634 matches
-
Observația făcută în paradigma feminismului radical, conform căreia inegalitățile sunt puse pe seama patriarhatului 44, se poate verifica aici prin existența unui număr disproporționat de mare de familii monoparentale conduse de femei, față de cele conduse de bărbați. Structura de putere specifică patriarhatului și modul cum este constituită ordinea de gen apar ca surse de inferiorizare a femeilor de către bărbați 45, a mamelor de către tați. Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
De îndată ce devin mame, pentru cele mai multe femei participarea în sfera publică este diminuată, apare un tip de disponibilitate unidirecționată, mă refer la atenția deosebită acordată copilului. Maternitatea ca stare de parentitate în singurătate este favorabilă victimizării sociale. Carole Pateman arăta că „patriarhatul are două dimensiuni: dimensiunea paternă (tată/fiu) și cea masculină (soț/soție)” (1989, p. 105). În cazul familiei monoparentale, aparent, nici una din acestea nu este prezentă, cel puțin în mod nemijlocit. Ordinea patriarhală poate fi recunoscută în diversele sfere de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Santé, nr. 355, 543, Geneva, 1952. Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Frumușani-Rovența, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine amoroasă, Editura Nemira, București, 1995. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Bulai, Ana; Stănciugelu, Irina, Gen și reprezentare socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2004. Burke, Edmund, „Reflecții asupra revoluției din Franța”, în Adrian-Paul Iliescu; Mihail-Radu Solcan (coord.), Limitele puterii, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Institutions and Gender Division, Polity Press, Cambridge, 1992. Pierson, Christopher, Beyond the Welfare State?, Penn State Press, 1991. Pîrvulescu, Cristian, Politici și instituții politice, Editura Trei, București, 2000. Platon, Banchetul, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Popa, Raluca Maria, „Dimensiuni ale patriarhatului în gândirea liberală românească între 1848 și al doilea război mondial”, în Maria Bucur; Mihaela Miroiu (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Popescu, Liliana, Gen și politică, Editura Alternative, București, 1999. Popescu, Raluca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Pîrvulescu, Cristian, Politici și instituții politice, Editura Trei, București, 2000. Platon, Banchetul, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Popa, Raluca Maria, „Dimensiuni ale patriarhatului în gândirea liberală românească între 1848 și al doilea război mondial”, în Maria Bucur; Mihaela Miroiu (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Popescu, Liliana, Gen și politică, Editura Alternative, București, 1999. Popescu, Raluca, „Familia tânără în societatea românească”, Calitatea vieții, nr. 1, 2003. Popper, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
română (1971) ș.a. În domeniul istoriei artei, C. se distinge printr-o contribuție de excepție: descoperirea picturii postbizantine - de expresie arabă -, arta melkită. Este vorba de icoanele creștinilor de confesiune ortodoxă maronită și greco-catolică din comunitățile arabe ale Orientului Apropiat (patriarhatele Antiohiei, Ierusalimului și Alexandriei), executate de pictori din secolele XV-XIX (Les Icônes melkites, 1969). Descoperirea acestei arte din Orientul arab este amplu comentată în presa siriană, libaneză, greacă, franceză și română. Cu prilejul cercetărilor sale, C. identifică și publică tipul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
umane. Gândirea antică despre facerea lumii și despre limbă ca sistem logic existent ante omnia (de unde formula: „La început a fost cuvântul...”) reflectă în evoluția cuvântului două evenimente majore din evoluția omenirii: întronarea zeității unice și trecerea de la matriarhat la patriarhat. Subordonarea a tot și a toate față de un simbol unic de dominare absolută s-a produs în matriarhat prin „cea care rodește și hrănește”: Γη, dor. Γά și Γαία „zeița pământului, prima care s-a desprins din Chaos”; instaurarea patriarhatului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
patriarhat. Subordonarea a tot și a toate față de un simbol unic de dominare absolută s-a produs în matriarhat prin „cea care rodește și hrănește”: Γη, dor. Γά și Γαία „zeița pământului, prima care s-a desprins din Chaos”; instaurarea patriarhatului a fost marcată prin detronarea zeității feminine și ridicarea în funcție supremă a „tatălui ( = stăpânul) pământului”, evoluat prin traci în forma Gospodar, prin romani în forma Jupiter, în timp ce grecii aveau sintagma Ζευς πατήρ. Despre acesta din urmă se știe că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
24 Ibidem. 25 Ibidem, p. 110. 26 ,, Viitorul”, an 17, nr. 7873, București, 17 ianuarie 1924. 27 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 107. 28 Ibidem 53 Una dintre cele mai mari nevoi pe linie bisericească o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul de lege
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost promovate creațiile literare românești, atât în țară, cât și peste hotare 3. În domeniul Cultelor, contribuția adusă de omul politic a fost și mai importantă, având în vedere faptul că din inițiativa sa au fost adoptate legea pentru crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unui alt dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin, chiar dacă înfățișările concrete sunt diferite, în căutarea idealului androgin. Din acest punct de vedere, la putere se ridică din nou principiul feminin, după o lungă perioadă de patriarhat. Poate că e nevoie ca lumea să renască, de aceea "vălul lui Isis" este aruncat iar asupra ei, pentru ca bucățile răspîndite în luptă ale lui Osiris (principiul masculin) să fie recuperate și reîntregite, după milenii de lupte patriarhale. Mai curînd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau sub patriarhat, într-o natură sălbatică și ocrotitoare, te vei uimi în sfârșit de puterea unui scriitor care de tânăr a fost mare scriitor, încercând regretul pentru geniul lui că i-a fost dat să se exprime într-o limbă fără circulație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
