8,430 matches
-
teatrelor au scutit exegeza de fraze gen "cel mai bun poet dintre actori" sau "cel mai bun actor dintre poeți". Singularitatea operei lui Emil Botta constă și în faptul că poezia și arta actorului nu pot fi despărțite, structurând o paradigmă unică, din care e inutil să se încerce desprinderea unor "părți" sau a unor procente: exterioritatea scenei trece în interioritatea poeziei, pentru a folosi termenii Carmeliei Leonte, constituind ceea ce se numește geneză reciprocă. Carmelia Leonte vorbește, cu dreptate, despre scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
posibilă prin mișcarea de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect al luptei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
surâd viclean, smintit amicilor turtiți sub potopul de plânsete. (Vacanță) Jocul care s-a vrut exterior, mască boemă, își impune regulile într-un mod dictatorial. Poetul, amețit de somn, nu mai are nici o autoritate. III Paiața salvează iluzia Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau tea-trul ca paradigmă a poeziei? Debutul în interpretarea poeziei lui Emil Botta prin prisma teatralității îl face G. Călinescu, în a sa Istorie a literaturii ... (1941). Teza călinesciană va deveni instituție critică, angajând aproape întreaga exegeză ulterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
potopul de plânsete. (Vacanță) Jocul care s-a vrut exterior, mască boemă, își impune regulile într-un mod dictatorial. Poetul, amețit de somn, nu mai are nici o autoritate. III Paiața salvează iluzia Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau tea-trul ca paradigmă a poeziei? Debutul în interpretarea poeziei lui Emil Botta prin prisma teatralității îl face G. Călinescu, în a sa Istorie a literaturii ... (1941). Teza călinesciană va deveni instituție critică, angajând aproape întreaga exegeză ulterioară. Se vor face trimiteri la spectacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pedagogice concrete ale activității de instruire, educație proiectată de profesor. Termenul metodă vine din limba greacă și înseamnă cale spre (odos-cale; metha-spre). În știință, în general, metoda este definită ca ,,o cale de cunoaștere" care produce informații, strategii, principii, legi, paradigme, iar în pedagogie devine ,,o cale" necesară pentru dobândirea de cunoștințe și capacități prin valorificarea principiilor specifice de proiectare și de realizare a activității didactice, în termeni de comunicarecunoaștere-creativitate. Relația dintre metodele, procedeele și mijloacele didactice implică ,,un plan de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de consum a lecturii se modifică vizibil în a doua parte, mai densă și mai articulată. Inclusiv stilistic. Nu știu cât va dura această luptă a autoarei cu subiectul și personajul devenit obsesie, dar sunt sigur că va urma o schimbare de paradigmă și o continuare în altă atmosferă, mai ozonată, mai convingătoare. Așa că, aștept următorul manuscris! V. TALPALARU
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
astfel de efecte „negative” ar trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie să răspunzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Harvard Business Review septembrie-octombrie, vol. 70 și noiembrie-decembrie , vol. 71. Lussier, R. & Achua Ch. (2004), Leadership: Theory, Application, Skill Development, Thomson, South Western. Malhotra, N. (2004), Marketing Research, Pierson Education International. Mareș (Pop) Luana Miruna (1994), „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, Revista de Cercetări Sociale, 3/1994. Morgan, G. (1986), Images of Organizations, Sage, Londra. Mullins J.L. (2002), Management and Organizational Behavior, 6th edition, Pearson Education, New-Jersey. Pop, L.M. (2003), Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Proctor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București. Zamfir, Cătălin (1974), Psihosociologia Organizării și a Conducerii, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin (1990), Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin (1999), Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Cantes, Iași. Zlate, Mielu (2004 a), Tratat de psihologie organizațional-managerială, Eitura Polirom, Iași. Zlate, Mielu (2004 b), Leadership și Management, Editura Polirom, Iași. *** American Marketing Association (2005), Ethical Norms and Values for Marketers. *** Arbitron’s code of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de luare a deciziei, vezi lucrarea lui Cătălin Zamfir, Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București, 1990. Pentru mai multe detalii privind modelul garbage can dar și celelalte modele de decizie, vezi Mareș (Pop) Luana Miruna, „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, în Revista de Cercetări Sociale, 3, 1994. engl. chief executive officer, CEO. Pentru o analiză detaliată a surselor și formelor de manifestare ale conflictului, vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
realizării unui scop, a unui țel, a unui obiectiv.” După cum am arătat există multe modalități de a defini și descrie organizația. Unii autori au încercat să sintetizeze aceste multiple unghiuri de analiză ale organizației într-un număr mai mic de paradigme și au privit-o ca structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.10 Abordările sociologice și teoriile birocrației privesc organizația ca pe o structură fiind centrate pe două noțiuni cheie: structură și funcție. Din perspectiva psihologiei sociale, organizațiile sunt grupuri de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
