911 matches
-
bîr(prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure“, „poiană, luminiș în pădure“, „gropi umplute cu apă stătătoare“, „mormane de pămînt ca semne de hotar între moșii“, „băltoaca din fața izvorului“, „loc cu izvor puternic“). Entopicul este întîlnit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vlădeni, la 24 de kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența răului Jijia cu pârâul Miletin, se desfășura o „pădure” de stuf și papură, în care domneau știuca, bibanul și câteva specii pașnice, alături de specii de păsări ihtiofage. Prin construirea unui dig de apărare la râul Jijia, cu lungimea de 14 km., și a unui dig protector la calea ferată, lung de 10 km
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
1 și 3 tone pe an la hectar; Parc Național= teritoriu relativ extins, care prezintă unul sau mai multe ecosisteme, în general puțin sau deloc transformate prin activitățile umane, în care există peisaje naturale de mare valoare, Păpuriș= desiș de papură; Pesticide= substanțe folosite în combaterea buruienilor, rozătoarelor și insectelor; Plantație= ansamblu de plante perene sau anuale din aceeași specie sau din specii diferite, cultivate într-un loc special amenajat; Plaur= insulă de vegetație; Poluant= produs solid, lichid sau gazos provenit
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
footnote Idem, Oficializarea glotonimului „limba moldovenească“ este o acțiune falimantară, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p. 21. footnote> , Mircea Snegur atrăgea atenția, folosindu-se de cuvintele lui Ion Druță, că „nu putem supraviețui cu limba de pe vremea lui Papură Vodă. Limba este un organism viu, ce fierbe mereu în cazanele spirituale ale neamului, asimilînd noțiuni noi. [...] noi astăzi, după ce am călătorit prin alte imperii, ne folosim de limba fiartă și cizelată de frații de peste Prut în cazanele națiunii“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai multe, ca cele aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu undița sau cu minciogul, iar pentru pescuitul pasiv se foloseau cotețele de stuf și de papură simple și duble, pripoanele, coșurile și vintirile. Fig. 1 Unelte și ustensile de pescuit (după C-tin Popescu): 1- minciog; 2 - ostie; 3- prostovol; 4 - vintir (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Perioadele de pescuit intensiv sunt cele cuprinse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind determinată de orientarea nord-sud a cumpenelor de apă, acest lucru influențând circulația oamenilor. Greu de străbătut acest teritoriu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pastel la poemul Baba Cloanța: "Iară-n urmă liniștită/ Dulce unda-și alină,/ Și în taină legăna/ Fața lumii înnălbită/ Ce cu ziua se-ngâna...". Astfel apare determinismul ce anunță inițiatului sfârșitul: Când pe malu-i trece noaptea/ Călătorul șuierând,/ Printre papuri când și când/ El aude triste șoapte/ ș-un glas tainic suspinând." În fiecare poem și mai ales în Pasteluri mesajul pare incomplet, conștiința lumii exterioare fiind receptată de organele noastre de simț la nivel mental. Lanțul de asociație nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Gh. Sarău- Rromii, India și limba rromani1998- poveste culeasă de la rromul-coșnițar, Ali Ceaușev, dintr-un orășel din Bulgaria) Dicționar. Termeni noi explicați: padișah= Împărat al statelor orientale; vilaiet= diviziune administrativă În Imperiul Otoman; coșnițar= Împletitor de coșuri din nuiele sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și prezintă diferite motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se foloseau “tarpanele”, niște seceri cu un suport lemnos lung de circa un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
târziu tipărindu-i-se O pagină de istorie. Din 1885 datează colaborarea lui I. L. Caragiale, mai întâi cu publicistică literară (Din foloasele tiparului ș.a.), iscălită cu pseudonimul Quodlibet; semnate Luca sunt două cronici teatrale; câteva cronici rimate (pseudonimul folosit este Papură) pot să îi aparțină, după cum Varietăți politice, prima versiune a scrierii Temă și variațiuni, ca și unele articole, neiscălite, dar în consonanță cu atitudinea politică a scriitorului, sunt ale lui. Prin octombrie Caragiale își încetează activitatea. Deosebit de întinsă și variată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
decepțiile tale..."; El mergea pe bicicletă cu picioarele goale băgate în portbagaj"; "La Humulești, Ozana curgea limpede, fără prea mari frământări sociale și politice"; "Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filosofia și să-i caute nod în papură"; "Eminescu se îndepărtează pentru a lumina dorințele celei moarte"; În versurile "Ce-ți pasă ție chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul" poetul ne vorbește despre aspectul ființei cu care Luceafărul este în gagicăreală și ea îi spune
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
din detenție: cum era hrana pe care o primeați în lagăre? S.Ț.: Mi-aduc aminte că mâncam tot felul de mizerii: am mâncat mazăre cu chitină, dar asta era mâncarea și asta o primeau toți. Am mâncat rădăcini de papură scoase de porci, care nu aveau nici o consistență dar îți dădeau o senzație falsă de sațietate. În rest, porcii erau prietenii noștri, îi goneam și le luam mâncarea pe care o scoteau. Porcii erau ai oamenilor din zonă și dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de acolo pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare un domnitor de-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare un domnitor de-al nostru Papură Vodă? Pentru că în vremea domniei sale a fost o secetă cumplită iar oamenii se hrăneau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare un domnitor de-al nostru Papură Vodă? Pentru că în vremea domniei sale a fost o secetă cumplită iar oamenii se hrăneau cu rădăcini de papură. Eu conduceam o brigadă de intelectuali și trebuia să împart mâncarea tuturor celorlalți. Și, într-una din zile, a venit de mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare un domnitor de-al nostru Papură Vodă? Pentru că în vremea domniei sale a fost o secetă cumplită iar oamenii se hrăneau cu rădăcini de papură. Eu conduceam o brigadă de intelectuali și trebuia să împart mâncarea tuturor celorlalți. Și, într-una din zile, a venit de mâncare niște arpacaș, ceea ce era foarte rar. Arpacașul era o mâncare dumnezeiesc de bună, dar nu am primit arpacaș
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]