2,745 matches
-
bea cu mine, o iau în brațe, o arunc prin sus, chestii de astea. Depinde câte păhăruțe au dispărut printre plete, unde țin botul. Îs acasă adică. Imbecilii-s rari și de obicei se auto exmatriculează singurei. Mai vin jandarmi penibili în civil puși pe arestat teribilii infractori fumători de iarbă. Îi depistăm repede; dăm muzica la maxim și lălăim din toți rărunchii ca Demis Roussos. În cinci minute clachează și dispar și noi dăm muzica înapoi încet. Io aș angaja
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mașină. Nu te las aici. Rucsacul meu era în mașina lui. M-am îmbrăcat fără să zic nimic, în timp ce el îmi urmărea fiecare mișcare. Și iarăși tăcere. Muzica nu mai cânta. După tot ce se întâmplase ar fi fost chiar penibil să mai ascult și muzică. Dar liniștea asta mă enerva. În ciuda faptului că tocmai fusesem violată, nu simțeam revoltă, nu îl uram pe străinul ăsta frumos. Și pentru asta mă simțeam al naibii de vinovată. Anormală. A întins mâna spre CD-playerul de la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tragă răsuflarea, cu ochii fierbinți de rușine și umilință, simțind toate chipurile acelea crispate și străine cum parcă o urmăresc să vadă ce va face. Ce putea face? Trebuia să facă ce avea de făcut: Să ajungă la el. Era penibil s-o vadă așa, și totuși o nepăsare ciudată o făcu să dorească asta. În definitiv, nu era vina ei, nu era cu nimic vinovată că viața fusese atât de crudă cu ea și poate și cu el, răzbunându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
duminica să se împărtășească se așează la rând și primește împărtășania fără să fie întrebat nimic; asta înseamnă că fiecare trebuie să-și poarte singur de grijă, înainte de a se hotărî la acest gest. Personal am asistat la o scenă penibilă înainte de Paști, când unei tinere i s-a refuzat pur și simplu împărtășania în fața altarului, numai pentru că nu se spovedise la acel preot. A plecat copila cu capul plecat din biserică, dar la bietul ei suflețel nu s-a gândit
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
în trecutul tău și să mergi mai departe, fără a arunca în urmă cu noroi. Indiferent dacă o merită sau nu. Din păcate, prea puțini procedează astfel. - Ai dreptate. De multe ori mi-a fost dat să asist la scene penibile între cei care, la un moment dat, s-au iubit. Și totuși Mihu... - Mihu părea să fie altceva. Ceva nemaiîntâlnit de mine până atunci. Idealul. Ce iluzie... - De ce spui asta? - Cunoștea bine situația ce devenise destul de complicată. În ciuda acestui fapt
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
junglă! Atunci vedeai cu stupoare cum macabrul personaj se așternea pe covor, cum începea să mugească, să chiuie apocaliptic, arătându-și colții și scuturând coama. Arabella se topea de râs. Și râdea și el, și se bălăcea într-o tuse penibilă, din care ieșea congestionat ca o sfeclă, gâfâind, ștergându-și sudoarea cu batista lui unsuroasă. Grotesc înseamnă, ca și pentru Baudelaire, ciocnirea idealității cu diabolicul. Doar că, în cazul poetului român, ceea ce s-ar fi vrut sublim eșuează în macabru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nou În mișcare. Nu ne permitem prea multe, am luat la mine numai jumătate din banii de concediu, când ajungem acasă nu vreau să mă Împrumut. Au apărut cartofii noi dar, au niște prețuri...adăugase Andreea. Vorbește mai Încet, este penibil. Fiecare se descurcă cum poate, Încheiase mama cu oarecare sarcasm. Poate ar trebui să mai fac și altă muncă În afară de cea de la atelier, ca să ne putem descurca onorabil. Cu un singur salariu este foarte greu. De ce crezi tu că numai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Femeia în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi, e o sforțare penibilă.” “Trecutul cel mai trist găsește încă, în prezentul cel mai înfloritor, o milă indulgentă.” “Lumea e o odaie mare - oameni buni și răi stau la un loc... Viața e cel mai mare ironist.” Manuela trebuie luată ca o figură rezumativă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nici o sfârâială. Ajunse îmbufnat la locul faptei și se așeză și el, confirmând încă o dată puterea exemplului și spiritul gregar, pe aceeași bordură, despre care se surprinse gândind înduioșat că fusese, de bună seamă, martora atâtor întâmplări eroice, triste, vesele, penibile... Din pomelnic lipseau special întâmplările fericite, pentru că psihologul Bogdan Urmuzescu, ca orice psiholog, nu mai credea de mult în fericire. Totuși, starea de spirit i se mai îmbună și, ca dovadă, își scoase haina și i-o puse delicat pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
