1,560 matches
-
imagine a haosului și a unui manager precipitat. Alte două caracteristici ale muncii managerilor o individualizează și mai mult. Munca managerilor se bazează aproape total pe comunicarea orală, chiar dacă materialul scris rămâne valabil. Aceasta face ca importanța factorilor etos și patos să crească în dauna factorului logos, calitatea factuală a revendicărilor și substanța argumentelor pierzându-și din valoare. Apoi munca managerului este dependentă de relațiile cu ceilalți, de dinamica acestora, precum și de trăsăturile lui de personalitate (îndeosebi de nivelul anxietății sale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la venue d’un monde réconcilié, „La Quinzaine littéraire”, 1976, 231; Marie-France Ionesco, Le Long voyage du prisonnier, „La Nouvelle revue française”, 1976, 611; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 188-199; Raicu, Critica, 153-156; Regman, Colocvial, 20-26; Valeriu Cristea, Patos și joc, RL, 1977, 47; Dimisianu, Nouă prozatori, 136-151; Eugen Simion, Proza lui Sorin Titel, LCF, 1978, 2; Dimisianu, Opinii, 277-281; Georgescu, Volume, 56-61; Raicu, Practica scrisului, 426-430; Ciobanu, Însemne, II, 151-154; Ungureanu, Imediata, I, 231-248, II, 194-221; Valeriu Cristea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
mea de-acum / Între ochii mei, buzele mele / Și o dorință de liniște” (Orion). Pendularea între vitalism și agonicul reverberând din imaginile de odinioară se relevă drept sigiliu al poeziilor lui H., „construite pe o atare ambiguitate, dar cu un patos reținut, cenzurat lucid, caracteristic modernilor, fiorul thanatic tulburător fiind mascat de aparența unei priviri impasibile, de chirurg ce înregistrează clinic realitatea corporală” (Ion Pop). Mai discursiv și mai prozaic e volumul Ultimele, primele (1994), poate din cauza intruziunii prea vizibile a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
Premiul revistei „Poesis” (2000), Premiul Festivalului Internațional de Poezie (Uzdin, 2000) ș.a. În versurile din volumul de debut al lui Ț., Ochi deschis (1974), miracolul lumii și al creației își impune, cu o exuberanță ușor naivă, prezența. Cu frenezie și patos, cu sufletul ca o „locomotivă înhămată” („circulă prin mine un tren de poeme”) sau discret și romantic („Rochia ta de-un galben aprins îmi acoperă inima / uimind-o ușor / o grâne, câmpuri!”), poetul va imagina o lume nostalgică, al cărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
pref. Diana Adamek, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Vestibul”, CNT, 1967, 34; Al. Protopopescu, Noua existență a romanului psihologic, TMS, 1967, 9; Gheorghe Grigurcu, „Vestibul”, F, 1967, 11; Marian Popa, Virtuțile și semivirtuțile analizei, LCF, 1968, 16; Nicolae Manolescu, Patosul ideilor. Al. Ivasiuc, „Interval”, CNT, 1968, 24; Const. Cubleșan, „Interval”, TR, 1968, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Interval” de Al. Ivasiuc, VR, 1968, 6; Mircea Martin, Jocul de a nu se juca, AFT, 1968, 33; Sorin Alexandrescu, Sintagma cunoașterii de noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
versiune discretă, neexpozitivă, a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
al Alianței Civice, numele lui fiind înscris pe Carta Alianței Civice alături de cele mai importante nume ale culturii românești din acea vreme. Ieșenii își mai amintesc de mitingul de constituire al Alianței Civice Iași, când Mihai Ursachi a vorbit cu patos din balconul hotelului Traian în fața unei mulțimi impresionante, eveniment consemnat de Dan Pavel în cartea „Nu putem reuși decât împreună” (de fapt sloganul Alianței Civice)....Ca director al Teatrului Național a găzduit numeroase întruniri ale opoziției, contribuind la coagularea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ce dau un aer de fabulos unor episoade și sporesc dimensiunile epopeice ale domnitorului și ale oastei sale. Ele au darul de a crea o tensiune prevestitoare de mari evenimente. Povestirea e străbătută, în cele mai izbutite pagini, de un patos al participării la o epocă importantă din istoria țării și de bucuria de a vedea întrupate într-un singur om idealuri care sunt și ale autorului. B. are un talent neobișnuit de a anima faptele prin cele mai variate mijloace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
