8,290 matches
-
la modă în anii '60 care, dincolo de teribilismul formulării, ascundea un mare adevăr. O întreagă generație de tineri eminenți (generația mai '68) s-a lăsat orbită de falimentarele idei politice ale mao-istului Sartre, în detrimentul analizei lucide, exacte, reci, lipsite de patimă a lui Raymond Aron. Machiavelli însuși și-a cîștigat renumele în istorie grație unei grosolane răstălmăciri care i-a pus în umbră toată gîndirea politică. Dar fără aceste voci ale rațiunii, cu siguranță istoria s-ar fi scris altfel, derapajele
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
al unora), cinism (al altora), retorică avântată și nevoie de justiție socială care a dus, de-a lungul unui secol, la "orbirea" atâtor generații de români și la atâta suferință. Autorul tratează subiecte atât de delicate cu totala lipsă de patimă și eleganța unei aristocrate care încearcă să înțeleagă cum a fost posibil. Chiar dacă a avut de suferit și de pe urma mișcării legionare și de pe urma comunismului, protagonista romanului face eforturi pentru a judeca fără prejudecăți specificul celor două totalitarisme. De altfel, existența
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
IPS Bartolomeu Anania s-a ridicat la Ceruri și acum se află cu certitudine undeva, în apropierea lui Dumnezeu, acolo unde puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să-l găsesc singur. (Va continua) Nu mai aștept lumină din afara O alta-n mine tainic s-a aprins Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ordinii sociale prin agitație publică”, s-a apărat doar cu dorința de a i se lua totul - carieră, libertatea, familia, avutul - dar să i se cruțe cărțile, fiind vorba de cele 6000 de volume în care-și întrupase esență vieții Patimile lui Vasile Voiculescu și destinul său tragic - de martir al dreptei credințe mărturisitoare în spațiul românesc - stau sub semnul emoției înălțătoare a pildei morale - de ucenic al lui Hristos. În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
descurce cum poate! Să devii din nou Copil este singura soluție de evadare spre Adevăr, singura soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol. I, p. 113. footnote>, acesta având de luptat împotriva ei întreaga
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să-l aducă înapoi de la nălucirile cele de rușine. Mai înainte de toate folosește smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare, căci dracul acesta nu încetează de a război pe om până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în această luptă este îndepărtarea imediată de obiectul pasiunii<footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care se simte cuprins. Cel robit de patimă are nevoie de exerciții zilnice, continuă preocupare<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 190. footnote> și trebuie să vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care se simte cuprins. Cel robit de patimă are nevoie de exerciții zilnice, continuă preocupare<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 190. footnote> și trebuie să vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta, cel puțin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta, cel puțin la fel de intensă<footnote Georges Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
-se și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și pentru aceea silnicele gânduri; și dintru acestea toate se iscă atunci ticălosului trup o văpaie și un cuptor babilonesc<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuriă, p. 92. footnote>, fierbințeala trupului ce caută să se potolească prin satisfacerea patimii. Sfântul Isaac Sirul ne învață și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și pentru a putea fi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7. footnote>, iar cine se înfrânează pe sine pune și altora frâu<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 176 footnote>. Deci dacă tu ești ispitit să păcătuiești, patima care te stăpânește este atât de puternică și de evidentă în manifestare încât îi poate ori sminti, ori chiar împinge să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și de evidentă în manifestare încât îi poate ori sminti, ori chiar împinge să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri doctoricești și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le întoarce de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în manifestare încât îi poate ori sminti, ori chiar împinge să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri doctoricești și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le întoarce de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o scrisoare către un fiu duhovnicesc, Avva Efrem, stareț al Mânăstirii Filotheu din Muntele Athos, îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau rele -, iar atunci când nu sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice copilului său, chiar și numai să atingă un cuțit, spre a-l feri de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în vorbă și neprihănit în faptele lui. Apoi, de obicei, ajungem să și facem ceea ce ne place să spunem sau să auzim. Noi, ca și creștini, trebuie să ne ferim cât mai mult de cuvinte urâte și vorbe care închipuiesc patima<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a treia, p. 87. footnote> și nu trebuie să avem nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]