treziră la unison și o porniră aiurea prin capitală, evitând să intre prin baruri, ca să nu-i mai pună și ei sare pe rană aceluiași barman Florin. Ocupară abuziv diverse borduri, martore și ele ale atâtor întâmplări eroice, vesele, triste, penibile, pe marginea cărora discutară și-și dădură cu părerea, consumând pe alocuri întreaga producție pe anul în curs de hamei prelucrat în stare lichidă. Proaspetei autoare de romane nu-i era nici bine, nici rău. Căpătase impresia că se plimbă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sperând de fiecare dată să nu mai iasă douăzeci și ceva, și se lăsă condusă mai departe, și mai departe, tot mai adânc în orașul ăsta de vată, cu trotuare îmbogățite cu noi întâmplări eroice, vesele, triste și, mai ales, penibile, acoperite cu un polei cleios și jegos și răsfrânte într-un cer negru, ca o firmă de pompe funebre. Lansarea primului roman, ca și prima mare iubire, se consumă într-o stare de semiconștiență. În picioare. Cu singura deosebire notabilă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vă împărtășesc credința mea? Îmi imaginez că alte motive, în aparență nesemnificative (ca, de pildă, unele jigniri, resimțite brutal) l-au îndepărtat de împărat. Se povestește astfel că, într-o zi, în timp ce cobora furios scara de la Tuilleries, după o conversație penibilă cu Napoleon, el ar fi exclamat: "Ce nenorocire! Un om atât de mare să fie atât de prost educat!" Împăratul îl jignise probabil cu una din acele injurii specifice lui, o vorbă pe care nimic nu l-a putut face
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Viena fiind mai strălucitor pentru un secund la Algesiras, acolo unde a făcut dovada independenței sale. In 1911, Berlinul era deci decis să invoce ultima ratio, dacă argumentul Panther-ului nu ar fi fost chiar decisiv. Sacrificiile noastre erau, într-adevăr, penibile, deoarece noi abandonam teritorii care nu erau contestate, în timp ce Germania nu renunța decât la pretenții care nu erau justificate. Însă drepturile noastre asupra Marocului păreau la adăpost de o nouă ofensivă germană și, ceea ce era mai important decât orice, pacea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de drum. Cred că ați ratat stația la care trebuia să coborâți. - Am adormit? O, Doamne... se pare că da. Îmi cer scuze! spuse Karina vizibil jenată. Se uită prin autobuz să vadă dacă nu se amuza nimeni de situația penibilă în care se afla. Spre ușurarea ei în autovehicul era doar conducătorul auto care părea a fi înțelegător și nu se distra pe seama ei. - Nu trebuie să vă cereți scuze, nu aveți de ce. Și eu aș trage câte un pui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
trupul alb și plăpând. Karina duse instinctiv ambele mâini la piept încercând să oprească prosopul care aluneca pe lângă corp. Acesta era la locul lui, nu și bărbatul. „- Oh, Doamne! Am ieșit afară înfășurată în prosop.” Karina era șocată de ipostaza penibilă în care se afla. Înțelegea acum de ce fusese privită ciudat de trecători, iar ea ignorase acele semne care ar fi trebuit să-i dea de gândit, să o alarmeze. Înțelegea, prea târziu de data asta, că nu trebuia să ignore
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Doar nu avem vapoare. JENI: Nu. Dar avem marinari. Ca să aibă și ei o ocupație. E duminică, mai ies și ei în oraș. MINISTRUL: În sfîrșit. Tot e bine. Data trecută le-au dus niște ofițeri de cavalerie. A fost penibil să merg în urma cailor. Ca după dric. Tîra-tîra! Și un cal s-a bălegat tocmai cînd se cînta marșul. JENI: Calul tot măgar. MINISTRUL: Sigur. Ah, lasă-mă. Apeși prea tare. JENI: Nu mai doriți masaj? MINISTRUL: Nu. Fă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
