933 matches
-
subtipuri, în funcție de caracteristicile lor morfologice și de posibilitățile de acord: (i) pronume de adresare, de persoana a II-a, marcate formal pentru singular, cu trăsătura de gen nemarcată: dumneata și formele familiare sau regionale mata, matale, tălică. Adjectivul predicativ sau participiul se acordă referențial în gen și în număr, iar verbul-predicat se acordă la singular (acord formal și semantic, totodată): (90) a. Dumneata ești convocat / convocată la primărie. b. Matale ești glumeț / glumeață. (ii) pronumele de adresare dumneavoastră, de persoana a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal și semantic, totodată): (90) a. Dumneata ești convocat / convocată la primărie. b. Matale ești glumeț / glumeață. (ii) pronumele de adresare dumneavoastră, de persoana a II-a, marcat formal pentru plural 56, cu trăsătura de gen nemarcată. Adjectivul predicativ sau participiul se acordă referențial în gen și în număr, iar verbul predicat se acordă formal, la plural: (91) Dumneavoastră sunteți convocat / convocată / convocați / convocate la primărie. (iii) locuțiuni pronominale de adresare / grupări fixate, formate dintr-un substantiv feminin, la singular sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai atingi! (www.telegrafonline.ro, comentariul unui cititor) (96) a. Excelența Sa a plecat. b. Altețele Lor au plecat. Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a. Măria Ta este invitată la bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este invitată la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului, nefiind centrul grupului. Și totuși, verbul-predicat poate fi la persoana a II-a, singular sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Dumneaei nu a fost invitată. b. Dumnealui nu a fost invitat. c. Dumnealor nu au fost invitați / invitate. 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale Când subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală sau o propoziție, verbul-predicat, participiul și adjectivul predicativ nu își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă de persoana a III-a singular, participiul și adjectivul predicativ au forma de masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă verbală nepersonală sau o propoziție, verbul-predicat, participiul și adjectivul predicativ nu își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă de persoana a III-a singular, participiul și adjectivul predicativ au forma de masculin singular. Ca urmare a absenței trăsăturilor phi din poziția subiectului, în poziția predicativă se folosește destul de frecvent adverbul în locul adjectivului. Adverbul nu are trăsături phi, deci nu trebuie să își verifice trăsăturile prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Să trăiască din datorii a devenit un stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantice, selecționale. În general, este vorba de verbe non-agentive, de stare sau cauzative (în acest caz, subiectul având rolul tematic Cauză). Adesea, predicatul este exprimat prin verbul a fi. Când în poziția de subiect se află un GPrep, verbul și participiul au formă nemarcată (persoana a III-a singular, respectiv masculin, singular), iar în loc de adjectiv se folosește un adverb. (109) a. În octombrie este un moment bun pentru o vacanță în Deltă. b. După prânz îmi convine, am timp liber atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cărțile donate. a'. Mai sunt de adus cărțile donate. b. *Cărțile donate mai este de adus. b'. Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în acest tip de construcție și verbe intranzitive care nu ar accepta o construcție cu participiu: (139) a. *Trebuie să fie înotat până la... b. *Trebuie să fie mers la secretariat. c. *Trebuie să fie vorbit la secretariat. - vs.: d. Trebuie să fie întrebat la secretariat. e. Trebuie să fie scris un raport de evaluare. În favoarea interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. *Trebuie să fie înotat până la... b. *Trebuie să fie mers la secretariat. c. *Trebuie să fie vorbit la secretariat. - vs.: d. Trebuie să fie întrebat la secretariat. e. Trebuie să fie scris un raport de evaluare. În favoarea interpretării ca participiu ar fi faptul că în acest tip de construcție se pot utiliza verbe tranzitive la diateza pasivă (vezi (139)d, e) și acordul. Astfel, dacă un verb tranzitiv la supin / participiu este urmat de un nominal, se poate acorda cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fie scris un raport de evaluare. În favoarea interpretării ca participiu ar fi faptul că în acest tip de construcție se pot utiliza verbe tranzitive la diateza pasivă (vezi (139)d, e) și acordul. Astfel, dacă un verb tranzitiv la supin / participiu