544 matches
-
N-ar mai exista bunăoară deputați agramați și comisari escroci. Cu toate acestea există tipuri sociologice, precum există categorii idividuale, și piesa de moravuri nu stă mai prejos decât piesa de caracter. În virtutea inegalității eterne între indivizi vor fi totdeauna parveniți care să folosească paiațerește formele în care au intrat de curând. Din observațiile de moravuri vin mai ales bufoneria, farsa grasă, iar studiul atitudinilor sociale veșnice s-a concentrat în câteva formule fără greș, constituind un comic aproape pur. Un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e un Dinu Păturică, inferior sufletește, parvenit obscur ajuns moșier, deputat, în fine soțul unei fete de boier. Scatiu e caricat de autor, înnegrit cu ură, totuși nu fără viață. E o imagine fugitivă și autentică, în baza căreia cititorul poate construi mental un erou. Romanul conține
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri. Delavrancea, în Odinioară și acum, suspină după vremea când căruțașii trăiau bine, căci încă nu erau căile ferate, iar în Ziua, ca "pendant", suspină după vechea boierime, arătîndu-și tot dezgustul pentru burghezimea "parvenită" etc., etc.) De aici, în sfârșit, cauza socială (căci este și o alta, psihică) a acelui "1400"! 2 Ibidem, p. 220. ă Articolul Industria națională romînească.î zice Eminescu, distrugând clasa meseriașilor, membrii ei se-ngrămădesc la slujbe și: "...prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vremea tot mai jos, în păturile sociale, Caragiale nu mai dă peste un amestec ridicol de civilizație și barbarie în clasele cele mai de sus, civilizate complet, în formă acum, ci în clasele mai de jos, ori în clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan, impostor, are ca deviză "scopul scuză mijloacele", pusă însă, din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scrisă pe la 1838 de către C. Bălăcescu, care avusese mare răsunet la vremea ei și care era încă citată de către cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
combate îmi ia o groază de energie intelectuală. Ceea ce este nefiresc e că senzația, „fiorul” sînt mai tari decît judecata, o sfidează. Mi-e teamă ca, prin reiterare, mecanismul să nu devină psihotic. *E scandalos cîtă aroganță zace în fundul unor parvenite! învîrtind cheile mașinii pe arătător, C., profesoară ridicată dintr-o familie de țărani, mi-a vorbit despre faptul că s-a înscris pentru o călătorie în Franța. La un moment dat, referindu-se la cei ce-i vor fi tovarăși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tot mai adînc, sentimentul precarității și inutilității. N-am fost dintotdeauna așa. Cîndva, am fost ardent, pasionat. Am pus suflet chiar și în discuțiile fără de nici o miză. Am luat partea celui slab. Am disprețuit pe laș. Dușmani mi-au fost parvenitul, impostorul, ipocritul, mai ales acesta. Sentimentul că dreptatea-i de partea mea mi-a dat, de fiecare dată, forță. Am privit cu demnitate și uneori cu insolență pe oficiali, cei mai mulți dintre ei părîndu-mi-se cleioși, grosolani, îmbuibați. Student fiind, nu l-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
hepatice, VSH-ul - mărite sau la limita admisă. Reproșul s-a mai atenuat la discuția pe rînd a rezultatelor. *Furioasă de nu știu ce refuz, Carmen a măturat pe jos cu Pătrășcanu, președintele Cooperației Meșteșugarilor, tip simandicos și, pare-se, afemeiat: „Piticul!... Parvenitul!... Nici nu știe ce bărbați mă adoră pe mine!...” Văzîndu-mă mirat de „avalanșă”, a ținut să mă deslușească: „Sînt rea, nici nu știi ce rea sînt, ce rea pot să fiu!...” Trecut și eu prin teatre, am privit o neîncrezător
