809 matches
-
Întotdeauna forma incompletă, deci: explicit.). Apare uneori cu diverse lărgiri, de tipul explicit <.> feliciter. Termenul face pereche cu incipit („Începe“), plasat de obicei la Începutul unui text. Forma de carte apare odată cu utilizarea tot mai largă a pergamentului; cărțile din papirus sînt rare, din pricina friabilității acestui material, care nu rezistă bine la Îndoire. c. Rescrierea: palimpseste Cerneala neagră se ștergea ușor și, din economie, se scria a doua oară pe același material (papirus sau pergament). Există mărturii antice celebre ale acestui
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
utilizarea tot mai largă a pergamentului; cărțile din papirus sînt rare, din pricina friabilității acestui material, care nu rezistă bine la Îndoire. c. Rescrierea: palimpseste Cerneala neagră se ștergea ușor și, din economie, se scria a doua oară pe același material (papirus sau pergament). Există mărturii antice celebre ale acestui obicei de reutilizare: Cicero Îl suspectează pe un cores pondent de-al său că Îi scrie pe chartula pe care el i-a trimis-o; Îi laudă economia, dar este Înfiorat că
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de cvadrată: frag mente din trei codice vergiliene (Augusteus, Sangallensis și Veronensis), la care se mai adaugă cîteva mărturii. Probabil că nici unul dintre acestea nu e mai vechi de secolul al III-lea al erei creștine, dar, după cum demon strează papirusurile de Herculaneum, folosirea cvadratei, chiar limitată la exemplarele de lux, a fost anterioară. Pentru capitala rustică s-au conservat ceva mai multe exemplare, totalul lor păstrîndu-se Însă În limite reduse (cam douăzeci și cinci). În textele care folosesc capitala cvadrată și pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sfîrșitul secolului al VI-lea, dar este imitată În codice (În Întregime sau parțial) pînă la sfîrșitul secolului al X-lea. De o mai mică importanță pentru transcrierea operelor literare este capitala cursivă; un exemplu remar cabil Îl constituie un papirus de Herculaneum cu un fragment din De bello Actiaco, În care cuvintele sînt despărțite prin cîte un punct. Filologii s-au lăsat uneori stăpîniți de ideea că manuscrisele latinești și grecești fuseseră scrise numai cu capitale și au Încercat să
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
-l putea corecta. Situația tradiției manuscrise este Însă cu mult mai complexă, ea neputînd fi purifi cată de erori printr-un demers simplu, unic. Din scrierea capitală s-a dezvoltat unciala, care este atestată În textele pe pergament și pe papirus din secolul al IV-lea pînă În secolul al VIII-lea sau chiar al IX-lea. Este o scriere majusculă mixtă, care cuprinde În inventarul său de semne litere capitale, unciale și minuscule. S-au conservat mai mult de opt sute
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tradiția indirectă“ (de tipul citatelor sau al antologiilor). Unele citate nu sînt atribuite cuiva anume. Există, de pildă, reliquiae din tragicii și comicii romani; cunoștințele noastre asupra unor segmente ale literaturii antice sînt furnizate de fragmente, adesea Întîmplătoare. Textele pe papirus sînt friabile și se puteau păstra numai În anumite condiții climatice, ca cele din Egipt, unde se produce o deshidratare naturală a papiru su lui. Fragmentele literare pe papirus sînt cu mult mai vechi decît manuscrisele medievale (datează din seco
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ale literaturii antice sînt furnizate de fragmente, adesea Întîmplătoare. Textele pe papirus sînt friabile și se puteau păstra numai În anumite condiții climatice, ca cele din Egipt, unde se produce o deshidratare naturală a papiru su lui. Fragmentele literare pe papirus sînt cu mult mai vechi decît manuscrisele medievale (datează din seco lele III-II Î.H.), vide supra cap. A.2. Papirusul. Pro cesul de selectare, determinat de transferarea textelor pe un material mai durabil, pe pergament, datează din Anti chitate
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
condiții climatice, ca cele din Egipt, unde se produce o deshidratare naturală a papiru su lui. Fragmentele literare pe papirus sînt cu mult mai vechi decît manuscrisele medievale (datează din seco lele III-II Î.H.), vide supra cap. A.2. Papirusul. Pro cesul de selectare, determinat de transferarea textelor pe un material mai durabil, pe pergament, datează din Anti chitate, fiind continuat, cu mult mai tîrziu, de călugării creștini care copiau manuscrise În Evul Mediu. O rapidă inventariere a reperelor cantitative
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
