1,494 matches
-
însuși un viitor pilot de luptă, dezamăgit de faptul că nu a fost admis la Academia Militară datorită ratării unui examen la liceu în timpul unor simulări de zbor ale aviației. Băiatul, Doug McMasters, prietenii săi adolescenți și un pilot negru pensionat, Chappy Sinclair (Lou Gossett Jr.) se hotărăsc în secret să-l ajute. Ei își folosesc legăturile de la baza aeriană pentru a strînge date despre închisoarea unde este deținut tatăl său, fură două aparate de zbor ale Forțelor Aeriene, iar fiul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Calea Dorobanților; strada Clemenței; strada Polonă; Calea Rahova; Calea șerban-Vodă; Calea Văcărești; Calea Plevnei; Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile: Fântâna, Manea Brutar, Luterană, Luminei, Bis. Amzei, Primăverii, Minervei, Gloriei, Nouă, Regală ș.a. (pp. 172-183). Populația ocupată: Profesiuni liberale: 50 977 locuitori; Comercianți: 27 100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mărfuri sosite prin Vârciorova sau Cernăuți) ; ” la Poștă, str. Doamnei, 11 (pentru mărfuri venite prin mesagerie); școala de agricultură și meserii Ferăstrău, șoseaua Kisseleff; școala de arte și meserii, la Filaret; ” Arte Frumoase (Beaux-Arts), Palatul Universității; ” Centrală de fete, str. Pensionat, 4; ” de Comerț, Domniței, 7; ” de Drept, Palatul Universității; ” Militară, Calea Grivița, 23; ” de Medicină, Palatul Universității; ” Normală primară, str. Incend., 8; ” de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; ” Profesională de fete, str. Colței, 30; ” de Farmacie, Palatul Universității; Eforia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
9; Fain, S., negustor, Calea Victoriei, 28; Fălcoianu, șt., general, ministru de Război, str. Biserica Amzei, 5; Fănuță, căpitan de jandarmi, șoseaua Bonaparte; Fătu, I., avocat, str. Sculpturii, 1; Felix, I., medic, profesor la facultate, șeful Serviciului Sanitar al orașului, str. Pensionat, 10; Fiala, medic, str. Calomfirescu, 10; Filitis, G., procuror general pe lângă Curtea de Casație, str. Fântânii, 1; Fleva, N., deputat, primar al Bucureștilor, avocat, str. Scaune, 45; Florescu, I. Em., general de divizie, fost ministru de Război, str. Calomfirescu, 6
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
G., avocat, licențiat în Drept al Facultății din Paris, fost consilier la Curtea de Apel din București și fost avocat de Stat, str. Modei, 4; Marinescu-Bragadir, D., negustor, str. Carol I, 11; Matak, inginer, Calea Victoriei, 135; Mavrocordat (prințesa Caterina), str. Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
325). școli: școala de agricultură, la Ferăstrău, director N.R. Dăniilescu; școala de Arte Frumoase, director, Th. Aman; profesori, C. Stăncescu, C. Storck, I. Polizu, G. Tătărescu; școala catolică, Calea Călărași, 5, director, părintele Louis Irwin; școala Centrală de Fete, str. Pensionat, 4, directoare, domnișoara S. Băicoianu; școala de comerț, strada Domniței, 7, director, Th. ștefănescu; școala evanghelică (de băieți), str. Luterană, 8, director, C. Hartmann; școala evanghelică (de fete), str. Diaconeselor, 7, superioară, doamna M. von Kamptz; școala specială forestieră, profesori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Facultății din Paris, medic secundar la Spitalul de copii, str. Colței, 70; Brânză, D., profesor la Facultate, str. Fântânei, 14; Braunstein, J., str. Decebal, 20; Buicli, Ch., str. Corabia, 9 bis; Butărescu, M., Calea Văcărești, 160; Butate, N., str. Pensionat, 5; Calinderu, N., doctor al Facultății din Paris, fost intern al spitalelor, medic-șef al Spitalului Brâncovenesc, membru al Consiliului Medical Superior, membru al Societății antropologice din Paris, vicepreședinte al Societății medicale din București, str. Scaunele, 34; Chabudianu, C., doctor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fichenbaum, S., str. Corbu, 12, Erdreich, H., str. șelari, 9; Felix, I., profesor la Facultatea de Medicină, medic-șef al orașului, vicepreședinte al Consiliului de igienă, specialist în nașteri și boli de femei, consultații de la 5 la 6 seara, str. Pensionat, 10; Fiala, L., medicșef al Spitalului Filantropia, str. Calomfirescu, 10; Fischer, E., str. Carol I, 44; Fotino, A., medic, inspector general al Armatei, consultații de la ora 2, Calea Victoriei, 69; Fratoșcițeanu, G., str. știrbei-Vodă, 92; Friedman, D., Calea Victoriei, 36; Georgescu, N.T.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la 9 dimineața și de la 5 la 6 seara, str. Diaconeselor, 8; Grigorescu, G., medic-șef al județului Ilfov, Calea Victoriei, 58; Hepites, T., la Spitalul Filantropia; Iaslovici, A., str. Sf. Vineri, 3; Kerezsteny, P., str. Romană, 2; Kiriazis, G.P., str. Pensionat, 19; Kremnitz, W., str. Polonă, 23; Manachides, doctor în medicină, str. Sfinților, 8; Măldărescu, N., deputat, str. știrbei-Vodă, 44; Manolescu, C.I., str. Izvor, 43; Manolescu, N., oculist, str. Scaune, 20; Marcovici, A., medic-șef al Spitalului Colțea, profesor la Facultate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
