998 matches
-
fac, mai mult, caduce Și nu mai știm, când suntem la răscruce, Spre care timp cărările pornesc. Când clipa-i tot mai neagră și mai sumbră Și-n urma ei un ceas întreg se strânge, Poteca mi se pierde în penumbră, Iar sub copaci și lăcrămioara plânge. Și eu rămân ființă fără umbră, Când, fără tine, soarele se frânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂCRĂMIOARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
din urgența unei mărturisiri și dacă nu încalcă anumite prejudecăți, critica literară riscă să devină un act intelectual ratat. [...] Fără sentimentul unei confidențe, fără ambiția deconspirării unui secret, care poate să țină de viața intimă a unei opere sau de penumbrele biografiei unui autor ori de zona defecțiunilor de logică estetică și de moralitate, critica literară se transformă într-un doctoral și prăfuit document de arhivă. Pentru a interesa, ea trebuie să se implice în expertiza culturală a actualității, depășindu-și
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
probabil că și azi aș fi recitit aceste memorii ca odinioară cu bunica mea, Alexandrina Ionescu, așa cum citeam ritual jurnalul asiatic al lui Mikluho Maklai și alte relatări ale călătoriilor Îndepărtate, amiezi la rând În canicularele veri ale copilăriei, În penumbra Încă enigmatică a unei mici Încăperi. Când m-am Întors la unele din poveștile ei din anii ’30 cu comentariul la dispariția lui Zerlendi, am Înțeles irealitatea vechii mele intenții de a scrie o carte despre Eliade. Cea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
trei modele menite să reînvie figura poligrafului și polivalentului Honigberger. Ecouri care se contrazictc "Ecouri care se contrazic" Trebuie spus de la Început că biografia sa are porțiuni În care e bine documentată (nu și studiată), dar și numeroase zone de penumbră, amplificate de o anumită pripă În redarea unui rezumat al ei - pentru că sunt Încă rare cazurile În care despre Honigberger s-a scris pornind fie de la lucrările lui, fie de la rolul pe care l-a jucat În Europa și Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
personajul central, straniul arivist Miș Dron, a cărui identitate, marcată de o labilitate proteică, atinge schizofrenia. În rest, accidentalul, coincidențele, întâmplarea se instituie în logică a povestirii. Evenimentele debutează simbolic la o oră incertă, când lumea își arată fața ambiguă: penumbra, mediu propice nefirescului, tipic pentru prozele lui Ț. Blocul de locuințe pe care se străduiește să îl domine Miș Dron e un univers simbolic. Imobilul - care încadrează și pecetluiește providențial destinele - devine, în esență, protagonistul narațiunii. Și în volumele de
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
de literatura universală: Emma Bovary, Kira Kiralina, Ofelia, Anna Karenina, Penelopa, Euridice, Beatrice ș.a., poetul surprinzându-le cu finețe destinul și particularitatea. Volumele ulterioare sporesc aria liricii de dragoste, convertită în reverie. Aceasta se îmbogățește cu simboluri ale glacialului și penumbrei, iar distanțarea și indiferența devin semnul de atenuare a exaltării. U. scrie și o lirică a participării frenetice la ritmurile universului, evocând viața elementară, fabulosul domestic și universul infantil, totul într-o tonalitate de exultanță și bucurie. Când se autodefinește
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
scenă. Tot articole și cronici sunt reunite în volumul Proza românească între milenii (2001), un „dicționar de autori” contemporani doar prin ordonarea alfabetică, altfel constituit din comentarii ce beneficiază, așa cum V. însuși afirmă, de o „puternică lumină subiectivă, nescutită de penumbra hazardului lecturilor”. Articolele pun accentul pe autori de multe ori trecuți cu vederea: Jean Băileșteanu, Petru Maier-Bianu, Irina Egli, Mirela Roznoveanu, Ovidiu Verdeș, Luminița Varlam, Sorin Comoroșan, Elena Buznă ș.a. Criticul este interesat mai ales de elementele particulare care pot
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
unu” ș.a., după al doilea război mondial fiind prezent în „Tânărul scriitor” (unde folosește și pseudonimul Radu Condrea), „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească” și între 1973 și 1979 la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor. Primul volum de versuri, Penumbre, îi apare în 1929. Începând din toamna anului 1922 a frecventat, vreme de șapte ani, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. După 1950 face parte din cenaclurile „G. Călinescu”, pe care îl și conduce, și „Titu Maiorescu”. Este autorul unor