cadrele parțiale, mișcările din planul secund. Scenele dinamice, alerte alternează, într-o construcție subtilă, cu altele domoale, de reflux sau de pregătire a unor noi învolburări. Asemenea cronicilor, narațiunea este presărată cu aforisme și „învățături”, scoase, bătrânește, din experiența istoriei. Patosul rapsodului cronicar dă expunerii, în momentele cruciale, un aer de legendă. Pe alocuri, însă, în pasajele excesiv exaltate, înflăcărarea, care creează o tensiune continuă, cade într-un fel de grandilocvență. Îmbinând maniera exactă și suplă a istoricului modern cu cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
care se desfășoară creația lui . „Natura” înfățișată este însă mereu o scenă încărcată de întâmplări din viața animalelor pădurii, a păsărilor de câmpie sau de munte, descrise cu competența unui specialist care le-a studiat metodic; poate tocmai de aici, patosul pledoariei, sinceritatea, tandrețea cu care propune spre protecție micile vietăți, pădurea etc. Miniaturale, picturile sale cu farmecul întoarcerilor către excursii școlare pline de peripeții, cu aplicații pe îndelete, când se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna, Tocilaru sau Fotoliul galben, demonstrau complexitatea problematicii fenomenului, căci imaginea se alcătuia direct dintr-o investigație în actualitate, în modernitate, în patosul deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și dăruit urmașilor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pasiune” (Octav Șuluțiu). Paradisul peregrinar (1942) consolidează imaginea poetului frenetic-vitalist chemat, ca perihelicul Al. Macedonski, de zboruri spre luminile celeste: „Aici e numai luptă aspră pentru soare. / În fiecare lacrimă din vis se zbate / Chemarea înălțimilor nemuritoare”. Unele poeme anticipează patosul vânătorilor de himere din baladele poeților Cercului Literar de la Sibiu. Poezia - tematizată în câteva piese cu aspect de artă poetică - e transcendere a „umanei făpturi” sau a „omeneștilor ape”, o „sete mai mare, mai pură”, care „ne arde, ne arde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
TÎlcul vetrei nu e scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul zărilor e norul, Ducăușul, călătorul.” Patosul lucrurilor Tradus ca patos al lucrurilor, mono no aware este un termen lansat de Motoori Norinaga (1730-1801), erudit japonez, În Încercarea amplă a perioadei Tokugawa (16031868) de a descoperi originile si specificul local al culturii japoneze. El poate fi apropiat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul zărilor e norul, Ducăușul, călătorul.” Patosul lucrurilor Tradus ca patos al lucrurilor, mono no aware este un termen lansat de Motoori Norinaga (1730-1801), erudit japonez, În Încercarea amplă a perioadei Tokugawa (16031868) de a descoperi originile si specificul local al culturii japoneze. El poate fi apropiat de compasiunea pentru fragilitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
folosește perspectiva internă, care ar fi mai eficientă, dată fiind tema. Punctul de vedere nu îi este acordat lui Scrooge, ci mai degrabă unui narator auctorial, care descrie aceste scene cu atmosfera caldă de Crăciun cu mult entuziasm și cu patosul corespunzător. Cititorului nu i se amintește de obicei decît la sfîrșitul fiecărei viziuni de Crăciun că faptele povestite corespund de fapt perspectivei interioare a lui Scrooge. Dickens era, de fapt, în aceeași măsură interesat de descrierea vie a bucuriilor dezarmante
