952 matches
-
mai târziu, În Steaua României, o alta de Studii economice, acestea din urmă strânse și Într-un volum (1879) premiat de Academia Română. Secretar, un timp, al Junimii, el Înființă acolo și o societate istorică, Împreună cu A. Lambrior, V. Tassu, G. Panu, I. G. Cernescu ș.a., În ideea de a sprijini cercetarea În domeniu și totodată difuziunea valorilor din trecut. El a pledat, de pildă, pentru măsuri de ocrotire a monumentelor istorice și a rostit „prelecțiuni“ pe diverse teme. Factotum la Junimea
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Gheorghe (Iași); Cerchez, Gheorghe (Focșani); Iurașcu, Gheorghe (Bacău). 3 1876 Benișache, Constantin (Huși); Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille, Constantin (Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
profesor de drept civil la Universitatea din Iași, ca filosof (colaborator al "Convorbirilor Literare"), dar și ca om politic (ministru al Instrucțiunii Publice în 1880; absolvise totodată Institutul Superior de Comerț de la Anvers în 18714); politicianul radical, scriitorul, ziaristul Gheorghe Panu (1848-1910), care mai studiase literele, cu deosebire istoria, la Paris, cel ce ne-a lăsat două extraordinare mărturii ale timpului ce l-a trăit în Portrete și tipuri parlamentare (1893), respectiv Amintiri de la "Junimea" din Iași (1908, 1910); ori directorul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dans d'autres domaines, en tânt qu'écrivains, auteurs d'essais philosophiques ou juridiques, des collectionneurs d'art, des journalistes (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - qui seră aussi membre de l'Académie Roumaine). Leș célèbres journalistes Constantin Mille ou Gheorghe Panu, respectivement le diplomate Dimitrie C. Ollănescu possédaient eux aussi un doctorat en droit à l'Université Libre de Bruxelles. D'autres ont choisi, à la place d'une carrière publique, d'exercer la profession pour laquelle ils s'étaient préparés
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
O Octors / 159 Olin, X. / 28 Ollănescu, Dimitrie C. / 56, 59, 95, 112, 189, 211 Oncu, Nicolae / 69, 70 Oreanu, Romulus / 69 Orleanu, Gheorghe / 61 P Pacu, Moise Nicolae / 63, 64 Palade, Constantin / 62 Panaitescu, Ioan / 62 Panaitescu, Titus / 127 Panu, Gheorghe / 57, 58, 95, 189, 211 Pariano (Pârâianu) Cuca, Eugen / 60, 64, 66, 69-71, 95, 189, 210 Paricescu, Alexandru / 84 Pârâianu (Părăianu), Petre / 61, 64, 73, 74 Pârvan, Vasile / 34 Pârvulescu, Dimitrie / 63 Pella, Vespasian / 44, 48, 52 Pellianu, Jean
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
devenea ginerele lui C.A. Rosetti. Constantin Mille este autorul, printre altele, al unui volum de versuri (1883), al unuia de nuvele (Feciorul popii, 1887), al românului O viață (1914), ca și al unor însemnări zilnice (Letopiseți, 1905-1908) etc. Gheorhe Panu a fost colaborator al "Convorbirilor Literare", fiind director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
După elaborarea Convenției de la Paris (1858), au fost numiți câte trei caimacami în fiecare Principat, care au organizat alegerile pentru Adunările elective care aveau rolul de a-l alege pe domnitor. Cei trei caimacami aleși în Moldova au fost: Anastasie Panu, Vasile Sturdza (reprezentanți ai Partidei Naționale) și Ștefan Catargiu (din tabăra antiunioniștilor). În Moldova, Partida Națională a câștigat majoritatea în Adunare. De la început, majoritatea căimăcămiei moldovene a arătat hotărârea de a susține cauza națională. Ea a numit miniștri și funcționari
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ei vizează controlul căimăcămiei sau diverse aspecte legate de vize. Austria încearcă să influențeze numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
postul în primire la 2/14 decembrie 1858, raporta numeroasele contacte pe care le-a avut cu personalitățile moldovene, căutând să înțeleagă cât mai repede evenimentele efervescente care se petreceau. Și el informa Londra asupra disensiunilor dintre caimacamii unioniști, A. Panu și V. Sturza, pe de o parte, și cel reacționar, Șt. Catargi, pe de alta. Colquhoun găsește timpul, în acest iureș de evenimente, să se preocupe și de chestiuni consulare. Astfel, la 1 decembrie 1858, el a trimis o notă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vreme mai îndelungată sau mai scurtă, timpul a cernut valorile după un principiu foarte simplu: „Intră cine vrea rămâne cine poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G. Panu în „Amintiri de la Junimea din Iași”. La rugămințile repetate ale lui A. D. Xenopol de a intra în Junimea, G. Panu a răspuns că se jenează, pentru că i-a combătut în scris pe Titu Maiorescu și pe Iacob Negruzzi. Argumentele aduse