faptul nu reprezintă o dovadă certă a puterii de discernămînt a publicului cititor din Antichitate. Un calcul al emen dărilor făcute de alexandrini a arătat că, din 413 alterări propuse de Zenodotos, numai 6 se găsesc ca lecțiuni În toate papirusurile și manuscrisele, numai 34 În majo ritatea lor, iar 240 nu apar defel. Din 83 de emendări care i se pot atribui lui Aristofan, numai una a Întrunit aprobarea generală, alte 6 apar În majoritatea mărtu riilor, În vreme ce 42 nu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
numai absența unui instrument suplimentar de control. 4 TRADIȚIA INDIRECTĂ Se Înțelege prin tradiție suma materialelor care servesc la reconstituirea unei opere literare În forma sa originară. Tradiția poate fi directă sau indirectă. Tradiția directă e furnizată de codice, de papirusuri, chiar de inscripții: de pildă, În CIA IV 46b s-au con servat fragmente din tratatul de alianță despre care vorbește Tucidide (V 47). Cea indirectă este În general considerată de mai mică importanță, tocmai pentru că În cazul multor texte
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu adevărat parte din tradiția indirectă, conțin unele informații ce se pot dovedi utile. Ele se concretizează fie În numerotarea rîndurilor, prezentă pe marginea foilor, fie Într-un număr total, indicat la finele operei sau al unui capitol. Într-un papirus de la Herculaneum, cuprinzînd versuri din Iliada, versurile sînt numerotate din 180 În 180. Manuscrisul este grecesc, așadar numerotarea e indicată prin litere grecești: primul număr care apare este p (cu valoarea numerică 17) și manuscrisul con tinuă pînă la w
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
spusele și cîți le-au preluat de la alții: scopul prim al jude cătorului este să reducă numărul mare de martori la cîțiva, cît mai puțini, dar de Încredere. Un text poate fi conservat de un singur manuscris, fie acesta un papirus sau un codice sau o ediție princeps sau o colaționare a unui codice pierdut: Într-o aseme nea situație, este suficientă examinarea acestui singur manuscris. Dacă textul e conservat de mai multe manu scrise, recensiunea are ca scop reconstituirea arhetipului
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
timpului, au existat destule asemenea confirmări și anu lări, care Însă nu au fundamentat o metodologie de cercetare cu succes garantat. Informațiile de dată recentă au confirmat puterea de pătrundere a multor editori; dar surprizele care decurg din aproape fiecare papirus nou descoperit și, Încă și mai mult, discrepanțele radi cale dintre edițiile standard, În care tradiția Însăși rămîne neschimbată, nu demonstrează că examinatio a adus textele mai aproape de certitudine. Impresia generală este că, pe de o parte, au fost acceptate
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Eupolis, fr. 304 K), iar Platon Îl face pe Socrate să spună, În Apologia (26), că oricine poate cumpăra pentru o drahmă operele lui Anaxagora. Detaliile ne rămîn Însă necunoscute. Este imposibil de spus Între ce limite furnizarea și prețul papirusului i-au Împiedicat ori i au Încurajat folo sirea În Grecia. CÎnd era folosit pentru o carte (sul), aproape Întotdeauna era acoperit pe o singură parte, după cum impunea forma Însăși, pentru că un text scris pe dosul foii s-ar fi
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sirea În Grecia. CÎnd era folosit pentru o carte (sul), aproape Întotdeauna era acoperit pe o singură parte, după cum impunea forma Însăși, pentru că un text scris pe dosul foii s-ar fi șters foarte repede; poate că și supra fața papirusului a contribuit la stabilirea acestei reguli, dat fiind că scribii preferau Întotdeauna să folo sească mai Întîi (dacă nu chiar exclusiv) fața pe care fibrele erau orizontale. În rare ocazii, avem informații despre uolumina scrise pe ambele fețe (Iuvenal 1
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
chiar exclusiv) fața pe care fibrele erau orizontale. În rare ocazii, avem informații despre uolumina scrise pe ambele fețe (Iuvenal 1, 6; Pliniu cel TÎnăr, Epist., III 5, 17), dar cazurile de felul acesta erau excepționale, chiar dacă uneori penuria de papirus impunea să se folosească pentru un text literar și dosul foii, cu fibrele transversale față de scris. Un exemplu faimos este ms Hypsipyle al lui Euripide (P. Oxy. 852). Trebuie să amintim aici că lungimea textului cuprins Într-o carte antică
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
manuscrise (prepon derent grecești) bibliotecii San Marco, drept mulțu mire pentru azilul acordat de Veneția grecilor fugiți din calea turcilor. La Napoli a existat o bibliotecă importantă, Bibliotheca Neapolitana, Întemeiată de dinastia Bourbon; aici se află, mai presus de toate, papirusuri descoperite la Herculaneum. Din afara Italiei, sînt importante pentru colecțiile de manuscrise Biblioteca Națională de la Paris; Biblio teca Națională din Leiden (o colecție mai prețioasă pentru zona orientală decît pentru cea greco-romană); Biblioteca Regală din Madrid (Matritensis) deține manuscrise vechi, care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