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
care sapi infinit rotund / și de mine însumi faci să-mi fie teamă”, toamna „lumini târzii se zdrențuie pe crânguri; / cresc adieri din lanuri cu tăciune, / și frunze slabe degetele strâng,/ să închircească-n scrum o rugăciune”. Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează grațioase stampe și inscripții marine. În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
de „poeme aforistice”, între care Legea fierului („Și fierului, de-i dai numai bătaie, / mânie-ți dă, surzenie și ură. De vrei pe plac să ți se încovoaie, / dă-i, înainte de orice, căldură”), și e urmat de aforisme propriu-zise. SCRIERI: Penumbre, București, 1929; Poezie, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1968; Moara albastră, București, 1978; Lumini târzii, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Bilciurescu, „Penumbre”, UVR, 1929, 36; Perpessicius, Opere, IV, 19-22; Dumitru Micu, „Poezie”, RL, 1968, 3; Traian Stoica, „Poezie”, VR, 1969
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
pe plac să ți se încovoaie, / dă-i, înainte de orice, căldură”), și e urmat de aforisme propriu-zise. SCRIERI: Penumbre, București, 1929; Poezie, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1968; Moara albastră, București, 1978; Lumini târzii, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Bilciurescu, „Penumbre”, UVR, 1929, 36; Perpessicius, Opere, IV, 19-22; Dumitru Micu, „Poezie”, RL, 1968, 3; Traian Stoica, „Poezie”, VR, 1969, 3; Șerban Cioculescu, Poetul despre poezie, LCF, 1978, 43; Dumitru Micu, O prezență poetică, RL, 1979, 21; Radu Cârneci, Nunta de aur
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
elaborată. Suprastructura regimului a dispărut subit tocmai fiindcă „baza” sa - între timp schimbată cu totul - nu l-a mai susținut. Ceea ce a ieșit la suprafață, în locul lăsat temporar liber prin dispariția vechiului sistem, a fost „contrasocietatea”, care se dezvoltase în penumbra cotidiană a regimului oficial. Ea este, astăzi, „solul fertil” care nutrește lumea noastră de tranziție. Toate aceste evoluții ar câștiga în claritate și culoare dacă ar putea fi reduse la scara unor microistorii familiale, de vecinătate, de cartier sau de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o carte intitulată Spații literare (1974), autorul așază pe frontispiciu o definiție a criticii literare aparținând lui Lucian Blaga. Rolul criticii ar fi în primul rând acela „de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere poetice”. De aici și întoarcerea spre ceea ce ar constitui fundalul unei epoci, „penumbrele” ei, adică scrierile unor autori mai puțin cunoscuți, precum Constanța Dunca-Schiau, I. C. Fundescu, Al. Papiu-Ilarian, Grigore Sima, Octavian C. Tăslăuanu, Zaharia Bârsan, Al. Ciura
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
lui Lucian Blaga. Rolul criticii ar fi în primul rând acela „de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere poetice”. De aici și întoarcerea spre ceea ce ar constitui fundalul unei epoci, „penumbrele” ei, adică scrierile unor autori mai puțin cunoscuți, precum Constanța Dunca-Schiau, I. C. Fundescu, Al. Papiu-Ilarian, Grigore Sima, Octavian C. Tăslăuanu, Zaharia Bârsan, Al. Ciura, Livia Rebreanu ș.a. Istoricul literar este dublat de un critic literar incisiv, incomod pentru unii, dar
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
antologie pentru tineret, Cinci povești cu cowboy (1972), care cuprinde proză a scriitorilor americani O’ Henry, Stephen Crane și John Graves, cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră, ecranizat în 1972 de regizorul Lucian Bratu, filmul fiind apreciat pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în literatură: două volume de versuri (Zeu printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
de virtuoză trecere dintr-un registru sufletesc în altul, psihologia proustiană, pe care autorul Patului lui Procust o posedă în toate tainele ei și care singură poate să ajute la reconstituirea „timpului pierdut”, în sensul de trăit și căzut în penumbrele amintirii, cum este marea orchestrație a lui Proust, cum sunt cele două suite, de până azi, ale romanelor d-lui Camil Petrescu. PERPESSICIUS Care este însușirea romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război? Este aceea de a fi
