734 matches
-
Dragostea Marucăi pentru Pynx este cea mai frumoasă poveste din cartea amintirilor. Bineînțeles, în viața ei intră și bărbați care nu ies din tiparul normalității. Geloziile lui Enescu, sincopele din relația lor, toate sînt relatate în același registru dificil al patetismului camuflant, fardul de salon. "în întunericul învăluitor al marii terase, cu parfum de mentă sălbatică și rezeda, Pynx și cu mine aspirăm îndelung Spațiul insondabil, în adîncul căruia sclipesc astrele, palpită planetele, trec deja cu dîre lungi de lumină stelele
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
scria: “Marele Trofeu cucerit de Luminița Dobrescu la cea de-a doua ediție a concursului de la Brașov a fost o izbândă apreciată de un public numeros. Juriul a decis succesul reprezentantei noa- stre în ampla confruntare, încu- nunând grația, entuziasmul, patetismul și, neîndoielnic, calită- țile vocale ale Luminiței Dobrescu. Iar la a 3-a ediție, printre invitații între care s-au numărat Connie Francis, Josephine Baker, Memphis Slim, câștigătoarea din 1969 a avut o sarcină grea: între o “regină a inimilor
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
în care fiecare se descoperă în relație cu celălalt, cu întrebările rostite sau nu, ca într-un joc senzual, provocator. Care te ține cu sufletul la gură. Undeva, într-o cafenea, la Budapesta, se vorbește despre ironie, "ironia acționează împotriva patetismului și a romantismului", despre femeie și despre bărbat, se încearcă definiții în trend cu secolul, cu Europa, se cercetează teorii despre poetica romanului, despre "poveste", story, adică, ca miez sau nu al romanului - Esterhazy nu gustă formula - despre limba maternă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
ridicat mai mult de un deceniu din viață de la masa de scris și de a fi intrat, ca într-o apă murdară, în arena publică. Motivele și argumentele pentru care am făcut-o nu lipsesc și nu sunt lipsite de patetism, mai mult, sunt aproape sigură că dacă ar trebui să retrăiesc acea perioadă aș retrăi-o la fel, dar nici asta, și nici întâmplarea că n-am avut decât de pierdut, nu-mi micșorează păcatul de a-mi fi deturnat
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
care nu se poate elibera. Nu e nimic sentimental (dimpotrivă, grafia sentimentală e ștearsă minuțios, cu guma), dar fuga de expresia imediată a afectului nu constituie decît o ofrandă ce i se aduce, id est o confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care posedă propriul său patetism, secund, însă care n-ar putea exista fără patetismul subînțeles al ființei. E un transfer compensator. Cu cît ființa pare mai detașată, mai resignată, cu atît textul devine
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
e ștearsă minuțios, cu guma), dar fuga de expresia imediată a afectului nu constituie decît o ofrandă ce i se aduce, id est o confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care posedă propriul său patetism, secund, însă care n-ar putea exista fără patetismul subînțeles al ființei. E un transfer compensator. Cu cît ființa pare mai detașată, mai resignată, cu atît textul devine mai expresiv în contul ființei puse în paranteză. Miezul emoțional e ascuns
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
imediată a afectului nu constituie decît o ofrandă ce i se aduce, id est o confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care posedă propriul său patetism, secund, însă care n-ar putea exista fără patetismul subînțeles al ființei. E un transfer compensator. Cu cît ființa pare mai detașată, mai resignată, cu atît textul devine mai expresiv în contul ființei puse în paranteză. Miezul emoțional e ascuns în gogoașa de mătase a formei, presupus ca un
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
substanțe, densități și tonuri diferite fără o altă justificare decît aceea a unei conviețuiri legitime sau aleatorii. în aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin inocență, prin bucurie și prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei. Florin Mitroi: rigoare tehnică și austeritate morală Pentru Florin
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
această complicată și subtilă construcție psihologică nu este fără legătură cu persistența lumii lui Caragiale și-a bășcăliei ei în plină nebunie totalitară, unde a funcționat ca un diluant - în delăsare, în superficialitate, în deriziune și chiar în batjocură - a patetismului urii și-a entuziasmului crimei. Dar pentru a reveni, este clar că problema raportului dintre noi, ideile comuniste și realitatea pe care ele voiau s-o impună și s-o inventeze este dependentă de problema raportului nostru cu bășcălia. Este
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