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lui Spinola, nu al lui Caetano: ar fi, altfel spus, un fascism și mai rău decât cel tradițional, dar n-ar mai fi totuși fascism. Ar fi ceva ce, de fapt, experimentăm deja și pe care fasciștii îl trăiesc cu patos la un nivel monstruos, dar nu fără motiv. 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 1tc "24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism1" Ce este cultura unei națiuni? Se crede în mod curent, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de la Bârlad, revistă din al cărei comitet fondator a făcut parte. Fără vreo slujbă sigură în București, mereu în căutare de bani, mereu bătând la ușile redacțiilor sau ale editurilor, purtând cu el o servietă înțesată de manuscrise, expunând cu patos prin cafenele teorii sociale și artistice naive, D. devine, între 1900 și 1914, unul dintre personajele boemei literare, privit de cele mai multe ori cu îngăduință. Mihail Dragomirescu îl aprecia chiar mai mult decât era cazul, considerându-l egal, ca povestitor, lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Ea recunoaște că gândirea, sau cel puțin alegerea între feluritele sisteme de gândire, este adesea determinată de anumite principii, de deprinderi mintale mai mult sau mai puțin inconștiente; că adoptarea ideilor este influențată de receptivitatea oamenilor la diferite feluri de patos metafizic ; și că adesea ideile nu sunt decât cuvinte-cheie, formulări 'Sacrosancte care se impun a fi studiate semantic. Leo Spitzer, care n-a fost de acord cu multe particularități ale "istoriei ideilor" lui Lovejoy, a dat ei însuși exemple excelente
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
siguranța, autoritatea, statul sunt desființate"1. Nici reacțiile față de crimele acestor totalitarisme nu trebuie să fie diferite. O a doua propunere pe care ne-o fac foștii comuniști este iertarea. Foștii atei îmbracă acum haina creștinilor practicanți. Ieri respingeau cu patos "obscurantismul religiei", iar astăzi o fac pe smeriții, predicând cu glas stins și tremurat iertarea creștinească. Ei, cei care au pedepsit vinovați fără vină, cer astăzi scăparea de pedeapsă. De ce ar trebui să fie pedepsiți?", apare întrebarea. "Pedepsirea lor mai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune noul domeniu de reflecție. Las cititorului să descopere logos-ul ascuns în rostirea plină de patos care urmează. 2 Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin Company, Boston, New York, 2002. 3 Donella H.Meadows, Dennis L. Meadows, Jørgen Randers, William W. Behrens III, The Limits of Growth. A Report for the Club of Rome's Project on
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
certitudini: „Vreau să te pipăi și să urlu: «Este»!” Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența se substanțializează în patosul interogației, zbaterilor, iar omenescul se dezvăluie eroic în neostenita sa sete de perfecțiune. Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al ei e alegoria din Între două nopți. Între opacitatea destinului biologic (pământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu minunarea poetului în fața imprevizibilei naturi umane. Verva stilistică, truculența verbală, echilibrul aparte dintre compasiunea pentru omenirea căzută, spunerea fără patos, reportericească și, prin ea, sugestia demonicului și a damnării fac din al doilea volum al lui A. un moment unic în poezia românească. În Cărticică de seară, îmbolnăvirii de vreme, vulnerabilității, frământărilor abstracte și sterile („Cântecul nu e bun,/ Cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
profund decât formele, deci din afara tradiției” - I. Negoițescu), ca și la modernitate (ea nu se datorează opțiunilor formale, ci observării, adânci, neconvenționale, a sufletului omenesc). Poezia îl situează între cei mai de seamă lirici ai secolului al XX-lea, prin patosul unei interogații moral-cognitive care unește altitudinea căutărilor cu limbajul violent și cu simboluri de largă rezonanță, integrând în curentul unui lirism organic și al unei energii expresive cu nesfârșite resurse reacția în fața spectacolului omenescului, reflecția asupra poeziei înseși. Totul, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
manifestare a subiectivității prin limbă, deoarece se raportează la normele de interacțiune care sînt proprii unei culturi, încît se poate ajunge la un etos general ce caracterizează un întreg grup (etnic) uman (precum etosul românesc, etosul scandinav etc.). V. logos, patos, retorică, stereotip. ARISTOTEL R.; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO ETNOGRAFIA COMUNICĂRII. Sintagma etnografia comunicării a fost propusă în lingvistica nord-americană, a cărei tradiție a limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]