integrate pentru domenii ca brandingul, comunicarea, relațiile publice și resursele umane? Această întrebare își va găsi răspunsul (cât mai edificator, sperăm) în paginile cărții de față. Totuși vom schița în cele ce urmează, minimal, circumstanțele care au făcut posibilă această paradigmă a rebrandingului domeniilor amintite mai sus. Anul 2000 a însemnat, din punct de vedere psihologic, o mare barieră. La acel moment, opinia publică de aici și de aiurea imagina scenarii cu amprentă amenințătoare asupra viitorului apropiat. Oricum, dincolo de aceste scenarii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai acut se întâmplă acest lucru în ultimii ani, conceptul de brand de angajator intrând în limbajul și practica specialiștilor (mai ales a celor de resurse umane), în cea mai mare măsură
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
facem salariații să apere firmele respective, care îi vor răsplăti însutit pentru dedicarea contribuției lor. Procedând astfel, noi ajungem să fim mai sociali decât dumneavoastră"28. Am evocat acest mesaj celebru al managerilor de la Matsushita Electric Company deoarece prezintă o paradigmă de management care explică o parte din contextul care a făcut posibil employer brandul. Este vorba în el despre două sisteme de management, întemeiate pe valori distincte. Modelul nipon de cultură managerială nu reprezintă o formă de capitalism cu față
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cabinete, dar și din modestele office-uri se concentrează pe marile incertitudini provocate de globalizare și sunt alimentate de iminența unei noi ordini mondiale și a unei culturi globale. Analiștii fenomenului împărtășesc, în principiu, două atitudini: de o parte se află paradigma optimiștilor, cei care acceptă o nouă ordine mondială, susțin apariția, printr-o mutație ontologică, a omului tehnologic 29, stabilizarea economică globală, prosperitatea generalizată, concomitent cu ștergerea diferențelor socioculturale și instaurarea celui mai dezirabil rău dintre toate relele posibile democrația liberal-concurențială
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care au restartat perspectivele asupra comunicării secolului XXI. Tabloul de mai jos (Tabelul 474) are menirea de a ne arăta trecerea de la comunicarea tradițională corporatistă la cea prezentă, cu alți actori, alte scenarii, alte teme etc. Tabelul 4. Schimbări de paradigmă în comunicarea corporatistă Comunicarea tradițională corporatistă Comunicarea corporatistă în secolul XXI Bazele și direcția comunicării Reflectare a nevoilor corporației Dialog și interactivitate cu stakeholders-ii Canale Oameni specializați și departamente care folosesc un model de plan de dezvoltare-implementare Centrare pe nevoile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică; competențele transmise din generație în generație; modurile de gândire, modelele mentale, paradigmele lingvistice: cadre cognitive împărtășite, limbaj comun, sensuri împărtășite; metaforele și simbolurile: modul cum se caracterizează membrii grupului, simbolurile materiale; ritualurile și ceremo-niile137. Fiecare dintre aceste categorii, după cum am văzut în capitolele anterioare, este vitală în proiectarea brandului de angajator. De
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fenomene contraculturale. Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar mai ales în situația în care așteptările grupului nu mai sunt saturate de ceea ce organizația numește starea de normalitate descrisă de paradigma culturală dominantă; de asemenea, mai pot apărea atunci când organizația traversează o perioadă de schimbare sau ca răspuns la stresul continuu. Contraculturile nu sunt păgubitoare întotdeauna, și vorbim aici mai ales de situațiile de criză sau de schimbare, când o companie
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
eliminării acestor indigențe metodologice au fost numeroase: implicarea cercetătorilor cu experiență, a observatorilor independenți etc. Însă oricare dintre aceste soluții are puncte-limită, deoarece în nici o cercetare nu există un martor inocent, fie și în virtutea faptului că el este produsul unei paradigme și al unei comunități științifice anume, cu propriile presupoziții, propria cunoaștere tacită a domeniului și propriul mod de rezolvare a problemelor care s-a dovedit de succes 182. În acest context, ne putem pune întrebarea: Cum putem proceda pentru a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tehnici precum interviul și observația și sunt direcționate de un punctaj care reprezintă un model exemplar sau o teorie care ghidează analiza. Aici ne vom opri asupra modelelor lui McKinsey, W. Goldsmith, D. Clutterbuck și E. Schein. McKinsey a creat paradigma diagnostică a celor șapte S. Este vorba despre șapte dimensiuni de analiză: valori comune (shared values), stil de management (style), strategia companiei (strategy), structură (structure), reguli și proceduri (systems and procedures), staff (salariați), competențe (skills). Interesant de notat cu referire
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în ochii potențialilor angajați și actualilor angajați. Altfel spus, nu sunt ferm conectate la profilul de așteptări al acestora așa cum reiese el din cercetările recente. Pe de altă parte, presa de specialitate, ca o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a brandului companiilor despre care vorbesc. Câteva
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
evidente, înseamnă că problema depășește granițele pattern-urilor mentale, că abordarea problemelor trebuie să înceapă de la o vedere de ansamblu. Componentele gândirii intelectuale și structura gândirii (Figurile 7 și 8)261 ne permit să le sugerăm managerilor schimbării că există paradigme de gândire care îi pot face să suporte riscurile, incertitudinile și temerile privind schimbarea inerentă atunci când sunt presați să adopte soluții bazate pe servicii intangibile, cum este cazul brandului de angajator. Figura 7. Componenetele gândirii intelectuale Figura 8. Structura gândirii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]