833 matches
-
Oamenii citesc în primul rând știrile sau prima pagină a ziarelor. Unii preferă anumite rubrici pe care le citesc prima dată: „rubrica de sport” (pensionar, 65 de ani) sau o rubrică scrisă de un anumit jurnalist: „rubrica lui Kilin Sándor” (pensionară, 67 de ani). Sunt circa o sută de abonați ai ziarului Nyugati Jelen din Arad, cel mai citit ziar în Zerind (informație furnizată de distribuitorul ziarului). Jelenul este distribuit prin difuzor propriu, celelalte publicații sunt aduse prin serviciile poștale. Ocupații
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în fiecare joi și duminică” (vânzătoare, 43 de ani); „Vin negustori din alte regiuni: Zona Moților, Secuime, Maramureș, unde nu se cultivă cereale, și schimbăm cerealele pentru mere, lemne” (femeie, 52 de ani); „Vin să cumpere cerealele din Tulcea, Cluj” (pensionară, 72 de ani). Valorificarea produselor cerealiere reprezintă o problemă acută în ultimii ani în Zerind: „Producția de anul trecut nu s-a vândut” (pensionară, 72 de ani); „Am și acum porumbul de anul trecut” (directorul școlii, 58 de ani); „În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
schimbăm cerealele pentru mere, lemne” (femeie, 52 de ani); „Vin să cumpere cerealele din Tulcea, Cluj” (pensionară, 72 de ani). Valorificarea produselor cerealiere reprezintă o problemă acută în ultimii ani în Zerind: „Producția de anul trecut nu s-a vândut” (pensionară, 72 de ani); „Am și acum porumbul de anul trecut” (directorul școlii, 58 de ani); „În ultimii ani nu mai are posibilitatea țăranul de rând ca să valorifice produsele” (primarul, 40 de ani); „Anul trecut nu s-a vândut nimic” (pensionară
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pensionară, 72 de ani); „Am și acum porumbul de anul trecut” (directorul școlii, 58 de ani); „În ultimii ani nu mai are posibilitatea țăranul de rând ca să valorifice produsele” (primarul, 40 de ani); „Anul trecut nu s-a vândut nimic” (pensionară, 67 de ani); „Anul trecut nu a cumpărat nimeni, nici măcar statul” (femeie, 59 de ani). Produsele animaliere prezintă aceeași situație: „Comercianții vin, iau la jumătate de preț și duc marfa mai departe. Și animalele la fel. Dar de porci s-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
35 de ani); „Oamenii s-au păcălit cu fabricile colectoare și au renunțat la vaci. Nu se mai cumpără laptele” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Nici laptele nu s-a vândut; nu există lăptărie în zonă” (pensionară, 67 de ani), „cu creșterea animalelor se ocupă tot mai puțini, pentru că nu este rentabil” (femeie, 52 de ani). Activitățile nonagricole însumează activitățile local-administrative (funcționari la primărie, poștă, poliție) și câteva servicii (comerciale, medicale, în domeniul construcțiilor): „Sunt AF-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la Arad sau la Oradea nu fac naveta, ci stau acolo la internat sau în gazdă” (primarul, 40 de ani). „Băieții se duc mai mult la Chișineu Criș unde e o școală industrială, fetele la Arad la liceul «Csiky Gergely»” (pensionară, 72 de ani). Mulți dintre elevi se duc la liceu în Ungaria, la Gyula: „Se duc la școala română de la Gyula” (pensionară, 67 de ani); „Se duc mulți la Gyula” (medic, 41 de ani); „Se duc la liceu la Gyula
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
duc mai mult la Chișineu Criș unde e o școală industrială, fetele la Arad la liceul «Csiky Gergely»” (pensionară, 72 de ani). Mulți dintre elevi se duc la liceu în Ungaria, la Gyula: „Se duc la școala română de la Gyula” (pensionară, 67 de ani); „Se duc mulți la Gyula” (medic, 41 de ani); „Se duc la liceu la Gyula” (femeie, 52 de ani). Primarul localității ne declară că, în mod obișnuit, 50% dintre absolvenții de opt clase abandonează școala, și numai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
orașele apropiate s-au stabilit în Zerind. Motivația principală a imigranților din mediul urban este legată de costurile scăzute ale vieții în Zerind: „Sunt care vin de la Oradea, pensionari care cumpără casă cu grădină. E mai ușor în mediul rural” (pensionară, 72 de ani); „Sunt unii care au venit din Timișoara, Arad și au cumpărat casă” (bărbat, pensionar, 80 de ani); „Vin cei care au intrat la pensie, din Oradea, din Arad” (lăcătuș, 50 de ani); „Cinci, șase familii. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Iermata Neagră care este în construcție în prezent reprezintă cel mai recent proiect: „Anul trecut s-au primit vreo patru miliarde pentru drum” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Noul primar a reparat școala, a început asfaltarea drumurilor” (pensionară, 72 de ani); „Vechea conducere a inițiat un program prin consiliul județean... pentru reabilitarea drumului între Zerind și Iermata Neagră. S-a început anul trecut în vară... Deocamdată este pietruit, anul acesta va fi și asfaltat...” (primarul, 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
