1,981 matches
-
cărei lumină se lupta să străbată milioanele de firișoare de nisip care zburătăceau în toate părțile, lăsa să se întrezărească silueta lui Gacel Sayah, așezat chiar la intrare ca o statuie. Se apropie târându-se până la el, privi atent îngrijorătoarea panoramă și întrebă cu un glas abia auzit: — Harmatanul? — Nu - îi răspunse calm. Vântul din est, bate cu putere, dar încă nu pare a fi periculos. Pericolul va veni dacă-și va schimba direcția spre nord. — Crezi că o va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fac pe lumea asta. — Pe cuvîntul dumitale? Mi-a Întins mîna cu un aplomb templier. I-am strîns-o. — Pe cuvîntul lui Fermín Romero de Torres. Am avut o după-amiază domoală la prăvălie, cu numai vreo doi curioși. Avînd În vedere panorama, i-am sugerat lui Fermín să-și ia liber restul după-amiezei. — Hai, te duci s-o cauți pe Bernarda și-o duci la un cinematograf sau să vă uitați la vitrine pe strada Puertaferrisa, la braț, că pe ea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
le înțelegem, îi împiedică încă pe acei curajoși compatrioți ai noștri să obțină libertatea. Așa să fie, spre binele patriei. Imaginile următoare arătau elicopterul în aer, apoi, luat de sus, micul spațiu al eliportului de unde tocmai decolase și apoi prima panoramă a acoperișurilor și a străzilor din apropiere. Șeful guvernului puse mâna dreaptă pe telefon. Nu ajunse să aștepte un minut, Domnule prim-ministru, începu ministrul de interne, Știu, nu mai îmi spuneți, am comis o greșeală, Ați spus am comis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
continuare. Ca singur răspuns, poetul arătă Înainte, indicând parcă ceva de dincolo de zidul subteranei. - Acolo... cândva... zise el. Își mișca degetele ca și când ar fi căutat prin văzduh cuvintele pe care gândirea le lăsase În urmă. Apoi, mintea Îi reveni din panorama de ipoteze pe care o explorase. - Acolo, În biserică. Relicvariul fecioarei. Omul ăsta e Guido Bigarelli, sculptorul morților. Cecco se uită la victimă cu o privire Înmărmurită, ca și când numele acela nu Îi spunea nimic. Dante, În schimb, părea din ce În ce mai dominat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-i mai văd ochii. Eram copleșit de o mare rușine. Totuși, nu era nimic nemaipomenit în ce se întâmplase în ziua respectivă. În definitiv, ce văzusem? O fată tânără stând singură și scriind ceva într-un carnețel roșu în timp ce privea panorama războiului. Și apoi, aveam și eu dreptul să mă plimb pe acolo dacă așa-mi venea! Mi-am agățat carabina într-un cui deasupra ușii. E acolo și astăzi. Și a trebuit ca toată lumea să fie moartă și îngropată ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fiecare dată, ca în pelerinaj, până la acea pajiște unde o văzusem pe tânăra învățătoare așezată la marginea lumii noastre. Mă așez mereu în același loc, pe locul ei, și îmi trag sufletul. Durează minute bune. Privesc ceea ce privea ea, marea panoramă redevenită calmă și lentă, fără trâmbe și scăpărări, și îi revăd surâsul adresat infinitului compromis de război, revăd toate acestea de parcă aceeași scenă ar urma să se joace din nou, și aștept. Aștept. X Războiul dura. Toți fanfaronii care spuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
apare câte o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în serpentine către înălțimi. Toamna foioasele și coniferele îți oferă o multitudine de culori, iar albastrul cerului este intens. Cu cât urci către pisc, cu atât ești fascinat de panorama amețitoare ce se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajunși pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie, întregesc tabloul
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
privirea ridicată și fascinată, porniră cu pași înceți. Imaginea sublimă a lui Decebal din piatră, zidit pe munte, cu fața spre Dunăre, ca un adevărat străjer, îi tăie respirația Adrianei. Statuia indiferentă și eternă privea țintă în zare, cuprinzând întreaga panoramă a Cazanelor Mici. - Oauuu! Doamneee! Este superb, n-am cuvinte! Exclamă Adriana. - Da, este într-adevăr superb și te lasă fără respirație. Deși am fost de atâtea ori aici, de fiecare dată când vin, sunt la fel de încântat, îi răspunse Sandu