ca iedera descrierii-n poeme” (Întoarcerea fiului risipitor). Despre asemenea momente privilegiate se vorbește uneori patetic. Cu riscul diluării lor prin încercarea zadarnică dea le transpune măreția transverbală în grandoare discursivă. Ion Mureșan evită o atare soluție. D-sa înlocuiește patetismul cu o ușoară ironie, care, prin efectul său de contrast, e un mai bun comunicator. Nota de îndoială implicată în euforie are rolul de-a o testa, deci a o putea confirma, procedeu mai convingător decît nuda declarație. Așternute peste
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
„Ce text echilibrat, lipsit de patetism și de impact trebuie conceput pentru a stopa o crimă? Ce fel de text trebuie compus ca să poată provoca o stopare a unei atrocități? Poate un mesaj, un text , o ruga, un urlet să oprească cruzimea absurdă, oarbă , scîrboasa?”, își
Oana Pellea face un apel pentru salvarea cailor din Letea () [Corola-journal/Journalistic/26365_a_27690]
-
și absurdist al "stării de fapt". În mod cert, însă, o reușită mi se pare documentarul Piața Universității - România (1991) care din cauza tot a unui "Escu" a rulat numai trei zile în loc de șapte fiind scos urgent din cinematografe. În ciuda unui patetism inerent, filmul a devenit document, punându-te în contact cu atmosfera incendiară de atunci, un film care a țintit bine și a lovit percutant. Probabil că revenirea lui Stere Gulea datorează ca imbold tinerilor furioși din noul val, ca și
Tablou de familie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7482_a_8807]
-
de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile necesare și nici comentariile adecvate pentru ceea ce Emil Manu numește cu patetism "cariera ămpărătească a unui mare scriitor român " (p. 17). Nu aflăm mai nimic despre tânărul scriitor Marin Preda, expediat într-un paragraf anost despre nuvelist. Nu ni se spune nimic, dar absolut nimic, despre situația ingrată a scriitorului în anii
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
o repudiez. Din nefericire nu toată lumea gândește și face ca mine. Dar aceasta este altă poveste. - Un redactor pe care l-ați ,,expulzat", la un moment dat, din echipă v-a consacrat în anul 2001 o monografie scrisă cu un patetism evident. Îi înțeleg admirația - mărturisită și asumată - față de model, dar m-a intimidat teribil portretul pe care vi-l face în paginile cărții. Autorul prezintă evoluția personală și profesională a dumneavoastră și nu vă găsește absolut niciun cusur. Chiar nu
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
reținut, de la Michel Ciment, un citat din Paul Valéry: "Două lucruri amenință lumea: ordinea și dezordinea"" Un singur lucru amenință criticul: încurcarea borcanelor! Cele mai interesante sînt monoloagele lui Pintilie, susținute, dacă nu cu un calm olimpian, atunci cu un patetism olimpian, filmate mereu în cadru fix (poate prea fix!), pe un fotoliu, cu o pipă, cu spatele la o fereastră, dincolo de care se simte o stradă, se aude un cîine și se vede un lac" Pe un fundal de pastel autumnal, Pintilie
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
lui Alexandru Lungu nu putem a nu reține cîteva evocări de scriitori surprinși ,pe viu", captivante în exactitatea lor ce nu exclude generozitatea, prin empatia lor ce nu exclude observația omului de formație științifică. Iată un Geo Bogza balansînd între patetism și răsfăț, între poetică și determinare clinică: ,El era puțin ipohondru, adică își exagera micile tulburări. îmi dădea, eu fiind medic, mai tot timpul tot felul de telefoane: "Lungule, ce să fac, zăpușala asta mi-a făcut creierul terci. Ești
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
sumbre, contemplării tragicului destin al oamenilor, tristeții, durerii, disperării (e greu de uitat, de pildă, figura spectrală a lui Hurbinek, copilul infirm, născut la Auschwitz și care nu văzuse în viața lui un copac). Ceea ce lipsește însă de pretutindeni este patetismul. Chiar și acolo unde mulți autori (dintre cei "profesioniști") ar fi tentați, poate, să dubleze numărul epitetelor, să pluseze pentru a stoarce lacrimi cititorului, inteligența și intuiția scriitoricească îl feresc pe Levi de exagerări. Iată, în acest sens, un exemplu
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
spre lunile petrecute la marginea civilizației, cu oarecare nostalgie. Iar spre viitor cu o firească neliniște. Sentimente contradictorii, punct culminant al acțiunii, moment de tranziție între două lumi (și două contrarii ireductibile), în fine condiții prielnice pentru a aluneca în patetism. Iată însă ce notează Levi, în stilul său simplu și perfect adecvat: Trenul, mai obosit decât noi, urcând înspre granița italiană, s-a rupt în două ca o sfoară de care ai tras prea tare: unii au fost răniți, dar
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
meseria de a trăi" s-a dovedit ea însăși, în cele din urmă un insuportabil paradox. Despre traducerea doamnei Doinea Condrea Derer, numai de bine. Frazele lui Primo Levi își păstrează intact, în tălmăcirea românească, stilul firesc, fără umbră de patetism, sobrietatea și adecvarea.