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care i le fac rudele sau vecinii. În viață - consideră -, ghinionul său au fost șefii obtuzi, inculți, răi. Pomenește de „unul Loghin, Dumnezeu să-l ierte!”, dar își ia vorba înapoi: „Am zis «Dumnezeu să-l ierte!»?” Amintirea învîrtiților și parveniților îl înfurie, la fel amintirea golanilor și hoților care speriau tîrgul în tinerețea sa. E atît de supărat, încît cred că nimic din ceea ce a trăit de-a lungul celor șaptezeci de ani ai săi nu-l mai bucură. * Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un număr de 25.887 scrisori din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și România. Această informație este preluată într-un raport al Consiliului Securității Statului din anul 1968, în care se arată că, în urma măsurilor de interceptare a corespondenței, numărul scrisorilor parvenite postului Europa Liberă din România a putut fi limitat drastic: de la 3.483 în 1965, la 561 în 1966 și la doar 45 în primele patru luni ale anului 1967. Nu dispunem de rapoarte similare pentru anii 1970-1980, dar ceea ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vorbești! Fudulia costă în țara românească, domnule director, dacă fudulie se poate numi dorința firească de a fi posesor al unui turism cu care să poți circula ca să ți cunoști țara. V-am scris nu pentru divertismentul dvs. sau al parveniților din România. V-am scris pentru a vă prezenta cât este de greu pentru un om cinstit să se descurce trăind numai din salariu, ținându-se departe de corupția în care trăim. Sunt indignat de sistemul în care se face
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
compromitere a noțiunilor elementare de civilizație, proliferarea violenței, jafului și imposturii, instaurarea unei pseudoordini întemeiate pe delațiune, abuz, corupție, declarativism calp. Este etalată o paradă a principalilor plenipotenți, de la Lenin și Troțki până la Kerenski („Napoleon fără un sfert de oră”, parvenitul al cărui prim gest revoluționar a fost să se mute în palatul imperial), consemnându-se și conflictele de idei dintre „moderații” gen Plehanov și „excesivii” gen Maxim Gorki. Calitățile literare ale acestei scrieri cu caracter memorialistic sunt relativ modeste, însă
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
grijă ieste, o jiganie și de stat și de sfat puțină și mică fiind"12. Dar, așa lipsită de agresiune cum este percepută, această jiganie poate oricând da totul peste cap întrucât nu este ponderat, îi lipsește diplomația onctuoasă a parvenitului și rostește, fățiș, apăsat, adevărul gol-goluț. Or, marele inamic al Corbului și al planurilor sale este chiar adevărul. De unde până unde i-o fi venit lui Cantemir ideea de a-l înfățișa pe Maxut serdarul, capuchehaia sa și a lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ospitalității; în articole, care constituie adevărate mici monografii, sunt prezentate figuri tipice precum Amfitrion, Filemon și Baucis, Sfinții ospitalieri, Marta, dar și figuri contradictorii precum Don Juan, sau Evreul rătăcitor. Reversul ospitalității, neospitalitatea este ilustrată de figuri precum străinul, fantoma, parvenitul, vampirul, parazitul sau fenomene ca imigrarea, exilul, xenofobia. Scriitori, artiști și filozofi, ca Balzac, Kadare, Klossowski, Dickens, Homer, Hirschfeld, Shakespeare, Veronese, Derrida, Jabès, care au ilustrat, fiecare cu mijloacele și instrumentele sale, ospitalitatea sunt prezentați prin operele și ideile lor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fost îndeplinite în mod onorabil. Am putea cita două anecdote în care aceste exigențe nu au fost realizate. Prima este extrasă dintr-un roman de Irène Nemirovsky, Balul, publicat în 1930 la editura Grasset și în care un cuplu de parveniți organizează o mare recepție mondenă sub forma unui bal. Întreaga povestire arată așteptarea invitaților care nu sosesc, bufetul care se răcește și progresia crescândă a dezamăgirii care duce la catastrofă socială, la "dezonoarea" absolută fiindcă recepția nu a fost onorată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și contradictoriu, identitățile lui mincinoase, încearcă să angajeze o luptă misterioasă cu instanța Castelului într-un scop necunoscut. Totul este suspect, cuvintele nu semnifică ceea ce vor să spună, personajele nu corespund nici aparențelor, nici cuvintelor lor. K., nici paria, nici parvenit, încearcă să obțină prin toate mijloacele un acces la Castel urmând un țel de nepătruns. Frieda remarcă tocmai acest fapt când îi declară: "Dacă poți să obții prețul râvnit, ești gata de orice: mă vrea Klamm, mă dai lui, vrea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Din anul 1828, toate instanțele judecătorești funcționau numai după legile Imperiului Rus, iar judecătorii și procurorii erau tot mi rar aleși din rândul moldovenilor. Abuzurile, corupția și toate fărădelegile administrațiilor locale și județene erau săvârșite în strânsă legătură cu funcționarii parveniți, ceeace a determinat ca multe familii de țărani, nemaisuportând tot felul de biruri impuse să părăsească vetrele lor și să fugă peste Prut. Astfel, între anii 1812 și 1834 din Basarabia au dispărut 34 de sate iar multe altele au
