533 matches
-
un timp zăpada, iată, ia foc în calendare / Nisipul în clepsidră-i de miere și absint...; Zăpada pleoapei e de-acum nuntire...; Păcatul nins îți tremură-n priviri... - cu trimitere la stări de spirit, sentimente, martoră, și, în același timp, pavăză contra prozaicului, pe care îl escamotează sau căruia măcar îi atenuează urâțenia. De o mare delicatețe și de un rafinament deosebit, la nivelul imaginarului artistic și la cel al expresivității, creațiile lui Emilian Marcu se apropie, așadar, de inefabilul sentimentului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lume / ele au inventat timpul / timpul a inventat moartea / moartea ne-a inventat pe noi...) și, în fine, acceptarea unicității existenței, fiindcă N-ai ce face cu prea multe vieți, din moment ce Restul e totul, când Așa cum stau / cu spatele la soare / ce pavăză bună sunt / pentru pământ... Macarale, betoane, scări de bloc, străzi, case demolându-se și case noi, colțul străzii, apele Dâmboviței etc., arealul orășeanului, imagini din orașul tentacular creează nevoia de prezervare a inocenței, ca garanție a trăirii autentice sau, cel
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
legile dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau ape, moartea e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
întîmpinase de cum ieșise din gară și care amenința să devină torențială. Înainta grăbit, sub umbrelă, adus din umeri, cu privirile plecate, căutând să evite șuvoaiele. Fără să-și dea seama, începu să alerge, apropiindu-și umbrela de piept, ca o pavăză. Dar după vreo douăzeci de metri zări aprinzîndu-se semnalul roșu și trebui să se oprească. Aștepta nervos, săltând, înălțîndu-se în vârful pantofilor, schimbîndu-și mereu locul, privind consternat băltoacele care, la câțiva pași în fața lui, acopereau în bună parte bulevardul. Ochiul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de șase coți și o palmă. 5. Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6. Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7. Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și fierul suliței cîntărea șase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui. 8. Filisteanul s-a oprit; și, vorbind oștilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Și, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, 44. a adăugat: "Vino la mine, și-ți voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor cîmpului." 45. David a zis Filisteanului: "Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărît-o. 46. Astăzi Domnul te va da în mîinile mele, te voi doborî, și-ți voi tăia capul; astăzi voi da stîrvurile taberei Filistenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
-și traista jos, cu un zăngănit de oale sparte și tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea ? — Da’ pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche ? îl admonestă Pârnaie, stând mai departe cu palma pavăză peste sprâncene și minunându-se. — Păi, ca să duc în spinare sacu’ ăsta cu ruginituri. Ce mai întrebi atuncea ? se întoarse Pârnaie, trăgându-i una după ceafă. Iadeș ! spuse acela, mai iute chiar decât plesnitura de pe țeastă. — Nu te-a întrebat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și civilă, prin 6, 12, 24, 48 de judecători, se prezintă ca o instituție comună celor mai multe obști din Europa medievală. Dar, la români, ea a fost atât de puternică încât juriul alcătuit din elemente locale a putut constitui o apărare (pavăză) eficace a drepturilor obștilor libere împotriva încercărilor de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adăposteau garnizoane însemnate, sprijinul și forța căpeteniilor politice, se aflau aici slujitori care încasau dările de la locuitori (populație) și judecau neînțelegerile dintre supușii lor. Armele folosite de cetele militare, în secolele X-XI, erau: coifuri de piele sau metal, scuturi sau paveze, cămăși de zale sau veste de piele, arcuri și săgeți, săbii, topoare de luptă, sulițe, lăncii, arbalete. Pentru asedierea cetăților se foloseau baliste și catapulte ce provocau distrugeri și incendii. Ca materiale inflamabile erau utilizate uleiul, sulful, petrolul, asfaltul. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Tonski, Apostol Chigheci și Ivănescu (Ivanenco). În ceea ce privește cercurile politice, nu se poate vorbi de o unanimitate de opțiuni, de vreme ce boierii fanarioți au rămas pe o poziție filoturcă, o ținută pe deplin explicabilă dacă avem în vedere că dominația otomană era pavăza care le asigura rolul economico-politic în țară și continuarea exploatării ei, în numele și în virtutea unui regim impus de Poartă. Era vorba însă de o minoritate, încât este pe deplin îndreptățită concluzia că politica filo-rusă a lui Cantemir și Brâncoveanu nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Și fără a minimaliza consecințele pe termen lung. Fiindcă această cultură high-tech, ca sector economic dinamic, devine o cultură globală. Tehno-cultura, industrializîndu-se, oferă produse în serie și se oferă unui public larg. Ea are un pronunțat caracter comercial, distribuind, sub pavăza accesibilității, produse populare. Dar, să nu uităm ne previne un Kellner atent la nuanțe -, nu este pur și simplu un instrument de dominare ideologică (într-o accepție consensuală). Fiindcă, azi, pe de o parte, ne confruntăm cu o diversitate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sufocă spiritul acestui veac. El strămută ideile psihologiei mulțimilor într-un mediu social diferit, făcînd din ele o critică a unei societăți preocupate de revoluție. Prima generație, cea a lui Tarde și Le Bon, insista asupra elementului conservator al maselor, pavăză împotriva revoluțiilor. Noua generație, mai apropiată de Freud, e preocupată pentru că vede în el cu totul altceva, anume o frînă în calea revoluției. Din ce cauze? Se întreabă aceasta din urmă. De ce nu pot fi antrenate masele în revoluție cînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
