732 matches
-
se împlinesc șapte ani de la deces. Vecinătatea participă la pregătirea acestor pomeni cu tot sufletul. Îmi spunea o femeie acu’ ceva vreme că ar vrea să plece la Brașov într-o duminică, la băiat, dar tocmai atunci vecina ei făcea parastas pentru soț și nu putea lipsi, așa că n-a mai plecat. Tot așa, părintele face sâmbăta morților înainte de Florii. Tot satul merge atunci la cimitir și se face rugăciune la fiecare mormânt. Înainte nu se făcea așa ceva”. 7) Rețele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
adună la geamia din L., persoane neasigurate informativ cu rețea de profil. [...] Contactul cu mediul credincioșilor îl realizează și în mod personal, la chemarea celor doritori, precum și cu prilejul unor slujbe și ceremonii în microanturaje la nunți și botezuri, plus parastase, unde sunt invitați și alți deservenți de cult musulman. De asemenea, candidatul mai participă lunar la adunările deservenților de cult, persoane cunoscute și aflate în relații bune cu candidatul, unii aflați în atenția organelor de securitate, printre care: O.S.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
străine ce vizitează geamia sau care manifestă interes pentru această categorie, pentru drepturile și libertățile de credință. [...] Sursa va fi instruită să-i abordeze pe cei în cauză cu ocazia convocărilor și întâlnirilor de la muftiate, cât și, îndeosebi, cu prilejul parastaselor ce au loc la diferiți enoriași și unde sunt invitați și hogii și unde-i poate invita și el în cazul enoriașilor din zona de competență. [...] În abordarea celor în cauză, să pornească de la situația fiecăruia, în primul rând familială
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
situează aceștia, cu referire la actul de plecare din țară și situația prezentă a acestora comparativ cu cea avută anterior. [...]” Notă Informativă, sursa „Abdul Iulian”, 14.03.1988: „Sursa informează că, la începutul lunii februarie 1988, am participat la un parastas al unui musulman bătrân din comuna C. După ce s-a terminat parastasul, sursa a întreținut o discuție cu numitul G., imam din comuna C., care i-a adus la cunoștință sursei că a depus formele de plecare definitivă din țară
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prezentă a acestora comparativ cu cea avută anterior. [...]” Notă Informativă, sursa „Abdul Iulian”, 14.03.1988: „Sursa informează că, la începutul lunii februarie 1988, am participat la un parastas al unui musulman bătrân din comuna C. După ce s-a terminat parastasul, sursa a întreținut o discuție cu numitul G., imam din comuna C., care i-a adus la cunoștință sursei că a depus formele de plecare definitivă din țară în Turcia, unde are rude apropiate. După câte am reținut de la el
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
înainte de plecare, cât și după înapoiere, pentru a identifica, din rândul lor, pe cele care fac comentarii și aprecieri negative și încearcă, eventual, să influențeze emigrarea din țară. Se va avea în vedere și faptul că participă la diferite slujbe, parastase și în alte localități, împrejurări în care poate culege informații de interes operativ. Notă de analiză privind pe informatorul „Cismaru”, 16.03.1988: „Informatorul «Cismaru» a furnizat nouă materiale informative cu valoare operativă despre elemente aflate în supraveghere informativă și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21); mîncare (20); covrig (16); plajă (16); cerc (14); biserică (9); înmormîntare (9); înot (9); mort (9); cozonac (8); gustos (8); împletit (8); ajutor (7); lumînare (6); proaspăt (6); mormîntare (5); nuntă (5); parastas (5); praznic (5); salvamar (5); cald (4); dulce (4); fîntînă (4); plastic (4); peste pupăză (4); rumen (4); susan (4); WC (4); barcă (3); bun (3); Crăciun (3); cumetrie (3); făină (3); foame (3); moale (3); moarte (3); roată (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întoarce; lasă în urmă; lăsat; lent; lin; loc; lumea; mașină; mașina; maturitate; melcul; mers; mișcare; mișcător; mîndru; munți; mut; prin