înfățișare a profilului spiritual al elitelor imperiului, fapt vizibil și în cazul atenienilor. Pe lângă o scădere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și, respectiv, aceea de a avea un caracter personal, de a fi pe deplin asumată interior. Prin urmare, era vorba de o inițiere ce pretindea mai întâi o bună stăpânire a regulilor logicii formale. Astfel, după ce se trecea de ciclul paideiei comune pentru orice școală orășe¬nească, Academia avea un nivel ce purta numele de mistere pregătitoare, ce conțineau mai cu seamă studiul sistematic al lui Aristotel. Ultimul nivel era constituit din două trepte, primul ciclu stând sub idealul formării a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
preocupările și abilitățile sale nu a tentat cultura bizantină, chiar dacă și aici s-a vorbit de o completitudine, care însă a fost înțeleasă ca desăvârșire. Completitudinea căutată de bizantin era tocmai armonioasa împletire a înțelepciunii dobândite prin instrucția oferită de paideia clasică greacă cu înțelepciunea dinlăuntru. Despre acesta din urmă este mai greu să vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat și de Runciman. Ceea ce trebuie precizat este că acest tip de învățătură
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
aparținând culturii antice. Ducellier, deși afirmă că la începutul secolului al VII-lea cultura atinsese cel mai scăzut nivel în istoria Bizanțului, susține totuși că nu suntem îndreptățiți să credem că în Bizanț a dispărut cu totul cultura clasică și paideia, cei mai buni martori fiind iluștrii teologi ai epocii, fiind suficient să-l pomenim doar pe Maxim Mărturisitorul.1 Chiar dacă literatura secolelor VII- IX a avut ca sursă unică de inspirație doctrina religioasă, apariția puternicelor frământări determinate de apariția iconoclasmului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care să nu stea sub semnul înșelă¬ciunii. Viețile multor sfinți importanți ai tradiției bizantine, care au fost stâlpi ai vieții monahale, relatează trecerea lor prin perioada de formare în cadrele filosofiei aristotelice ce se făcea în mod obișnuit în paideia bizantină până la vârsta de optsprezece ani. Menționarea acestui aspect biografic în mod repetat este în sine o dovadă a importanței pe care o avea perioada de pregătire și formare a minții pentru trăitorul bizantin. Alternanța preferințelor pentru Platon sau Aristotel
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]