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G. Panu în „Amintiri de la Junimea din Iași”. La rugămințile repetate ale lui A. D. Xenopol de a intra în Junimea, G. Panu a răspuns că se jenează, pentru că i-a combătut în scris pe Titu Maiorescu și pe Iacob Negruzzi. Argumentele aduse de Xenopol, care l-au hotărât până la urmă pe Panu să intre în Junimea, au fost destul de simple. „Mai întâi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ale lui A. D. Xenopol de a intra în Junimea, G. Panu a răspuns că se jenează, pentru că i-a combătut în scris pe Titu Maiorescu și pe Iacob Negruzzi. Argumentele aduse de Xenopol, care l-au hotărât până la urmă pe Panu să intre în Junimea, au fost destul de simple. „Mai întâi Maiorescu nu se uită la asemenea nimicuri... Cât despre Jacques Negruți,...este drept că-i mai pătimaș, însă are și el o patimă, mai mare decât toate, aceea de a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cu hazliul Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul Olănescu-Ascanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu <<volintirul>> Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticul Missir, bunul <<papa>> Culianu cu epigramaticul Cuza, izbucnitorul Philippide <<Hurul>> cu blajinul Miron Pompilie, supergingașul Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții și alții în umbră și în penumbră, iar din când în când, în mijlocul lor întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui”. G.Panu precizează că un nou venit la Junimnea s-ar fi așteptat să vadă „O societate literară gravă, cu statute, prezident și viceprezidenți, fiecare luând cuvântul după numărul înscrierei.Și când acolo ce vedea? Vedea la prima ochire o societate aproape de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în 1863, dar mult mai repede decât colegii săi este absorbit de politică”. Dacă în hățișul afirmațiilor și negațiilor de până aici este greu să ne descurcăm, nu știu ce va fi în capul nostru după ce îl vom asculta și pe G. Panu, care, în cartea sa „Amintiri de la Junimea din Iași”, pe un ton mai degrabă anecdotic, vorbește despre începuturile Junimii. „La fiecare banchet de aniversare a înființărei societății Junimea, d. Iacob Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu două-trei minute înainte de ora fixată; venind căuta ca publicul să nu-l vadă...la scară sărea iute din trăsură - care în general era cu coșul ridicat - se furișa incognito prin coridoare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
deget o hârtiuță pe care avea scrise câteva note și tot zicând <<Societatea modernă, societatea modernă>> nici o idee nu-i mai veni în minte ca și cum toate i-ar fi fost smulse din cap deodată”. Despre aceeași întâmplare vorbește și G. Panu,care ne spune că: „n-a putut articula decât vorba <<imposibil>> și s-a retras spre marea mirare amestecată de compătimirea publicului, iar d-l Carp, care tocmai atunci tradusese pe Macbeth, din englezește și care avea traducerea cu sine
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Bădescu, Th. Șerbănescu, Gh. Bengescu, Gh. Negruzzi, Ion Pop Florantin, Telemac Ciupercescu, Miron Pompiliu. În 1870 au intrat Vasile Burlă filologul și Verussi pictorul. În 1871 au venit: A. D. Xenopol, Șt. Vârgolici, M. Eminescu. În anul 1872 au aderat: G. Panu, Lambrior, V. Tasu, A. Naum. Anul 1873 îi aduce pe: V. Conta, I. Slavici. În 1875 Junimea se îmbogățește odată cu intrarea lui Ion Creangă. Anul 1878 îl aduce pe Ion Luca Caragiale. Anul intrării lui Vasile Alecsandri în Junimea oscilează
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sau colective. Așa de exemplu Maiorescu era tata nebunilor, Negruzzi - Don Ramiro sau Carul cu minciunile, Carp - Excelență, Gane - Drăgănescu, Culianu - Papa Culianu,Paicu - Picus de Mirandola, Caraiani - Binenutritul, Th. Burada - Ghelburda, Philippide - Huru, Naum - Pudicul Naum, Vârgolici - Io Spako, Panu, Tasu și Lambrior - Cei trei români. Exista un grup căruia i se spunea „Cei nouă”, cu prezidentul lor Nicu Gane. Era apoi o categorie care nu discuta decât la ureche și nu prezenta nici o lucrare. Pe aceasta, A. Naum a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
se respecta același tipic în fiecare an. Junimiștii se adunau în ziua sărbătoririi în mare ținută și participau întâi la o ședință obișnuită, care nu depășea sub nici un motiv ora 11 noaptea. Dar,să-i dăm întâi cuvântul lui G. Panu, pentru a ne povesti ceremonialul începerii adunării: „Lambrior, Tasu, eu și alții am fi dorit să se suprime lectura, să ne punem la masă... Dar sunetul unei talance... colosale ne chemă la lectură. Și apropo de această talancă, pe care
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
venind de la tratamentul făcut în străinătate. Într-o scrisoare către Maiorescu, din 1885, Missir spune că: „...moralul poetului e scăzut. Vine și pe la Junimea, dar întunecat”... Titu Maiorescu a dat Junimii substanță și consistență. „În criticile sale - ne spune G.Panu - păstra acel ton rece, deși incisiv... iar critica sa... amară, răutăcioasă, însă avea politețe în aparență... Totdeauna își rezerva și asigura o mică poirtiță de retragere”. Când lucrurile păreau că se împotmolesc într-o anumită problemă mai deosebită, Maiorescu venea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lengerie>>. Foarte ușor. Scrie scurt <<lingerie>>, cuvânt curat românesc>>!” P. P. Carp - Excelență - cum era poreclit la Junimea venea rar la ședințe, dar de fiecare dată le marca cu intervențiile sale sau numai cu prezența sa. După aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic impetuos, care se năpustea asupra adversarului și-l lovea drept, fără să-și reție întru nimic mâna. La d. Carp o operă era sau o capo d’operă sau
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]