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
din viață la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase unui notar ultimele dorințe. Maria a dorit să fie înmormântata cu hainele alese de ea, si cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru că drumeții să iși potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
minor care nu mă putea împiedica să explorez acest teren necunoscut. La un moment dat am ajuns la capătul cărării obosit din cauza urcușului și al vârstei (să nu uităm că aveam 68 ani), deasupra unui promontoriu de unde se întindea o panoramă de domeniul fantasticului. În zare se vedea poarta spre Oceanul Atlantic, apoi spre Polul Nord. Pe malul celălalt munți înzăpeziți, iar în laterale fiordul cu malurile sale înalte, din stâncă dură, pe care creșteau pini rămuroși, sau se ridicau casele orașului. Sub
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
va fi doar lumină orbitoare, fără umbre, dar poate că mințile noastre ale tuturor, or să facă implozie! Lumea o să se reducă la patru pereți frumos colorați, cu o singură fereastră mică, undeva sus aproape de tavan și cu o singură panoramă : CERUL ! Referință Bibliografica: Singura direcție : cerul ! / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
expoziții tematice (bijuterii din bronz, argint și aur, arme și armuri, obiecte de ceramică, înscrisuri, etc.). Din turnul castelului, astăzi recondiționat și pus la dispoziția turiștilor, am ajuns pe o terasă superbă de unde se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra orașului vechi și nou. Limassolul nu deține multe muzee, dar Muzeul Arheologic și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
unui arhitect...” Scriptul poetic conturează dimensiunea abisală a ființei aflată în lungul proces al travaliului creativ: „azi am îmbrăcat aripile de ceară/ reîncarnată în Icar/ m-am aventurat în univers/ în zboruri ludice sfidând infinitul/ timpul și spațiul” (dans eteric), panorama lumilor interstițiale: „trecutul și prezentul sunt fețele aceluiași eu/ trăiesc acumul și departele înt-un singur punct/ extind cunoașterea să-mi verific ființarea/ pun la ochi binoclul și exersez jocul de perspective/ într-un ritual halucinant” (stare onirică), iubirea hemografică și
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
asfaltate, canale betonate, albia râului domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung, la cealaltă cetate de scaun, Curtea de la Argeș. Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul vorbelor înduioșate ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului A spune „castel“ și „Spania“, obligă parcă la completarea cu sintagma „de nisip“. Aidoma clișeelor despre corrida și flamenco, și-n cazul castelelor vehiculăm o expresie-automatism care simplifică imaginea, dar strâmtează panorama, tulburând tabloul general pe care ni-l oferă Spania modernă, complexă și superbă. Rostit în urechea unui catalan, cuvântul „castellers” provoacă însă cu totul altă asociație, trezind emoție, mândrie și entuziasm. Un castell catalan nu are nimic în comun cu
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
amenajate cu parcări pentru mașini. Cele mai căutate și iubite locuri de către drumeți sunt vârfurile Hohenkarpfen, cu înălțimea 912 de metri și Hohenlupfen, cu vârful de 977 de metri înălțime. De pe aceste două dealuri ți se deschide în fața ochilor o panoramă de la care cu greu îți poți desprinde privirile. Satele cu turnurile bisericilor se înalță în soare, străjuind ca paza peste locuitori. Odată ajunși în vârf, te poți bucura nu numai de priveliștea măreață a naturii, dar și de răcoritoarele sau
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
depravată,criminală a lui Cezar Borgia și-a lăsat amprenta. Iatacul unde dormea a fost pictat de un celebrul pictor, Pierto da Cortona ,autorul frescei „Triumful lui Bahus” care îi definește tendința către viciu și desfrânare a lui Cezar Borgia.. Panorama care se deschide în fața turistului de pe terasa castelului este magnifică,Țți dă senzația că ai Roma la picioare.Mi-am bucurat ochii cu minunatele vestigii ale istoriei,chiar dacă de atunci,de mult,din Evul Mediu, ele ne vorbesc,ne dovedesc
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
