503 matches
-
acestora. ... (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: ... a) zonelor centrale ale localităților; ... b) zonelor construite protejate și de protecție a monumentelor; ... c) zonelor de agrement și turism; ... d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice și zonelor de servicii; ... e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele; ... f) infrastructurii de transport; ... g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane; ... h) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii. ... --------- Alin. (3) al art. 47 a fost modificat de
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278147_a_279476]
-
propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora. ... (4) La inițierea elaborării planurilor urbanistice generale, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară pun la dispoziția autorității
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278147_a_279476]
-
comunist în România, conform Legii nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților; ... f) informațiilor privind ordinele prefectului emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... g) planurilor parcelare transmise de către primării; și ... h) solicitărilor adresate inițiatorului proiectului, prevăzute la alin. (4). ... (2) Planurile parcelare obținute conform alin. (1) lit. g) sunt vizate de primării, în termen de 7 zile de la depunerea documentației de către inițiatorul proiectului. ... (3) În termen
LEGE nr. 185 din 20 octombrie 2016 privind unele m��suri necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276301_a_277630]
-
acestora. ... (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: ... a) zonelor centrale ale localităților; ... b) zonelor construite protejate și de protecție a monumentelor; ... c) zonelor de agrement și turism; ... d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice și zonelor de servicii; ... e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele; ... f) infrastructurii de transport; ... g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane; ... h) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii. ... --------- Alin. (3) al art. 47 a fost modificat de
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270099_a_271428]
-
propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora. ... (4) Baza topografică cu situația existentă se pune la dispoziția autorităților locale cu titlu gratuit și se
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270099_a_271428]
-
emiterii autorizației de construire. ---------- Definiția "Modificare de temă" din anexa 2 a fost introdusă de pct. 44 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. ● Parcelare Operațiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor proprietăți funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionarii sau vânzării loturilor rezultate. * Proiect tehnic (P.Th.) Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -, elaborată în condițiile legii, care
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270131_a_271460]
-
etichetare la legume și fructe 26. Operațiuni de montare a spațiilor protejate, respectiv sere și/sau solare 27. Curățarea vegetației nedorite și distrugerea mușuroaielor de pe pășuni și fânețe 28. Supraînsămânțări pe pajiști, amenajare surse de apă pentru animale pe pajiști, parcelarea pajiștilor 29. Lucrări specifice de evacuare a dejecțiilor și de asigurarea furajelor în sau din fermele zootehnice 30. Dezinfecția, dezinsecția și deratizarea în fermele zootehnice 31. Tunsul oilor 32. Sortarea, marcarea și ambalarea ouălor 33. Curățatul copitelor sau ongloanelor la
ORDIN nr. 1.155 din 25 iulie 2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273859_a_275188]
-
etichetare la legume și fructe 26. Operațiuni de montare a spațiilor protejate, respectiv sere și/sau solare 27. Curățarea vegetației nedorite și distrugerea mușuroaielor de pe pășuni și fânețe 28. Supraînsămânțări pe pajiști, amenajare surse de apă pentru animale pe pajiști, parcelarea pajiștilor 29. Lucrări specifice de evacuare a dejecțiilor și de asigurarea furajelor în sau din fermele zootehnice 30. Dezinfecția, dezinsecția și deratizarea în fermele zootehnice 31. Tunsul oilor 32. Sortarea, marcarea și ambalarea ouălor 33. Curățatul copitelor sau ongloanelor la
ORDIN nr. 868 din 25 iulie 2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273864_a_275193]
-
emiterii autorizației de construire. ---------- Definiția "Modificare de temă" din anexa 2 a fost introdusă de pct. 44 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. ● Parcelare Operațiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor proprietăți funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionarii sau vânzării loturilor rezultate. * Proiect tehnic (P.Th.) Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -, elaborată în condițiile legii, care
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor. Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate. Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății Mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut și parcelarea. Biserica a fost construită între 1849-1853. În prezent, populația Ferendiei este de circa o treime din populația satului de acum 100 de ani. Evoluția negativă nu este un fenomen local, ci unul care a afectat întreaga regiune și se datorează
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
000 de metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți, pentru o mai bună conservare. După încheierea celor două războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