digului și reabilitarea drumului dintre Zerind și Iermata Neagră” (vânzătoare, 43 de ani). Un alt proiect în desfășurare este cel care vizează distribuția gazului în comună inițiat de asemenea de primăria Zerind: „Primarul trecut a început lucrările la instalarea gazului” (pensionară, 72 de ani); „Avem rețeaua de gaz care... este făcută din banii de la o firmă Gaz Vest care au investit în comuna Zerind. De patru ani de zile este în pământ, avem o rețea de distribuție de 15,7 kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu include posibilitatea construirii unei fabrici aici, în Zerind. Nici drumurile nu pot fi modificate. Nici terenurilor nu le putem schimba destinația” (directorul Școlii, 58 de ani); „Fabrica de la Nădab trebuia construită lângă Zerind, dar primarul trecut nu a lăsat” (pensionară, 67 de ani). Se încearcă inițierea de proiecte prin asociația locală Pro Zerind, însă fără rezultate semnificative deocamdată: „După ’89, francezii au oprit în Zerind și de atunci există o legătură. Asociația Pro Zerind suntem cam săraci. N-am obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „A rămas o asociație agricolă pentru că locuitorii sunt cam în vârstă, și asociația le lucrează pământul” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „În asociație lasă pământul numai bătrânii” (pensionară, 72 de ani); „Toți cei care sunt mai în vârstă și au primit pământ la Legea «Lupu», majoritatea celor bătrâni au dat pământul la asociație. Nu au încotro” (primarul, 40 de ani); „Au format o asociație agricolă, care lucrează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajutor” (preotul reformat, 49 de ani); „Oamenii sunt uniți, de exemplu, când este pericol de inundație oamenii vin fără a fi chemați” (femeie, 52 de ani). Întrajutorarea apare ca modalitate de soluționare a crizelor comunitare: „Oamenii ajută mult la arat” (pensionară, 72 de ani); „Oamenii se ajută dacă e ceva necaz: dacă are un mort cineva, groapa se sapă cu ajutorul neamurilor” (vânzătoare, 43 de ani); „În timpul modern oamenii se individualizează, dar se mai ajută între ei câteodată, dacă cineva are o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vecinii de pe aceeași stradă sau între rude: „De obicei, în familie. Eu nu mă duc așa...” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Fiecare are un vecin, o vecină în care are mai multă încredere” (Szőllősi I.); „Cu vecinii” (pensionară, 67 de ani). 2. La primar sau la preot: „De obicei la primărie se duc oamenii” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „La preot sau la primar” (pensionară, 72 de ani); „La primărie sau la mine” (preotul satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în care are mai multă încredere” (Szőllősi I.); „Cu vecinii” (pensionară, 67 de ani). 2. La primar sau la preot: „De obicei la primărie se duc oamenii” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „La preot sau la primar” (pensionară, 72 de ani); „La primărie sau la mine” (preotul satului, 49 de ani); „La primărie” (studentă, 23 de ani); „La primar merg toți” (directorul școlii, 58 de ani). 3. Între prieteni: „Cu prieteni se întâlnesc săptămânal la discuții” (femeie, 52
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unde femeile se strâng să discute când vin după apă. 4. La Bar. Există trei baruri în Zerind situate pe șoseaua națională. Din bar sunt luați zilierii la muncă în fiecare dimineață. 5. Pe stradă, în fața caselor. „La căminul cultural” (pensionară, 72 de ani); „La căminul cultural” (pensionar, 65 de ani); „Căminul cultural” (medic, 41 de ani); „În ușa vecinei. Se mai obișnuiește să se stea pe stradă, la porți, să se mai discute” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Constanța în urmă cu nouă ani); „La inundație mergem toți... și zi și noapte” (lăcătuș, 50 de ani); „Există o echipă entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52 de ani); „Oamenii au lucrat la drum, cu munca lor fizică” (pensionară, 67 de ani). Oamenii se întâlnesc și de sărbătorile satului organizate anual: Carnavalul (Farsang), Balul Strugurilor sau Balul