este urmat de un nominal, se poate acorda cu nominalul, în gen și număr. Conform unei mici statistici efectuate pe rezultatele obținute la căutarea cu Google, este preferată construcția cu acord: (140) a. Trebuie avută grijă. - cca 8000 de rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mici statistici efectuate pe rezultatele obținute la căutarea cu Google, este preferată construcția cu acord: (140) a. Trebuie avută grijă. - cca 8000 de rezultate b. Trebuie avut grijă. - cca 1000 de rezultate O soluție pentru interpretarea ca supin sau ca participiu a formei verbale nepersonale care se utilizează cu operatorul modal a trebui ar fi să folosim drept criteriu acordul. În exemplele cu acord, forma verbală nepersonală ar trebui interpretată drept participiu, iar acolo unde nu se face acordul, putem considera
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rezultate O soluție pentru interpretarea ca supin sau ca participiu a formei verbale nepersonale care se utilizează cu operatorul modal a trebui ar fi să folosim drept criteriu acordul. În exemplele cu acord, forma verbală nepersonală ar trebui interpretată drept participiu, iar acolo unde nu se face acordul, putem considera că avem a face cu o formă de supin. Prin urmare, în tiparul trebuie + formă verbală nepersonală se poate actualiza fie un supin (ca în trebuie vorbit la secretariat, trebuie avut
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu se face acordul, putem considera că avem a face cu o formă de supin. Prin urmare, în tiparul trebuie + formă verbală nepersonală se poate actualiza fie un supin (ca în trebuie vorbit la secretariat, trebuie avut grijă), fie un participiu (ca în trebuie scris un raport, trebuie avută grijă). Utilizarea formei neacordate este simțită în unele cazuri ca un dezacord, semn că variația dintre supin (forma neacordată) și participiu (forma acordată) nu este întotdeauna la alegerea vorbitorului: (141) a. ??Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca în trebuie vorbit la secretariat, trebuie avut grijă), fie un participiu (ca în trebuie scris un raport, trebuie avută grijă). Utilizarea formei neacordate este simțită în unele cazuri ca un dezacord, semn că variația dintre supin (forma neacordată) și participiu (forma acordată) nu este întotdeauna la alegerea vorbitorului: (141) a. ??Trebuie spălat fructele. b. ??Trebuie spălat mașina. - vs.: c. Trebuie văzut aici distincția terminologică... (Realitatea TV, 2007) d. Trebuia făcut puțină curățenie. (Realitatea TV, 2007) Ultimele două exemple sunt din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vezi Anexa): (25) O parte dintre scaune au fost vândute / a fost vândută. Dacă N2 este un substantiv colectiv, acordul la plural este acceptat doar de unii vorbitori (acest lucru este marcat prin semnul %). Dacă în poziție predicativă avem un participiu sau un adjectiv, acordul în gen se poate face cu N2: (26) a. %O parte din guvern au venit la Parlament. b. O parte din guvern este coruptă / corupt. Enunțurile cu acord la plural de mai jos sunt atestate - unele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu se face doar cu unul dintre nominalele care formează sintagma subiect. Adjectivul predicativ sau participiul primesc trăsătura de gen de la N2 și pe cea de număr de la N1. Acest acord poate fi caracterizat ca de tip semantic. Pentru a explica sintactic acordul sintagmelor superlative, se pot propune două ipoteze: (i) Sintagma superlativă este dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acest clitic de dublare reprezintă o marcă a acordului verbului cu complementul (intern), așa cum desinențele de număr și persoană reprezintă mărcile acordului verbului cu subiectul (complementul extern). Pornind de la unele fenomene de acord din grupul verbal cum ar fi acordul participiului în unele limbi, ca italiana, franceza etc. (vezi Belletti, 2003), s-a propus existența unei proiecții Acord în grupul verbal (vezi cap. 1. Aspecte teoretice). Ulterior, ipoteza proiecției Acord în grupul verbal a fost extinsă la dublarea clitică. Conform lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronumele nimeni nu marchează morfologic genul (la nominativ și acuzativ, cel puțin), dar se folosește în contexte de masculin (se poate considera că forma de masculin singular este forma nemarcată, engl. default). El impune acordul la masculin singular adjectivului sau participiului: (32) Nimeni nu a fost văzut / *văzută / *văzuți / *văzute. (cf. GALR, I: 269). De remarcat și faptul că pronumele nimeni are la genitiv și dativ o flexiune de tip masculin (nimănui, cf. acestuia, vreunuia, căruia etc.) Deși poate impune adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]