este confirmată în lucrarea părintelui Mircea Trif unde scrie următoarele: „satul Florica este atestat ca datând din anul 1879, odată cu Legea rurală din 1878, denumită Legea însurățeilor, conform cu art. 5 și 6 din Legea rurală din 1864. Acest eveniment de parcelare a pământului și pădurilor, a stabilirii hotarelor unui sat mare cu 250 de familii este atestat în actele fostei primării a comunei Florica, dosar nr.1/1879 pe baza contractului cu numărul 1461”. Într-o lucrare recentă, întocmită de Prefectura
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
industrială dezvoltată de-a lungul căii ferate, la est de Calea Ferentarilor și, evident, înspre sud, la marginea cartierului și a orașului. Modul de conformare a rețelei de străzi indică cu destulă claritate felul în care a luat naștere cartierul: parcelări succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt. Astfel, pe harta Bucureștiului din 1914 apar deja străzile principale ale cartierului: Calea Ferentari, Str. Măgurele, Str. Veseliei, Str. Bachus și linia de tren ce se definește clar ca o limită
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
străzi, în forma cunoscută chiar și în prezent, cu mențiunea că Str. Bachus reprezenta limita administrativă între sectorul III albastru și Comuna Șerban Vodă. Se pot observa ochiurile de teren rămase libere; acestea au fost ocupate mai târziu fie prin parcelări particulare fie prin intervenții ale statului în timpul regimului de factură comunistă. Suprafețele parcelelor sunt în general mici spre medii fără a se deosebi însă de dimensiunea parcelelor din alte cartiere ale Bucureștiului. Dimensiunea lor se explică prin faptul că marea
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
legată chiar de urnele funerare din Banat. În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a fost înființată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înființat prin parcelarea moșiilor Kenda și Besseny cu scopul maghiarizării Timișoarei. El a fost o colonie muncitorească, populată de muncitori din fabrici și cei mai săraci, numit o vreme "Chișoda Nouă". La 1930 avea 7.683 de locuitori, dintre care 3.388 maghiari
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
2003 (valoarea proiectului a fost de 4,3 milioane de euro) și s-a finalizat la sfârșitul anului 2004. Zona cuprinde un complex arhitectural de patrimoniu declarat monument istoric și peste 20 de construcții medievale, realizate în stil gotic târziu. Parcelarea terenurilor din jurul pieței prezintă analogii cu configurația orașelor din Centrul Europei, din aceeași perioadă istorică (secolele al XIV-lea și al XV-lea). Loturile au axa perpendiculară pe latura pieței, cu case de locuit ocupând toată lățimea parcelei spre stradă
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
de pescari Mamaia. Inaugurată la 22 august 1906, stațiunea beneficia de o cale ferată ce o lega de Constanța și o gară aflată în dreptul actualului restaurant „Tic-Tac”, drumul până la stațiune având o durată de o jumătate de oră. Planurile de parcelare a plajei și de sistematizare a terenului sunt încredințate arhitectului Ed Redon, dar până la Primul Război Mondial nu apar decât câteva vile și Pavilionul de Băi (distrus de un incendiu în 1920), conceput de arhitectul Petre Antonescu, iar în 1913
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
primăvara anului 2003. Suprafața parcului este de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp. Parcelele se vor concesiona pe o perioadă de până la 49 de ani sau se vor vinde investitorilor. Parcelarea este flexibilă, pentru a se putea satisface solicitările specifice ale investitorilor. Accesul în parc se face direct din drumul județean Hunedoara - Deva. Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție industrială: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
orașul era dens populat, orientarea străzilor a întâmpinat dificultăți, fiind realizate fără a respecta faptul că în vizor era proiectată Catedrala. În partea de nord-est a orașului, spre Soroca și Hotin și în regiunea oborului de vite, s-a păstrat parcelarea veche, cu străzile inițiale, cu un contur neregulat. În Bălți erau puține spații verzi, remarcându-se doar grădina conacului Catargiu din centru, în care erau plantați peste 2000 mii de pomi fructiferi și decorativi. Abia în 1856 este amenajată prima
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu. La 21 februarie/5 martie 1908 se înființează de către stat, în colaborare cu capitalul privat, Casa Rurală care avea ca scop cumpărarea, parcelarea și vânzarea moșiilor către țărani în loturi de câte 5 ha. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, din dorința de a ajunge la putere și de a preveni, în urma preluării cabinetului, mișcări sociale ca cele din 1907, Partidul Liberal
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
nivelat la înălțimea terenului înconjurător. Viitoarele clădiri trebuiau să fie construite numai în conformitate cu planul prezent, în piața cea mare a orașului, casele urmau să fie exclusiv din cărămidă și cu o fațadă anume . Pentru a atrage noii locuitori, se hotarăște parcelarea întinselor locuri virane, inclusiv locul fostei cetăți și vânzarea lor la prețuri modice. Existau trei categorii de parcele: prima categorie care se vindea cu 4 lei sau piaștri stânjenul pătrat , a doua categorie cu 2 lei și a treia cu
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
această lege , s-a votat tot în 1895, "Legea de mărginire a orașului București", ocazie cu care a fost încorporată o suprafață de 2.790 hectare de jur împrejurul orașului, formând așa numitul „"Ocol IV"”, care avea ca scop principal oprirea extinderii parcelărilor și construcțiilor nereglementate în jurul orașului. Niciuna din aceste legi importante nu fost însă pusă în aplicare de administrațiile succesive, astfel încât în 1907, când Vintilă Brătianu a fost ales primar,acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]