proporție de 75-80% pentru toate cele 5 specializări din Facultate; b)micșorarea numărului de norme din statele de funcțiuni prin adăugarea la normele de bază ale titularilor a orelor ținute în regim de plată cu ora; c)cadrele didactice pensionabile/pensionate (profesori) vor continua activitatea în catedre suplinând ore în regim de plată cu ora, ore plătite la coeficient maxim; d)micșorarea pierderilor de studenți la anii I și II prin introducerea unor cursuri de an pregătitor (neplătite). În încheiere, câteva
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
întâmpla cu profesorii care nu depun cerere pentru prelungire sau, eventual, nu obțin votul Consiliului. Profesorii care sunt conducători de doctorat vor deveni profesori consultanți cu toate drepturile care decurg din această calitate. Pentru ceilalți profesori ce vor fi eventual pensionați, Facultatea se angajează să asigure, cel puțin doi ani, norma actuală, în regim de cumul sau în regim de plată cu ora, având posibilitatea de a continua activitatea de cercetare și de îndrumare a studenților în Facultate. Împreună cu pensia, profesorii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
acest sens, cu aprobarea Consiliului Facultății, în anul 2004, au fost întreprinse următoarele: 1.reorganizarea catedrelor, astfel încât din cinci catedre s-a ajuns la un număr de două; 2.pensionarea unui număr de 6 profesori; menționăm că fiecare dintre profesorii pensionați îndeplinesc cu prisosință criteriile cerute pentru a li se putea acorda prelungire de activitate; în plus, remarcăm că trei dintre profesorii pensionați erau șefi de catedră, doi foști șefi de catedră și unul era prodecan în funcțiune (fost decan); de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ajuns la un număr de două; 2.pensionarea unui număr de 6 profesori; menționăm că fiecare dintre profesorii pensionați îndeplinesc cu prisosință criteriile cerute pentru a li se putea acorda prelungire de activitate; în plus, remarcăm că trei dintre profesorii pensionați erau șefi de catedră, doi foști șefi de catedră și unul era prodecan în funcțiune (fost decan); de asemenea, subliniem faptul că patru profesori pensionați erau directori de granturi de cercetare (prof. dr. Lozneanu Erzilia, prof. dr. Rusu Gheorghe, prof.
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a li se putea acorda prelungire de activitate; în plus, remarcăm că trei dintre profesorii pensionați erau șefi de catedră, doi foști șefi de catedră și unul era prodecan în funcțiune (fost decan); de asemenea, subliniem faptul că patru profesori pensionați erau directori de granturi de cercetare (prof. dr. Lozneanu Erzilia, prof. dr. Rusu Gheorghe, prof. dr. Strat Mitachi, prof. dr. Ignat Margareta) sau directori de centre de cercetare (prof. dr. Rusu Gheorghe); 3.renunțarea de către profesori, pe bază de semnătură
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
neconcurență inclusă în coeficient pentru celelelte categorii de cadre didactice: preparator, asistent, lector și conferențiar; b)să plătim orele suplimentare din normele vacante la nivelul minim al grilei; c)să asigurăm o sumă minimă (aproximativ 7 mil. lei) pentru profesorii pensionați, conducători de doctorat, cu vârstă de peste 75 de ani; d)să asigurăm salarizarea profesorilor consultanți, care au avut o normă întreagă, cu diferența dintre salariul de bază și valoarea pensiei; de asemenea, menționăm faptul că a fost asigurată plata salariilor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mea. Nu-mi puteam închipui, atunci, că locul meu de veci tristă soartă nu va fi lîngă el, lîngă părinții mei. 5 Sora mea, Margareta, mai mare ca mine, care moștenise talentul mamei la pian, și-a făcut studiile la pensionatul Notre Dame de Sion, la Galați. N-a fost fericită în viață. Încă de la primul ei bal de domnișoară, a contractat o dublă pneumonie, care i-a îmbolnăvit plămînii pentru toată viața. Ani după ani, de atunci, și-a petrecut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
auzea numai zgomotul roților trenului pe șinele de fier și șuieratul gloanțelor inamice care zburau pe deasupra trenului cînd nu-l nimereau în plin. Era trenul fantomă. La Galați am fost internat la spitalul instalat în clădirile din strada Domnească ale pensionatului Notre-Dame de Sion. Febra trecea acum de 40 de grade. Mă țineau învăluit în cearșafuri reci. Maicile pensionatului erau infirmierele spitalului. Maica superioară, mère Marie, o cunoștea pe sora mea, care terminase de curînd studiile la această școală. Am fost
