539 matches
-
definitorii ale omului, iar limba una dintre condițiile lui formative. În cuprinsul relației limbă filozofie, se întrevăd două aspecte definitorii: 1) relația dintre filozofie și stilul filozofic și 2) relația dintre filozofare (maniera de realizare a filozofiei) și discursul filozofic (particularizarea stilului filozofic prin realizările individuale, la nivelul vorbirii). Din neînțelegerea manifestării acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelul vorbirii). Din neînțelegerea manifestării acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Adrian-Paul Iliescu, Filosofia limbajului și limbajul filosofiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p.185. 335 Există situații, îndeosebi la gînditorii cu putere de creație redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
impersonală și universală În raza de aplicare a instituției și, prin inducerea stimulentelor de conformare, determină patternuri predictibile de acțiune. Pe de altă parte, Încrederea este un substitut funcțional al asigurării, iar rețelele Îndeplinesc funcții similare instituțiilor, diferența constând În particularizarea și contextualizarea structurală a rețelelor. Încrederea este distribuită neomogen În rețelele sociale particulare (Mihăilescu, 2004:61) și, prin urmare, incidența cooperării diferă de la un context social la altul, În funcție de particularități structurale, istorice, dar și personale. Relațiile se constituie natural, firesc
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Editură Tribuna, 1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș). În scrierea istoriei nu se fac încercări; se fac analize, generalizări, particularizări, abordări comparate, se prezintă critic evenimente care, de multe ori, au afectat evoluția unui popor etc. De aceea, repet, nu poate fi vorba decât de cunoaștere. Germania. O istorie de la antici la moderni reprezintă elaboratul final al câtorva ani de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În afara unui limbaj preexistent (chiar dacă există destule Încercări de a ține jurnalul Într-un „limbaj cifrat”). La rândul său, limbajul va imprima o anumită rigoare, un anumit conservatorism și un tip de expresivitate ce decurg din Însăși natura „cuvintelor tribului”. Particularizarea, individualizarea se produc tocmai prin recursul salvator la organizarea intimă a spațiului confesiv. În concluzie, e greu de admis identitatea dintre limbajul intimității și stilul scriiturii. Relația dintre ele este una de la general la particular, rămasă mereu În cadrul interdependenței și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
textului, ci un obiect care conține În sine o extensiune temporală. Ca și obiectele temporale husserliene, jurnalul intim e produs de o impresie originară. Dar momentul inițial, un prezent aproape insesizabil, se transformă În trecut În chiar clipa definirii, a particularizării sale. Însă, odată scris, acest trecut, acest proaspăt trecut redevine un prezent - prezentul etern al scrisului. Plasat pe asemenea coordonate, jurnalul intim evoluează Între oglinzi paralele. Între promisiunea unui prezent veșnic și a unui trecut incapabil să-și păstreze tensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
EVS 1999, Eurobarometrul Rural 2002 și 2005); ceilalți indicatori au fost abordați doar în studiul de caz pe cele două comunități rurale. Analizele care urmează au mai fost realizate parțial și de alți cercetători (Voicu, 1999, 2005), dar fără o particularizare pe ruralul românesc și fără a face comparații pe diferitele regiuni din România. Pentru unii din indicatorii de mai jos, reiau analizele realizate în alte cercetări, cu scopul de a surprinde imaginea ruralului comparativ pe diversele regiuni sau arii culturale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate Înainte de orice aprofundare a implicațiilor fenomenului de localism, remarcăm că noțiunea în sine denotă câteva traiectorii pe baza cărora s-a construit, de fapt, și studiul de față. În primă instanță, discutăm despre o particularizare a localului - indiferent de scara de referință a acestui "local"21 - prin raportare la "un universal". Mai apoi, această raportare se transpune într-o relație antagonică de tip centru-periferie22, antagonismul între cele două elemente fiind generat de tendința excesiv centralizatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu prevederile principalelor convenții și acorduri internaționale în domeniu. De asemenea, au fost elaborate Strategia Națională de Gospodărire a Apelor și Strategia Dezvoltării Silviculturii. Tot în acest context a fost elaborat Planul Național Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, care reprezintă particularizarea în România a Planului Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, adoptat la Conferința miniștrilor de mediu din statele riverane Mării Negre de la Istanbul, octombrie 1996. Ținând cont de prevederile acestor documente și de Programul de adoptare a acquis-ului comunitar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