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1973. Pentru N. poezia este un martor al existenței/ființei, partener ideal în dialogul eului cu sine, cu lumea, cu visul, iluzia, divinitatea: „Vrei să-mi fii martoră, /iar astfel ești,/ poți într-atât/ cu numele meu să vorbești?” (În penumbra maternă). Poemele transcriu disputa și împăcarea, confruntarea și oscilația între stări și atitudini contrare, între reflecția tăioasă și sensibilitatea vulnerată, între trăire și vis, între profan și sacru. Două arii tematice - divergente, corespondente sau adesea contopite - configurează universul, dinamica interioară
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
nostalgia unei vieți ocolite de tenebroase complicații. Simplă și adevărată. Piesa Iadul și pasărea - din volumul eponim - se nutrește din același nucleu tematic din care își trage sevele trilogia Dramele puterii. La fel ca acolo, obsesiile răzbat dinspre zona de penumbre a subconștientului, împletindu-se cu aleanurile - „nevoia de dragoste”, jindul după o „clipă de fericire”. Ca în întreg teatrul lui O., mintea și inima sunt într-un continuu turnir, cu pronostic sever. „Vânduți” artei, sculptorița Simina și fiul ei, actorul
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Tabla de oricalc, București, 1971; Dicționar de mitologie generală, postfață Gheorghe Vlăduțescu, București, 1983; ed. București, 1989; ed. București, 1995; Biserica în involuție, București, 1984; Vacanțele secrete, București, 1987; Universul mitic al românilor, București, 1994; Mit, mitogeneză, mitosferă, București, 1995; Penumbra dedicațiilor, București, 1997. Antologii: Miturile esențiale, București, 1978; ed. București, 1996. Traduceri: Vladimir Maiakovski, 15 poeme, pref. Horia Deleanu, București, 1947; Pavel Bajov, Floarea de piatră și alte basme din Urali, București, 1948; Aspecte din literatura rusă, București, 1948; Maiakovski
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
în sine a unei adevărate inteligențe nu se poate disocia de exigența unui dialog constant cu bogățiile de gând și vis care o precedă. Într-o asemenea perspectivă, tradiția apare ca prag al unei construcții înnoitoare. Reverberând țeluri aflate în penumbra uitării, împotrivindu-se grăbitei înstrăinări de sine a veacului, tradiția pune temelia înțelepciunii. Cum poate depăși tradiția prestigiul echivoc al „tradiționalismului”? Cum se folosește majuscula în cazul Tradiției fără a se recurge la gnoză? De ce este tradiția un tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o literatură genială, dar cu subtext gnostic (gen Coelho sau poate Cărtărescu) face furori printre esteții urbei, cum să inhibi o minimă reacție critică? Când programele școlare îi contaminează pe adolescenți cu nihilismul culturii de carnaval, atunci noi să căutăm penumbra? Când pornografia infectează scenele de teatru, atunci inteligența creștină să-și ia concediu de odihnă? Să recunoaștem că Levantul fanariot și experimentul comunist ne-au dat ca moștenire o Biserică aproape decerebrată. În epocile de libertate, exercițiul mărturisirii a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de apariție, care demundaneizează fenomenul; mai apoi, o lectură fixată asupra conținutului și modalităților apariției, care mundaneizează fenomenul și-l fac captiv „inteligenței mercenare” (Grigorie de Nyssa). Prin obiectualizarea conceptuală, lucrul devine „masca” fenomenului, iar „lumina” conștiinței cade precum o penumbră peste apariția originară (numită de Henry „auto-apariție”). Fenomenul nu este, în nici un caz, identic cu subiectul apariției sale (dedublat, la rândul său, pentru conștiință, într-un obiect). În plus, orice încadrare a fenomenului într-un orizont produce, de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu sfârșitul lui mai. Toamna, veți tăia tijele care au dat căpățâni la câțiva centimetri sub pământ. Sparanghelul Familia: liliacee Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: galbene Are nevoie de soare? Are nevoie de soare, dar nu prea mult; îi priește penumbra. Tipul de sol potrivit: un sol ușor, nisipos, adânc, răcoros Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: 120 cm Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: caduc
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
după trei luni. Îi puteți culege pe măsură ce aveți nevoie de ei. Nu uitați să îi udați cu regularitate! Țelina Familia: umbelifere Când înflorește? Vara Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Are nevoie de soare, dar nu prea mult. Apreciază penumbra. Tipul de sol potrivit: un sol răcoros, bogat în humus Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu o umiditate normală. Înălțime: 60 cm Tip de vegetație: plantă anuală Tip de frunziș
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]