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nu-l nimereau în plin. Era trenul fantomă. La Galați am fost internat la spitalul instalat în clădirile din strada Domnească ale pensionatului Notre-Dame de Sion. Febra trecea acum de 40 de grade. Mă țineau învăluit în cearșafuri reci. Maicile pensionatului erau infirmierele spitalului. Maica superioară, mère Marie, o cunoștea pe sora mea, care terminase de curînd studiile la această școală. Am fost îngrijit de maici cu un devotament impresionant. După ce primejdia bolii trecuse și mă aflam în convalescență, aveam nevoie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o doamnă în vârstă, care stă rezemată cu coatele pe pervaz și privește în stradă. Nu știe engleză, dar este interesată de dialog, așa că își cheamă în ajutor soțul, un ochelarist cu o expresie încremenită, care seamănă cu un contabil pensionat. Omul înțelege că e vorba de Pessoa, dar îi pronunță numele „Psoa”, ușor frustrant pentru mine, obișnuit cu o altă sonoritate a numelui autorului Cărții neliniștirii. (De altfel, am constatat încă în prima zi că portughezii nu spun Lisabona, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
obiceiul lui, o mică întâmplare fantastică și senzațională. Dealtminteri s-au produs multe nemulțumiri cu prilejul acestor pensionări. Profesorul Rosetti îmi cere o pagină introductivă pentru ediția operelor complecte seria întăia, care apare la Fundațiile Regale. Prima pensie a scriitorilor pensionați a început a se plăti. Am fost cu Profirița, Costake 2 și Mitică la un film despre Stanley 3, Livingstone și, întrucâtva, Africa. Aș fi preferat peisagii simple africane. Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în diferite locuri, mama la o țesătorie apoi taxatoare la tramvai și autobuz terminând cu pensionare pe caz de boală, iar tatăl la I.P.I. mai întâi ca om de serviciu la o cantină studențească, apoi magaziner, laborant și în final pensionat. Între timp, când relațiile cu “fratele de la răsărit” după moartea lui Stalin s-au mai ameliorat prin anul 1956, tatăl meu a aflat că părinții săi și 6 frați au fost deportați în Siberia în apropiere de orașul Habarovsk pe
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
ora 12 cu două cutii cu "hrană caldă", care "miroseau îngrozitor", ora de sosire a Anei la Finca fiind denumită de vecini " la hora letal" ora "mortală". Ca urmare a plângerilor acestora, pisicile au fost puse "în libertate" și Ana pensionată! Mary, ultima sa soție, a revenit la Havana la sfârșitul lui august 1961 și a adunat la Finca pe foștii salariați ai lui Papa, pentru a le citi "Testamentul". A asistat Fidel Castro, ca reprezentant oficial al noilor autorități, frații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
securitate poate constitui o problemă deosebită, iar unele activități ale acestor servicii se aseamănă îndeaproape cu cele ale membrilor crimei organizate: pare să existe o afinitate naturală între agenții sub acoperire și sindicatele criminale. Ambele practică ceea ce un agent CIA pensionat a numit ,,arte clandestine" deprinderile de bază de operare în afara canalelor normale ale societății civile. Între toate instituțiile din societatea modernă, doar agențiile de informații și sindicatele criminale mențin ample organizații capabile să efectueze operațiuni sub acoperire fără teama de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
o vie și stranie impresiune. Da, da, stranie; inefabilă, în orice caz. Căci cum aș putea-o caracteriza altfel, impresiunea aceasta, în care era și atracție și frică și bucurie și tristețe? De demult, odată, casa aceea fusese ocupată de pensionatul Weitzecker, unde am petrecut primii ani de școală secundară. Mai trecusem, e drept, de atunci pe acolo de multe ori, cu dorința de a revedea locurile familiare și de a evoca anii senini ai copilăriei mele; dar niciodată, în ocaziunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că mediul de aici era mai familiar, mai calm, mai cald, decât cel pe care-l oferea școala publică. Pe atunci, Iașul număra multe internate de felul acesta. Excelente case de educație, mai toate. Pot însă afirma că, printre ele, pensionatul "Weitzecker" era dintre cele mai bune. Era francez sau elvețian, profesorul Weitzecker? Nu știu. Soția lui era însă franceză. Și toată atmosfera institutului la fel: franceză. Deși la Liceul Național, unde era profesor, Weitzecker preda limba italiană. Dar directorul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]