receptat și "definit" în diverse moduri și după criterii dintre cele mai variate, cred că o direcție fructuoasă de cercetare este oferită de abordarea sa sub semnul a ceea ce Kristeva numea "scrisul-ca-experiență-a-limitelor". Alături de percepția postmodernismului ca o "dominantă culturală" (Jameson), particularizarea cercetării pe tipurile de disoluție înfăptuite de discursul postmodern poate aduce o serie de precizări importante despre stratul profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai vechii Querelle des Anciens et des Modernes. Pentru o mai bună perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe două mari tipuri de interpretare paradigma rupturii și cea a continuității dintre modernism și postmodernism cu particularizări și exemplificări pentru fiecare caz în parte, iar interpretarea din perspectivă retorică a relației sub forma metonimiei a reprezentat un alt moment al analizei. Aceste investigații discursive s-au conturat și într-o schiță a celor mai importante trăsături ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește și în contribuția lor la formarea câmpului vizual de o silaba. Demersul metodic trebuie să fie foarte riguros, cadrul didactic respectând constant un algoritm cu care copilul este familiarizat. Adeseori, se impune adaptarea și particularizarea metodelor și procedeelor didactice în învățarea citit-scrisului, deoarece elevii cu dificultăți de învățare realizează cu greutate asocierea fonem-grafem, analiza și sinteză la nivel de silaba, trecerea de la silaba la cuvânt. Se insistă pe pronunțarea clară, corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se introduce suportul pentru fotografie, text și alte inscripționări; cele 3 straturi sînt asamblate tehnologic, formind un tot unitar. - Fotografia: color, avînd dimensiunile de 38 x 30 mm, executată cu mijloace informatice, direct pe suportul cărții de identitate. - Elemente de particularizare a cărții de identitate: a) Drapelul: realizat în culorile naționale, avînd dimensiunile de 45 x 7 mm și poziționarea în partea superioară a cărții de identitate. ... b) Stema: realizată color, conform prevederilor Legii nr. 102/1992 , avînd dimensiunile de 35
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170629_a_171958]
-
17 mm. ... c) Conținut: tipul documentului, codul țării emitente, numele și prenumele, numărul documentului, cetățenia, data nașterii, sexul, valabilitatea, codul numeric personal (fără data nașterii). ... - Textul tipărit la imprimantă laser color, cu caracterele alfabetului latin. Anexă 1^1 ------------- Elementele de particularizare a cărții de identitate provizorii: a) materialul din care este confecționata: hârtie specială, de culoare bleu, cu filigran reprezentând un model geometric pe care este imprimata în zona centrală stema României; ... b) dimensiuni: 105 mm lungime, 74 mm lățime; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170629_a_171958]
-
o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată decât cea a copiilor, poate avea uneori și efecte negative asupra activității de învățare. Acumulând experiență de viață,dobândim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată decât cea a copiilor, poate avea uneori și efecte negative asupra activității de învățare. Acumulând experiență de viață,dobândim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de particularizarea peisajului, are un imens rol activ în evoluția și devenirea personajelor. Simbolurile apei sunt multiple și Alexa Visarion le-a implicat subtil în lucrarea sa. Prima semnificație pe care a avut-o în vedere a fost, credem, apa ca mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
împotriva ei sau a copiilor sau nu are familie ori nu dispune de sprijin juridic sau de sprijin și ajutor în comunitate (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Efectul acestei suferințe fizice și mentale se structurează în sindromul femeii bătute (Stark, Flitcraft, 1996), particularizare a sindromului posttraumatic de stres. 2. Prezența intenției unei persoane responsabile de a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că reziliența adultului expus în copilărie la adversități, în relațiile cu adulții semnificativi (părinții), este dovedită de capacitatea lui de a deveni părinte securizant pentru propriii copii (Manciaux, 2002; Steele, 2002). Putem considera că această dovadă a rezilienței este o particularizare a celor trei direcții de dezvoltare a persoanelor reziliente, în urma expunerii la traumă. Reziliența părinților reprezintă șansa stopării trecerii transgeneraționale a efectelor traumei. Considerând funcționarea psihologică a mamei ca un factor-tampon între copil și violența din comunitate și societate (Linares
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anexată a Tratatului de la Maastricht. Prin urmare s-a propus ca termenul "resortisant al unui stat" să fie definit ca persoana fizică sau persoana juridică având cetățenia, respectiv naționalitatea acelui stat, în conformitate cu legislația internă a acestuia. Totodată, a apărut necesitatea particularizării termenului la situația României, stipulându-se faptul că prin "resortisant român" se înțelege persoana fizică sau persoana juridică având cetățenia, respectiv naționalitatea română, potrivit legislației române. Uniunea Europeană lărgită : De la Constituție înapoi la tratate DUMITRU ȚÂNCU* Summary The article "Extended European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
registrul modelelor cel mai bogat reprezentate în istoriografie, și nu numai. Ceea ce compunea primul sistem (scheme, structuri și forme), în modelul imaginarului medieval generează fondul, materia imaginativă, tot așa cum o gramatică se regăsește în dicționarele limbii vorbite. De aceea, orice particularizare a sistemului general, în funcție de perioade, de culturi sau credințe, nu presupune o simplă adaptare a schemei lui; dimpotrivă, ea este cea care generează alte scheme, specifice, pentru că se revarsă în gândirea unei comunități, precum într-o albie, cu un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
religioase care le-au condiționat, a specificității care, de la un punct, diferă ca "substanță" ideatică. Mai firească ar părea comparația cu arealele ortodoxe. Totuși, dacă se menține drept referință imperiul bizantin, analiza fenomenului imaginarului și a diferitelor sale forme sau particularizări (în funcție de tipul de organizare statală, de ideologia puterii, de aspecte culturale locale) devine extrem de relevantă pentru istoria post-medievală. La nivelul imaginarului colectiv, comparația se poate susține, teoretic și practic, datorită trunchiului comun - planul politico-religios de guvernare a lumii creștine, de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]