în luarea unor decizii. Am luat firul gândului înapoi să-mi limpezesc modul cum s-au petrecut aceste schimbări strecurate tiptil prin timp”. Se întrevede apropierea unei mari prăbușiri. Doamna Buni reușește ca un pictor să creeze cu tușe groase panorama cutremurului care a cuprins substratumul civilizației europene: „Și tot răsucind problemele pe toate părțile mi-am zis cu regret: astăzi nu mai sunt europenii de altădată care proslăveau mitul culturii, al subtilităților și rafinamentelor de tot felul, care puneau preț
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
istorie care se petrec în Canada, sau acasă în România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul autoareei, astfel că după lectura cărții ai sentimentul că vezi în fața ochilor panorama largă, bogată, fastuoasă, neliniștitoare a istoriei. Capitolul dedicat iei românești, această capodoperă de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
de parcuri, elvețian de origine evreiască, după moartea lui Jules Janin, devenit și grădinarul și administratorul domeniului. Ea se află în partea cea mai de sus a colinei și este căutată de artiștii plastici, deoarece oferă o bună vizibilitate a panoramei mării. Revenim la aleea principală și ne îndreptăm înspre partea de est a domeniului unde se spune că se află partea spirituală a acestuia: Grădina lui Allah, Grădina englezească, Grădina trandafirilor, una din cele mai bătrâne magnolii din Balcani, Nimpheum-ul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ale secolului trecut dar în același timp deschide un arc de orizont către deceniile viitoare, când alte generații de poeți vor veni să scrie poezia epocii lor. Credem, că dacă numărul de poeți antologați ar fi fost mai mare, dacă Panorama poeziei începutului de secol XXI ar fi fost mai largă, ideea aceasta, descoperită de autoarea Antologiei, ne-ar fi apărut și mai evidentă. Spuneam, că iubirea este tema fundamentală a poeziei de început de secole, la noi și credem că
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
este ruda mea care vine după caleașcă pentru păstrare la loc sigur. Venindu-le dor de efervescența pariziană, se reîntoarseră în istoricul oraș de pe Sena. Într-una din seri, tânăra familie urcă în Turnul Eiffel. De sus se desfășura o panoramă fascinantă asupra Parisului. Jocul mirific al luminilor, forfota de pe străzi, efervescența din piețe, feeria oferită de parcurile și podurile de peste Sena, contopirea luminițelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolții cerești, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
prevăzute cu geamuri alcătuite din ochiuri de sticlă prinse cu plumb sau din plăci alcătuite dintr-o substanță văroasă, ce aducea cu ghipsul. Spatele palatului era ferit spre nord de o terasă înaltă, de unde se putea admira o parte din panorama orașului. Mânăstirea ridicată de văduva lui Jupân Manu, fiica negustorului Forga, își înălța imnurile către cer. Acest Manu primise sub păstrare 16 pungi de argint și 48 de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
nenorociri fel de fel, cu mașina ucigașă a neprevăzutului “terorism” (în care nici măcar formele nu le poți anticipa, darmite dibui !) ... Dinspre San Mateo Bridge - care traversează golful în partea sa sudică (penultimul din cele cinci dispuse de la nord la sud) panorama orașului este ascunsă după o perdea cenușiu-albicioasă strecurând irizările unei lumini difuze a soarelui de dimineață și care se “rostogolește” alene dinspre colinele Berkeley-ului spre ocean iar noi ne trezim dintrodată cu un profil de “poveste” al downtown-ului civic, o
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
lui Neemia, se reconstruiesc și zidurile cetății. În timpul dominației egiptene și siriene (324 - 175 î.d. Hr.) pe locul cetății lui David din Sion se va ridica cetatea Acra, dărâmată de Simon Macabeul. Cu timpul, alte construcții importante vor domina panorama orașului. Amintim aici și acum spre exemplificare, castelul Antonia, construit pe ruinele unui castel mai vechi din partea nord-vestică a templului și importantul palat al Macabeilor, construit în partea vestică a templului. În secolul II î.d. Hr., Ierusalimul ajunge sub
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]