15,855 matches
-
Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în câteva rânduri un proces atât de complicat și de bogat în nuanțe, cum este cel al formării și acțiunii resentimentului; virtuozitatea interpretativa a autorului face tocmai deliciul cărții. ajunge să semnalez
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
cu palma): "una din șansele poetului zilelor noastre este să considere literatura că un fapt preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
parte, în studiul d-lui M. Flonta, de o atentă analiza. Dl. Mircea Flonta a publicat o carte de filosofie care se citește cu mult interes. De aceea, tocmai, o recomand călduros. Mircea Flonta, Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească. Editură Fundației Culturale Române, 1998.
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi practic nesfîrșite pentru o listă practic infinită de candidaturi imagistice), ci o stare postedenică, tensionată de misterul consubstanțialității. O percepție a lor sub unghiul sincron al absolutului. "Azi, spunea Gottfried Benn, trebuie sa suportam prezenta simultană a lucrurilor". Obiecte, ființe, evenimente, impresii, umori se regăsesc pe același plan al scrumului încă fierbinte, inca inocent, deci tinzînd spre imuabil, a ceea ce
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
stăruie să rămînă în penumbra luminii, ca un rest activ, și după ce interpretarea a descuiat, cu feluritele sale chei, lacătele așezate la vedere. Există în vise un impenetrabil primitor, un mister permeabil la alte sonde, lansate de la alte etaje ale percepției, o stranietate care - dacă nu e împinsă, cu aroganță și suficientă căutătorului de certitudini, în rame agresive - poate deveni, treptat, amicală. Pentru că visul, pe lîngă ceea ce spune despre ființă noastră adîncă, mi se pare a fi și un constructor. El
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
reverential și numele de familie ("Doamna Popescu") este la noi o inovație destul de recenta, care corespunde unui tipar "occidental": impusă probabil mai întîi datorită modelul francez, ea e întărită astăzi și prin cel caracteristic spațiului anglofon. O mărturie recentă asupra percepției acestor diferențe sociolingvistice o oferă Monica Lovinescu, într-un pasaj în care povestește cum a recunoscut apartenența românească (și securistica!) a unui necunoscut în momentul în care acesta i s-a adresat cu "Madame Monique". Pe de altă parte, în
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
e recomandată explicit - e drept, pentru o situatie limitată: adresarea către socri! ("ne putem adresa cu Doamna Silvia, Domnule Andrei" - Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astăzi, Humanitas, 1995, p. 61). Mi se pare ca exista si o oarecare diferența în percepția asocierii pe de o parte a termenului "domn" cu prenumele masculin, pe de alta a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
să urmăm tocmai raționamentul filozofului, căci neliniștea nostalgicului e totdeauna, aprioric justificată: există un clivaj între acum și atunci, între aici și acolo, el nu e produsul unei fantezii febrile sau al unei memorii tulburate, ci mai curînd obiectul unei percepții juste. Nostalgicul trăiește în această falie, într-o lume intermediară, populată de umbre, de anticipări și amintiri. Cînd este la Paris, lumea lui e de fapt cea londoneză, dar odată întors la Londra va redeveni un parizian. Aici stă originalitatea
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
este fascinația în fața notorietății de budoar. Prin budoar întelegîndu-se, de această dată, penumbrele fostelor cabinete de propagandă și ale altor laboratoare de partid în care se construiau artiștii de curte și gloriile oficiale. După criteriile derivate dintr-o astfel de percepție, inventarul se constituie aproape spontan. El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost pur și simplu firească, în limitele
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
îngreunată" într-un fel de baroc al confesiunii dezmărginite - ale eului și ale autenticității nu surprind. Gestul de după, gestul definitiv, care nu mai era scriitură, care nu mai transforma tragicul într-o figură textuală, gestul e cel ce schimbă definitiv percepția asupra textului; el reorientează sensul lecturii; el face o cronică la volum cu atît mai dificilă. Tăcerea este personajul central al confesiunii copilului (care nu a fost - e prima "afirmație" a cărții - niciodată copil). În două capitole ample (dar disproporționate
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
consistente. Dar ce este de fapt consistentă? O mai mare sau mai mică putere de a gândi, de a cuprinde ființă lucrului în propria ta gândire, în prezentul ei. În niciun caz o însușire a lui, a lucrului. Dar fizionomia, percepția mea despre alt lucru este probabil și propria să percepție despre el însuși, într-un fel oarecare. Ceea ce exprimă el este cumva o concluzie despre modul său de a fi, de a exista. Expresia să directă sau indirectă, mișcarea sau
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
sau mai mică putere de a gândi, de a cuprinde ființă lucrului în propria ta gândire, în prezentul ei. În niciun caz o însușire a lui, a lucrului. Dar fizionomia, percepția mea despre alt lucru este probabil și propria să percepție despre el însuși, într-un fel oarecare. Ceea ce exprimă el este cumva o concluzie despre modul său de a fi, de a exista. Expresia să directă sau indirectă, mișcarea sau nemișcarea, fiecare în parte vorbește despre o intenție de a