Viilor, Ziua Secerișului, Ziua Națională a Ungariei, Ziua Zerindului, Cupa Regională de Fotbal, Revelionul. Toate se desfășoară în căminul cultural (căminul cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și, bineînțeles, discuțiile între săteni pe marginea acestui subiect de actualitate. „Au fost deja de două ori fundația româno-germană au ținut cursuri despre UE la primărie” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Sperăm că ne apropiem spre UE” (pensionară, 72 de ani); „Am auzit, deja medicul veterinar început să aplice regulile” (femeie, 59 de ani). Mulți dintre respondenți consideră că decizia consiliului local în legătură cu curățenia obligatorie în fața caselor și în curți preîntâmpină integrarea României în Uniunea Europeană. Oamenii din Zerind
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani); „...mai ales după prezentarea programelor privind agricultura și creșterea animalelor” (femeie, 43 de ani); „Care citesc ziare și se uită la televizor vorbesc mai mult, despre regulamentele agricole” (femeie, 52 de ani); „Oamenii sunt curioși cum va fi” (pensionară, 72 de ani). Surse de informare despre Uniunea Europeană și satele din Uniunea Europeană Aprecierile sunt diferite în privința cantității dezbaterilor ce au loc între săteni pe subiectul integrării. Chiar dacă toți respondenții susțin că au loc discuții pe această temă, unii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și rele”. „Este un coridor unic pe care trebuie să ne ducem și noi” (directorul școlii, 58 de ani); „Vrem, nu vrem, intrăm sută la sută” (pensionar, 65 de ani); „Cum văd eu, în Ungaria... e și bine și rău” (pensionară); „Normal că e bine să intrăm în Uniunea Europeană” (medic, 41 de ani). Oamenii se așteaptă să aibă loc multe schimbări odată cu intrarea României în UE. Fac referiri în special la schimbările care vor avea loc în agricultură, ca interes imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
până la intervalul dintre două generații: „Poate va fi bine pe termen lung” (directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Va fi bine poate pentru nepoțica mea” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Pentru tineri va fi mai bine” (pensionară, 67 de ani); „Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani). Zerind, sat european? Zerindul este perceput de către locuitorii săi ca fiind un sat european. În general, aprecierile în acest sens sunt pozitive. Respondenții aduc precizări pertinente
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar tânăr și energic” (pensionară, 56 de ani). Majoritatea respondenților au exprimat ideea că pe baza bunei colaborări dintre membrii comunității se poate „ridică comuna” la nivel european și se poate îmbunătăți imaginea ei, chiar dacă acum Zerindul nu este asemenea satelor europene: „Poate să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asocierea datorită faptului că nu au posibilitatea să lucreze pământul: „Nu, dar aș vrea să fie. Nu mai pot lucra. Am lucrat singură și aș vrea să mă ajute. Să vină... Stă pământu’, crește iarba și nu-l lucră nimeni” (pensionară, 57 de ani), iar alții sunt împotriva înființării oricărui tip de asociere, fiind marcați de pierderea proprietății datorate fostului CAP: „Oamenii nu au încredere. Nu trebe înființate” (silvicultor, 35 de ani); „Eu le consider foarte benefice. Am încercat să conving
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de muncă ofertate, frica, neîncrederea datorate unor persoane care s-au întors dezamăgite: „Nu s-o dus în străinătate. Li-i frică să meargă și nu te poți duce oricum. Acolo-i raiul? O fi, dacă ai unde să lucrezi” (pensionară, 57 de ani). Cei cu care am discutat acest subiect nu știau exact unde au lucrat cei care au fost plecați dincolo, dar considerau că „s-au descurcat ei”. Se știe despre un sătean care dorește să înființeze o microfermă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în cazul celor care au animale la pășunat). În mare parte însă, oamenii așteaptă ca primăria sau aleșii lor să rezolve orice problemă, considerând acest aspect ca o îndatorire de conducere: „Așa cum vine de la primărie. Tinerii nici atât, bătrânii mai puțin” (pensionară, 61 de ani); „Nu știu dacă avem oameni capabili să facă asta. Nu se implică” (muncitoare, 31 de ani). Este vorba despre problemele curente (diferite acte, adeverințe, împroprietăriri etc.) pentru care sătenii caută rezolvare la primărie. Având în vedere situația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]