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
aproape de Caragiale, iar absolutul lui este un enorm parcurs printre relativități. El privește lumea secvențial, depășește etapă cu etapă stadiile ei diverse, pentru ca, finalmente, întregul să se articuleze caragialesc, prin logica lui internă, și nu eminescian, prin apriorismul proiectului. Față de patetismul existenței eminesciene, față de zbuciumul lui grav, de turbulențele și de dramele asumate fiziologic și moral în același timp, Brâncuși este un histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
secretar general al teatrului "C. Nottara". Acești ani își vor pune serios amprenta asupra personalității intelectuale a lui Alexandru Paleologu. Civilizația medievală a rămas până în ultimii săi ani de viață o mare fascinație. Putea vorbi ore întregi cu pasiune și patetism, despre civilizația Kiev-ului medieval, despre ritualurile de la curțile regilor Franței sau despre faptele și vorbele celebre ale unor personalități din evul de mijloc. Cât despre teatru, el oferă o bună parte din substanța volumului său de debut, Spiritul și litera
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada Miorița ar însemna în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag substanța lirică din angoasa îmbătrânirii și a sfârșitului, exteriorizată fară patetism, cu discreție și înțelepciune. Starea de nemișcare constituie acum în viziunea Mioarei Cremene o stare intermediară între viață și moarte și antrenează reveriile thanatice, bântuite de spectrele unor sinucigași iluștri din istoria poeziei. Contactul cu emisarii thanatosului duce la o
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
niște „tablouri de familie” foarte exacte și, în definitiv, foarte calde. Ca și evocarea prietenilor dispăruți (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Dumitriu), în care sunt convocate amintiri de tot soiul, inclusiv prin intermediul unor glose fotografice, și în care, lucru rar, patetismul nu își face loc. Nefiind, eu, mare amator de ferpare scriitoricești (de obicei extrem de obositoare și de false ca ton), îmi place să cred că pot să detectez imediat orice alunecare pe o pantă lacrimogen-soporifică. Și că, dacă, de data
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
muzicianul Peter Gost, Overbeck i-a rămas credincios până la moarte. A corespondat cu Taine, Georg Brandes, Strindberg. Simion Dănilă a știut să selecteze și să dispună de bogata informație nu pentru simple enumerări, ci pentru pagini de viață în care patetismul concentrat al atitudinilor contează, după cum contează expresia unei gândiri artistice și a unei idei înalte despre umanitate. În Nota asupra ediției românești apar importante referiri cu valoare deosebită pentru istoria culturii românești. Chiar acest prim volum, Poezia, lucrat după Kritische
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
care se cumpănește cu calitatea lăuntrică a ființei. În acest sens, George Drăghescu se povățuiește pe sine: „Cîntărește-ți bine limitele, să prindă în greutate calitățile”. Sau, în duhul unei economii ideale: „Orice exagerare este prin ea însăși o limită”. Flama patetismului e înlăturată: „Vorbele mari izvorăsc din jarul înțelepciunii, nu din flacăra ei”. Tăcerea aduce ea însăși o esență care nu se află la îndemîna oricui: „Sunt taciturni cei care nu au nimic comun cu tăcerea”. George Drăghescu își intitulează placheta
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]