conținutul, i se relatează istoricul. Pentru simpli ficarea aparatului critic, se pot face În prefață referiri la particularitățile ortografice ale codicelor, la coruptelele lor specifice, la erorile cele mai importante ale colațio nărilor precedente etc. Dacă tradiția directă cuprinde și papirusuri, florilegii, inscripții, se indică aceleași elemente ca și În cazul codicelor. Dacă se folo sesc și codice care s-au pierdut, se indică În ce fel li se pot recupera lecțiunile. Nu trebuie uitate edițiile uma nistice și Îndeosebi edițiile
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pentru codices recentiores (În ansamblu sau În parte) sau distingerea Între codicele integri și mutili sau Între antiquiores și recentiores. Toate observațiile referitoare la codice se fac În prefață, nu În conspectus siglorum. La siglele codicelor se adaugă cele ale papirusurilor și ale florilegiilor/anto logiilor. Chiar și codicele pierdute merită să figureze cu siglele lor, dacă au fost deja colaționate sau dacă li se pot recupera lecțiunile din alte surse. După siglele codicelor se pun notae, prin care se explică
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
până la a picta în acuarelă și guașă trecători alpine, heleșteie, râuri), Joachim Patinir (1475-1524), născut la Anvers, trece oficial drept inventatorul specialității landskap. Nu existau peisaje în pictura paleolitică, plină de animale, nici în decorațiunile egiptene, pline de bărci și papirusuri. Aproape deloc în ceramica greacă, în afară câtorva sugestii abstracte sau aluzive. Locurile sunt subordonate miturilor sau necesităților acțiunii dramatice, pe scena de teatru. Plastica romană a fost mai "naturalistă", cu naturile moarte, grădinile și peștii ei. Dar câmpurile pur
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că peste patru sute de cuvinte vechi grecești au pătruns în latină, în diverse perioade și în diverse stiluri ale limbii. Unele dintre acestea sunt foarte vechi și s-au transmis tuturor limbilor romanice (aer „aer“, bracchium „braț“, charta „foaie de papirus; scriere, operă“ > rom. carte „scrisoare“, chorda „coardă (la un instrument muzical)“, corona „coroană“, marmor „marmură“, petra „piatră“), altele sunt împrumuturi populare târzii: cuvinte uzuale (masticare „a mesteca“, tumba „mormânt“), numeroși termeni creștini și iudeo creștini (angelus „înger“, blasphemare „a blestema
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dat posterității piramidele și Sfinxul, pe lângă scrierea hieroglifică, arta îmbălsămării, voința de a nu muri. în acest context se înscrie și medicina egipteană. Preponderent în practica preoților, ea a avut un caracter religios, asistând deopotrivă spiritul și trupul. în numeroasele papirusuri care, descoperite, se păstrează în mari biblioteci din lume, sunt înscrisuri medicale de o excepțională valoare pentru Istoria Medicinei. Ele oferă date certe asupra medicinii Egiptului Antic, pe specialități și specialiști în boli de ochi, gât, dinți, stomac etc. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anatomie, morfopatologie, chirurgie, traumatologie etc. În Egipt domina noțiunea integralistă asupra corpului uman, în care rolul coordonator îl avea sângele, care difuza în întreg organismul principiul provenit din aer, pneuma. Concepția pneumatică este prezentă în diversele scrieri egiptene dar în Papirusul Ebers este menționată prima descriere a actului respirator, impresionant de asemănătoare cu cea de azi, cu atât mai interesantă, cu cât se bazează pe intuiție, egiptenii necunoscând circulația sângelui. Papirusul spune: Egiptenii sunt inițiatorii pneumatismului care a reprezentat în antichitate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Concepția pneumatică este prezentă în diversele scrieri egiptene dar în Papirusul Ebers este menționată prima descriere a actului respirator, impresionant de asemănătoare cu cea de azi, cu atât mai interesantă, cu cât se bazează pe intuiție, egiptenii necunoscând circulația sângelui. Papirusul spune: Egiptenii sunt inițiatorii pneumatismului care a reprezentat în antichitate o orientare medico-biologică, întemeiată pe ideea că aerul este elementul vital, deplasarea și transformările suferite de acesta în organism constituind substratul proceselor normale și patologice. Pulsul era considerat ca fiind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]