multe; negativ; nestabil; nestatornic; nici o reacție; niciodată; obraz; obstacol; ocazie; a ocoli; om; omitere; oprește; optimism; optimist; oră; orice; pa!; parastas; a parcurge; pădure; părăsi; pește; a petrece; picioare; se pierde; pierdut; pieritor; pietrele rămîn; plecat; un pod; pot; prieten; prin; a privi în urmă; problema; promovează; punte; ratare; rămîne; rău; răul; repejor; resemnare; rîu; salvare; sare; scapă; a schimba; scurge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul? Octav: Un prieten de-al meu, părinte... Un fost prieten... Preotul: Dumnezeu să-l aibă în pază... Da de ce-a murit? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială)...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai pentru o jumătate din mine... mi-a murit numai o jumătate... Cealaltă e vie... după cum vedeți... Preotul: (furie cu greu stăpînită) Nu-i frumos! Păi ce, ne jucăm de-a parastasul? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai pentru o jumătate din mine... mi-a murit numai o jumătate... Cealaltă e vie... după cum vedeți... Preotul: (furie cu greu stăpînită) Nu-i frumos! Păi ce, ne jucăm de-a parastasul? Octav: Ne mai jucăm și noi, părinte... Dacă ne jucăm mereu de-a viața, de ce nu ne-am juca și de-a moartea... Ne mai distrăm și noi... Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
design... Octav: Nea Matei, să fie un cavou a-ntîia! Dacă-o facem, s-o facem lată de tot! Ce spui, Socrate? Aoleu, stai că tu nu erai aici cînd mi-a murit jumătatea! Groparul: Nu, eu am ajuns abia la parastas... Octav: Ei, află că subsemnații au hotărît să aplicăm reforma... privatizarea... restructurarea cavourilor... Înțelegi? Groparul: Cum să nu! Matei: Nea Socrate, recunoaște că-i o idee originală..., slavă Domnului... că se duc oamenii al cimitir mai dihai ca la circ
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Lumînări aveți? Octav: Sigur. De care vreți? Avem așa: lumînări mari, lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia:...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai e vechi..., sau să-ți spun că n-am ce să-ți spun... Groparul: Și eu ce să-ți spun?! M-au dat la dezhumări... Octav: Ai văzut părințelul! Nu te-a iertat că te-ai jucat de-a parastasul! Groparul: Da... Numai că mi-a făcut un bine. Octav: Adică iar l-ai păcălit... Groparul: Păi da... mă cam plictisisem cu îngropatul... cum s-ar spune, mă pîndea rutina... aceleași frînghii... același capac bătut în cuie... aruncatul țărînii... începusem
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
foarte importantă, soțul verișoarei fiind aviator. Mireasa era foarte frumoasă și talentată dar trebuia să aibă dotă și la aceasta contribuiseră și părinții mei cu averea lor. Părintele Constantin Dediu, preotul parohiei noastre din Tecuci, mi-a povestit la un parastas făcut mamei mele că el m-a botezat pe mine la biserica noastră, Maica Precista. După folcloristul Tudor Pamfile, originar tot din Tecuci, această biserică, având hramul Adormirea Maicii Domnului, fusese înălțată de Ștefan cel Mare, în urma unei victorii asupra
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe fata ei, cu numele Georgeta, numele mamei mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe mama mea când avea nevoie. Mai târziu, după moartea mamei mele m-a ajutat și pe mine la parastasele făcute pentru ea. Fina Vasilica îmi făcea colivele, o treabă anevoioasă și care cere multă pricepere. Din nefericire a murit subit după ce a muncit o zi întreagă la pus pepeni, într-o zi de 1 mai, foarte călduroasă. Imi amintesc