demnitatea de arhiepiscop major. Pentru a afla care este importanța acestei transformări, am luat legătura cu P.S. Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, care ne-a spus că noul statut de Biserică arhiepiscopală majoră are aceleași prerogative cu cel de Patriarhat, în sensul unei mai mari autonomii în luarea deciziilor. Totodată, am aflat că ridicarea în rang din partea Vaticanului constituie o recunoaștere față de meritele deosebite ale Bisericii Greco-Catolice din România, pentru eroismul și martirajul prelaților săi în timpul comunismului. Totodată, decizia papală
Agenda2005-52-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284543_a_285872]
-
Barbu Cioculescu Scriitorul ce-și încredința, cu un deceniu în urmă, memoriile tiparului, era preot, fiu de preot. Datele dicționarului 1) ne informează că exilantul, hirotonisit preot al bisericii ortodoxe în anul 1963, devenise Mare Protopresbiteros al Patriarhatului Ecumenic din Constantinopol și Econom Stavrofor al Bisericii române din Paris. Conform aceluiași dicționar, Mircea Eliade a afirmat despre cel mai mediatizat roman al lui Virgil Gheorghiu, A 25-a oră, că ar fi de datoria fiecărui român să citească
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
fragil. Tendința, reală în zilele noastre, de masculinizare a femeii și feminizare a bărbatului complică și mai mult lucrurile. * În sfîrșit, lideră feminismului românesc, Mihaela Miroiu, ține să lămurească o confuzie: feminismul nu e o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că forma de organizare a relațiilor publice și private între sexe. Lupta se dă pentru schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se justifice prin ceea ce aleg să facă și prin felul în care știu să se afirme. Patriarhatul, ca și totalitarismul șunt și interioare, nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii familiei și casei, femeilor le rămîne puțin timp pentru autodezvoltare, ceea ce se resimte în plan profesional. E și vina lor. Că și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
de năzuința Evei de-a trece de pe poziția lui anima (sufletul feminin) la acea a lui animus (spiritul masculin). Neîndoios, substratul unei atari porniri îl reprezintă un impuls al "egalizării" cu masculinul autoritar, beneficiar al principalelor avantaje moral-sociale, sub regimul patriarhatului, să recunoaștem, încă în bună măsură în vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Cosmin Ciotloș Aventura familiei Rosetti (ramura moldavă) pe teritoriu românesc începe nu cu mult înainte de domnia Ducăi-Vodă. Aceasta s-ar trage de la un anume Lascaris Rosseto, logofăt al patriarhatului, că- sătorit cu fiica lui Ioan Cantacuzino, Bella. Au avut împreună doi copii, pe Constantin și pe Antonie. Ultimul, nimeni altul decât domnitorul Moldovei, Antonie Ruset, cel poreclit Chiriță Dracos. (Cunoscut de la Nicolae Costin și, mai ales, de la Neculce.) Venit
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
în subsidiar toate elementele teoriei feministe. Autoarea își definește precis conceptele de bază de care face uz în lucrarea domniei sale: familie monoparentală, drepturile părinților naturali, discriminarea de gen, dependența de statutul bunăstării, protecția socială a maternității, relațiile de putere sau patriarhatul ce domină încă structura societăților moderne. Ideea de bază a Cristinei Ștefan - licențiată a Facultății de Filozofie din Universitatea București (1991), a Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București (2001) și doctor în științe politice din 2004 - este
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
pe experiențe comune ale femeilor rome și folosind un ton personal și mecanisme comice, spectacolele lor vorbesc despre situații grave și problematizează, printre altele, impactul rasismului individual și sistemic, impactul sexismului asupra vieților femeilor rome, hipersexualizarea și exotizarea, confruntarea cu patriarhatul din comunitățile rome. Din repertoriul Giuvlipen fac parte piesele Del Duma: Vorbește-le despre mine<spân lang="ro-RO"> (inspirată din patru povești de viață ale unor femei rome), </spân><a href="http://salonuldeproiecte.ro/noutăți/enoria-procletilor-incantatie/" target=" blank"><spân lang
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
Molly Bloom, știu despre femeie, vorba lui C.G. Jung, mai mult decât o fi știind, pesemne, „mama dracului”, drăcoaica a bătrână. În paranteză fie zis: vedeți că Jung demonizează,-n fond, femeia, de care bărbații, instinctiv, se tem, drept care, instaurează... patriarhatul! Revenind, însă, la numiții prozatori, n-ar ști atâtea cu privire la femeie, de nu și-ar întreba, pesemne, propria lor Anima, propria feminitate. Poeții, ego(t)iști prin definiție, vorbesc, îndeosebi sau îndeobște, doar dinspre ei (spre ele). Romancierii amintiți mai
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
Ștefan al Ungariei, a vechii Dieceze de Cenad (care până după primul război mondial a cuprins și actuala Dieceză de Timișoara). Având în vedere că 2005 va fi un an jubiliar, P.S. Martin Roos, episcopul diecezan, a adresat o rugăminte Patriarhatului de Veneția de a trimite la Timișoara moaștele Sf. Gerard, primul episcop de Cenad. Ca urmare a răspunsului pozitiv primit zilele trecute, s-a stabilit ca în luna februarie, o relicvă a Sf. Gerard, însoțită de o delegație condusă de
Agenda2004-50-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283155_a_284484]
-
halucinantă a orașului Timișoara, o privire în timp cu cel puțin un secol înainte: biplane și dirijabile în zbor, undeva într-un colț de cer chiar un soi de elicopter, iar dominant peste imaginea futuristă, un tren suspendat, survolând suveran patriarhatului unui început de veac... Același oraș Timișoara, trecut binișor de jumătatea aceluiași secol, de-acum reședință de județ, într-o locație probabil pe undeva aproape, dar nevăzută în ilustrata din zorile primului deceniu... Într-un laborator, o echipă de tineri
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]