centru se află figura unui actor, Hendrik Höfgen, un oportunist colaborator cu mișcarea comunistă din Germania anilor '32 '36, dar și cu autoritățile naziste instalate la putere. Între două ideologii, Hendrik va trăi momente de glorie și, inevitabil, o cădere penibilă, pe autor (!) interesîndu-l mai puțin psihologia și analiza morală a personajului, cît radiografia sistemelor și mentalităților totalitare, pe care o poate obține prin activarea unui instrument atît de "flexibil". În final, numai două cuvinte de la mine pentru comediantul Horia Gârbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
iese. Ionescu tremura Înlăcrimat, de parcă cineva Îi des co perise taina masochistă, așa că și-a citit textele de la coadă la cap, el Însuși uimit de rezultat, fiindcă, Într-adevăr, acum lamentația inițială suia În spirală către perfecțiunea confuziei și a penibilului; nu se mai Înțelegea nimic, cuvintele se izbeau nefericite unele de altele până la delir, până la exasperare. — Așa da, dom’le! a urlat Încântat Ionel Manea. Așa mai vii de-acasă! Păi să ne ții matale de păcălici?!... Asta nu se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pur și simplu pentru că țâțele și curul ei, mai bine zis cururile ei - fiindcă mai mereu când se dezbrăca eu vedeam două, trei, de lacom ce sunt -, și Înfățișarea ei de copil neastâmpărat nu Îmi dădeau nici ele senzația asta penibilă, de sete. Mă apucam ca un Îngâmfat de mitoman ce sunt să povestec tot felul de bazaconii care Îmi treceau prin cap, o Îndopam cu tot felul de povești care pe ea o fascinau. Cine știe ce naiba credea că vede În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de mine și că totul nu e decât o mascaradă. N-au înghețat. Mă uit la Sophia și văd cum îi tremură buza de jos. Mă uit la mâna lui Cavanosa și o văd cum mângâie ușor părul Sophiei. E penibil. Improviza ția are limite. Iar ăștia doi n au limită. Trebuie să fac ceva. Trebuie să-i scot pe amândoi din amorțeală. Gata. Ajunge. Alerg în baie și scot un topor imens din buzunarul de la piept și ochesc o țeavă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
la o parte. Și nu reușește. Ne buna pare să înțeleagă lucrurile exact pe dos. Nebuna vrea să creadă că el se simte bine cu ea. Că o tachinează. Că ce-i mai place. Că hi hi hi. Și e penibil. Îi pune mâna pe umăr și o privește în ochi. Gata. Trebuie să plec. Acum. Zâmbetul nebunei piere brusc. Se dă la o parte, pentru ca el să poată trece. Iese pe ușă. Gata. A ple cat. A scăpat. A fugit
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe coșmar pe umăr și îi face un semn discret cameramanului. Ca și cum i-ar spune filmează în continuare. Nici nu vreau s aud că s-a terminat pelicula sau că s-a blocat aparatul sau mai știu eu ce scuză penibilă. Asta e secvența cea mai formidabilă din tot filmul meu. Uite. Publicul e paralizat de groază. Publicul. Publicul unic. Singurul spectator. Spectatorul care e și actor principal. Cel căruia i se întâmplă toate astea. Acum. Publicul care nu prea reușește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
știe unde să te atingă și cum să te iubească. Nu știi ce o să fie mâine. Du-te la el și fii cu el. Câteva ore din viața ta. Și după aia o să vezi ce-o să mai fie. Ce monolog penibil. Dar uite că funcționează. Sophia iese din baie și trece prin hol. Dispare în pen umbra dormitorului. O aștept cuminte. Peste un minut, apare îmbrăcată, își ia poșeta și deschide încet ușa. Liftul nu face mai mult de treizeci de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
asta. Indiferent de cât ai strâns ca să aibă ai tăi ce băga sub nas. Cavanosa face o pauză și trage din țigară. Ia zi. Ești mut? Zâmbesc și îl analizez. E cool moșul. Chiar și așa cum e. În pijamaua asta penibilă. OK. Ești mut. Nu mă deranjează. Pot să te mai țin câteva minute? Și-așa nu-i nici o grabă. Îi fac semn să continue. Cavanosa se uită la țigara fumegândă, cu aerul expertului în arome de tutun. Tace un minut
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
emoționale. Aveam nevoie de un om, nu de un monstru. Te urăsc, pentru că m-am oprit tocmai la tine. Și te urăsc, pentru că-mi dau seama că ești perfect pentru rolul ăsta și că altcineva în locul tău ar fi fost penibil. Te urăsc, pentru că mă revoltă să văd că un om obișnuit poate să rămână prizonier în plasele alea subțiri pe care le întinzi tu. Pentru că ai reușit să păcălești oameni. Să-i faci să creadă că ești sensibil și bun
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]