principiilor pe care legea fundamentală de la 1866 lea enunțat fără a le traduce în practica cotidiană. Cetățenia implică și această ocrotire a individului în fața riscului de abuz administrativ și de exces clientelar. Patima politică invadează instituțiile destinate a oferi cetățeniei pavăza ei cea mai importantă. Stabilitatea administrației, eliminarea ingerinței politice în actul de justiție, cultivarea unui mecanism de recrutare în funcții care să descurajeze impostura partizană: setul de soluții junimist merge contra unui curent al excesului, risipei și demagogiei. Descentralizarea devine
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
punând coiful nădejdii de mântuire (1Tes 5, 8), și cel al virtuților morale: Stați deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu platoșa dreptății. Și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu (Efes 6, 14-17). Platoșa, destinată să protejeze pieptul și spatele soldatului, a fost aleasă de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-i trandafir de la Moldova/ Iar cornu-nsuflețit, măreț, e Cuza/ Ce spre-nviere ți-a fost călăuza/ Iubirii ce-a aprins-o slova." George Dan surprinde, în "Mater nostra", prin sensibilitățile sale contemplative, descriind ochiul și lumina rotundă a "Daciei libere": "Pavăza lui Decebal, rotundă/ pe după brațu-i încordat/ Asemeni brațului Carpaților/ cu celălalt braț săltându-și încovoiata sabie a Istrului/ Să-și apere Dacia liberă". Ion Rahoveanu, în volumul "Lacrimi pe spadă", evocă un trecut legendar desprins din mănăstiri, morminte, relicve. În
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aventurile nocturne (plimbări sau petreceri) provocau analize dintre cele mai dureroase. Modele umane - modele literare „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Verlaine topit de băutură”. Bravînd, în aceste versuri din „Sonet”1), Bacovia boemul se pune sub pavăza numelui celor doi. Oricît de grozav va fi fost excesul pe care l-a comis, el are - vrea să zică - analogie în faptele lor. Dincolo de o scuză abilă, aci, fără îndoială, e și aspirația de a semăna cu ei. Versurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
însă, prin ton, cu moderația, ca să nu zic cu rezerva mea. Eu cred mai mult în puterea de evocare decît în „știință” (teorie), care - mi am dat seama - e întotdeauna parțială. De aceea volumul al doilea l-am pus sub pavăza constatării lui Iorga că „în nimic nu putem ști tot”, surprinzătoare dacă ne gîndim la vasta erudiție a celui care a formulat-o, dar dureros de adevărată. Am considerat mereu că, oricît te-ai devota unui subiect, nu deții monopolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorbă de la începuturile poeziei romînești, reluată apoi, adesea ca o cochetărie, pentru a preîntîmpina ori barem de a atenua reproșurile criticilor. Chiar și un poet băcăuan contemporan cu Bacovia, Corneliu Budu (care semna Badea Pletea) și-a făcut din ea pavăză în prefața volumului Așchii (1904): „Dacă am scris atîta (adică puțin - n. m.), se vede că nu am putut mai mult. N-am scris însă pentru nimeni, am scris pentru mine”. Fapt remarcabil, cu excepția a două-trei situații, Bacovia n-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din cruce pavăză-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ierarhice. Paradigma rostește adevărul, iar noi îl luăm ca atare, oricum, până la urmă paradigma va gândi pentru noi, oferindu-ne minunea întoarcerii în Eden, unde ne așteaptă vina primordială. Omenirea reia jocul pur de-a Adam și Eva, iar sub pavăza paradigmei nu va ajunge prea repede la episodul cu mărul. Grila kuhniană de epistemologie cade perfect peste așteptările oamenilor de a mai fi copii, o împlinire a obsedantei amintiri a stării placentare și a comuniunii cu naturamamă. Paradigma ca metaforă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pontif trebuie să fie ultracaritabil și să lupte cu toate mijloacele împotriva patimilor omenești derivate din instincte. Biserica ideală, rezumă Paulescu, a fost concepută de inițiatorul ei ca un mod de organizare a umanității pe principiile moralei creștine, ca o pavăză împotriva devierii instinctelor natur ale, în care caritatea și dragostea creștină să fie liantul unirii oamenilor. Analogia Bisericii cu o școală în care totalitatea oamenilor să fie școlarii, iar clerul (prin definiție caritabil și lipsit de patimi) să fie dascălii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este considerat în multe părți ale lumii, mai ales civilizate, ca o adevărată plagă socială. Viciul de reproducție (desfrâul). Reformatorii tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să vrei să blestemi toată viața”. Căsătoria lui cu o călugăriță, care a și născut imediat după nuntă, este suficient de evocator ca exemplu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ateismul și lupta de clasă la rang de politică de stat, metodă prin care se încerca subversiv distrugerea suportului moral și spiritual al poporului. Demonstrează astfel că Nietzche, Marx și darwiniștii sunt părinții dictatorilor contemporani. Demonstrează, de asemenea, că singura pavăză împotriva acestui tăvălug doctrinar este morala creștină pentru că «morala creștină ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate. Soluția? - Înapoi ia morala creștină» afirmă Gr. T. Popa. Aceste afirmații realiste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care s'a format poporul" - Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]