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
de vedere politic și economic" e puternic marcat de conotații negative și ironice: bogăția baronilor e suspectă, puterea lor e bănuită de abuz și corupție. Contextul explicitează diverse presupoziții și oferă echivalențe negative: În timp ce șeful statului îi critică pe «noii parveniți», Năstase le ia apărarea, susținând că aceștia nu sunt «baroni locali», ci «oameni independenți sub aspect material»" ( cotidianul.ro, 26.08 01.09. 2002); "bănuielile cele mai des întâlnite atunci când se aduc în discuție nume de «baroni» sunt în legătură
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
ai umor non-stop, dl Hurubă a riscat și merge într-o direcție bună, mai ales acum, când piața satirei și umorului s-a liberalizat și oferă subiecte, pretexte și tipologii practic nelimitate. De la șoferul cu trăiri patriotice și comunitare până la parveniții politizați până-n unghii din administrație, fabrici privatizate sau turism. Limbajul tranziției, preluat masiv de o mass-media ea însăși mimetică, e la loc de cinste prin actualitate și aplomb. În această comedie a limbajului și a expresivității involuntare sunt prinși protagoniștii
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
și în profesie, ori ceea ce el numește "strategia fericirii". Aceste meditații polemice depășesc cu mult, îndeosebi prin judecățile de valoare lansate, cadrul psihanalizei. Posibil tocmai din acest motiv - și amintindu-și mereu, s-ar putea crede și asta, de titlul parvenit pe care s-a ambiționat să-l prescrie acestei cărți (din motive pentru mine de neînțeles), în încheierea fiecărui capitol Brunner adaugă invariabil câteva rânduri concluzive (care cu mici excepții, ar putea lipsi) despre revelatoarele raporturi dintre tema tratată și
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]
-
abnegația, subordonarea eului individual în raport cu o entitate supraordonată (Patria, Partidul, Conducătorul etc.)", dar și un sens mult mai extins în istorie - un individ care reușește să dobîndească un rol social inaccesibil în mod obișnuit grupului său de origine, așa-numitul "parvenit", ridicat și prin merite proprii la funcții înalte (aceleași nuanțări le regăsim și în articolul istoricului Ioan-Aurel Pop). Societatea românească actuală cuprinde - scrie Bogdan Murgescu - cel puțin două valuri de asemenea oameni noi. Primul, promovat în anii '50-'60 pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
îmi e teoria fractalilor, a lui Mandelbrot. Casa mea de la Pietroșița e întemeiată nu atât pe beton, cât pe concepția aceasta. Eu nu am făcut ziduri netede și drepte - așa ceva se află în toată lumea, cum și “splendidele” palate cu turnulețe parvenite și șarpante lucitoare. Eu am tencuit așa cum pica varul, cum se așeza lemnăria după legile naturii, cum se scurgeau capricios nisipul, cimentul. Trăim într-o mare de neregularități, de imperfecțiuni, de nerealizări și lucruri provizorii. și asta dă farmec vieții
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
știam foarte bine că greul de abia începe... Cum ați răspunde "criticilor" care va considera, eufemistic spus, un coleg incomod? Da, sînt incomod! În primul rînd (și cred că am acest drept, la vîrsta și experiența mea), sînt incomod pentru parveniți, aroganți, leneși, necinstiți. Da, sînt incomod, ca toți "radicalii" prin structura, si de aceea cu multă greutate pot găsi un modus vivendi și o "mică înțelegere" cu cei care își construiesc viață pe compromisuri. O fi poate și zodia de
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]