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asigure că mai era în viață, nu de altă chestie. Cred că de asta și moșul de lîngă ea, săracul, a preferat s-o părăsească pentru o lume mai liniștită. Din cînd în cînd baba îi mai băga cîte un parastas, la care invita toți cunoscuții. După ce murise, era cel mai bun. Vorbea mereu de el. Treburile astea nu erau chiar așa supărătoare pentru Marcu. În schimb, ce-l enerva pe el era faptul că mereu se băga în viața celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de moartea lui cutare...Dumnezeu să-l ierte! De asemenea este și o măsură igienică. La masa de pomenire a celui răposat participă cei care au fost la cimitir. L trei zile de la deces, se mai fac pentru sufletul mortului, parastase la cimitir. La fel la 9 zile și În fiecare sîmbătă, pînă la 6 săptămîni. La 6 săptămîni se face pomană. Din a doua zi după Îngropare, pentru cel decedat, se dau să se ducă ,, izvoarele”. Un băiețel și o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
viață și a transforma acea amintire în sursă de tărie morală. Câțiva organizatori inimoși s-au priceput să lege admirabil căutările de mai înainte cu gestul de acum. Iar o mulțime de oameni, strânsă de oriunde, a putut asista la parastas și la serbarea ce a urmat. S-au rostit cuvântări, s-au spus poezii, s-a cântat. Echipe artistice din partea locului și de peste Prut și-au dat concursul, iar o prea distinsă actriță a știut să emoționeze adânc adunarea, legând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și de americani get-beget, albi, negri, cariocas ș.a.m.d. O dovadă a universalității destinului său este ultimul act al romanului, un fel de funeral party, onorată de un public ecumenic, multirasial, și multiconfesional, venit să-i aducă ultimul omagiu. Parastasul, căci de așa ceva este vorba, conturat la început ca o idee doar în mintea soției creștine Nina, devine o realitate, un fel de ultim vernisaj, la care ia parte însuși Alik, prin intermediul unei casete audio, pregătite din timp și difuzate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dispariție continuă, infinită, decadența bizantină intrată deja „în al treilea mileniu““. Istoria este, în roman, prilej de nostalgie. Ea este vârsta de aur, veacul lăudat la care visează prezentul îndreptat aproape exclusiv spre trecut. Viitorul este marcat doar de sugestia parastaselor și de plecarea, evadarea personajelor; în cazul lui Pașadia, de legământul incendierii operei. În același timp însă, istoria nu este cu precizie fixată temporal, veacurile trecute sunt veacuri mitice, de fapt, ele nu fac altceva decât să certifice caracterul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de închisoare, dar și la plata cheltuielilor de judecată, precum și la plata unor amenzi uriașe, numai pentru vina de a fi tăiat un porc din gospodăria proprie ce l-a folosit atât la nunta fiului său cât și la un parastas. Cam așa se cântărea dreptatea în acei ani teribili ai zorilor comunismului românesc! f. Stabilizarea monetară - aprig discutată în mediile sătești Datorită inflației galopante din acei ani, masa monetară internă ajunsese uriașă. Mulți vârstnici își amintesc de unele prețuri aberante
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniști „apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor de la orașe și sate”, putea să-și pregătească la repezeală un bagaj minimal pentru următorii ani din viața sa iar în multe, prea multe cazuri, familia împricinatului putea să se pregătească de parastase. Iată cum descrie Emanoil Busuioc arestarea tatălui său: „...în plină campanie agricolă și după ce abia apucasem să ducem la baza de recepție de la Vaslui cota obligatorie de peste două tone de grâu (din care mai mult de jumătate îl cumpărasem!), în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alte generații de tineri care ar trebui să ne urmeze exemplul. În prezent revin pe meleagurile natale doar pentru a merge la Biserică, la cimitirul unde odihnesc bunicii, părinții, rudele și cunoștințele copilăriei mele pentru a le face câte un parastas și a-mi reîmprospăta memoria. 9. Oliver Felix BĂNILĂ (din Bouroș) Născut la 26 decembrie 1972, orașul Adjud, jud. Vrancea. Căsătorit, doi copii. Soția: Bănilă Maria Nicoleta, avocat în cadrul U.N.B.R. Baroul Bacău. Locuiește în municipiul Moinești, str. Muntelui, nr.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]