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
pe undeva cunoști echivalentul interior al sentimentului care le condiționează. Acest echivalent emoțional este deja plasat în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile ei ascunse. Apoi lucrurile denumite inanimate au și ele modul de existență
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
în formarea convingerii lectorului specializat este tocmai neputința poetului de a trece de anumite stări sufletești și de descrierea lor. Însetat de comunicare, Milos rămîne adesea deghizat în vizitatorul din timp, care invocă de-a lungul traseului liric personalități culturale. Percepția spațială adîncește planul de interpretare și suportul de referință, poezia se deschide către orizonturi largi comunicării de orice fel. Succesul cărții constă în îmbunătățirea perspectivelor asupra lumii, chiar dacă eroul rămîne singur: Cîntă-i numai, învață să-i cînți!/ Paradoxal e că
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor, disponibilitatea de a adopta mai multe perspective, acceptarea privirii
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
ridicol. Pe de altă parte există și o alta teamă, aceea de a nu ucide din prea multa analiza sentimentul. Amintirile au două voci evocatoare, a adultului, autor și al metatextului despre care vorbeam și a copilului, care are o percepție mai "primitivă" asupra relațiilor cu ceilalți. Privirea adultului intra și ea în rol și urmărește "tabloul" momentelor prezentate, contribuind la dedublarea personalității celei care scrie. Adultă i se adresează copilului, îi atrage atenția asupra unor detalii scăpate îl și mustra
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
Dumitru Avakian Nu este deloc inoportun să amintim faptul că perioada de tranziție, la noi, deceniul pe care tocmai încercăm a-l depăși, a adus răsturnări importante și în domeniul vieții de concert, inclusiv în domeniul difuzării, al percepției creației autohtone, a creației zilelor noastre. Fie că este vorba de muzică autorilor noștri, fie de cea născută în afara granițelor țării. Este bine să ne amintim - chiar dacă nu ne face plăcere - că imediat după evenimentele din decembrie 1989, muzica zilelor
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
granițelor țării. Este bine să ne amintim - chiar dacă nu ne face plăcere - că imediat după evenimentele din decembrie 1989, muzica zilelor noastre a fost pur și simplu expulzata din sălile de concert. În viziunea instrumentiștilor orchestrelor, a sindicatelor acestora, în percepția unei bune părți a publicului de concert, muzica românească - indiferent de calitate - era asimilată imaginii dictaturii deceniilor din urmă. Căci, în mod obligatoriu, ne aducem aminte, prima piesă a concertului trebuia să fi aparținut repertoriului românesc. Atunci erau preferate lucrările
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
este un joc asumat cu ideea de construcție, de negare a vidului chiar și cu prețul unei simple confruntări abstracte. Universurile modulare și o imaginație sprijinită pe o anumită rigoare tehnică se intersectează cu o sensibilitate delicată și cu o percepție în permanență stare de vibrație. Marian Dobre este pictor pur și simplu. Unul cu o privire interiorizata și reculeasă care, mai înainte de a-i dezvălui ochiului existența unui obiect, a unui reper, îi semnalează conștiinței faptul că miracolul și iluzia
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
identificarea principalelor cauze ale acestui tip de violență și a formelor ei, evidențierea unor aspecte privind efectele asupra personei. Principalele metode de cercetare au fost ancheta prin chestionar și interviu. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar cât și universitar (58,82%), percepute
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
aspecte privind efectele asupra personei. Principalele metode de cercetare au fost ancheta prin chestionar și interviu. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar cât și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Introducere Climatul psihosocial la locul de muncă a
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
învățământ la nivel preuniversitar și universitar, din București, Bacău, Iași, Buzău, Ploiești, cu o vechime medie în învățământ de 12 ani și o medie de peste 7 ani în aceeași unitate. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar căt și universitar (58,82%), percepute
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
vechime medie în învățământ de 12 ani și o medie de peste 7 ani în aceeași unitate. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar căt și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Principalele cauze sunt identificate a fi (tabel nr.
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
cu afirmația conform căreia: „Greșelile generate de neconcordanța reprezentării mentale cu senzațiile analizatorului chinestezic și vizual sunt cel mai greu de prevenit sau de înlăturat, din cauza nivelului scăzut al îndemânării vâslașului în prima și cea de a doua treaptă, respectiv percepției spațiului și timpului” [DEMETER,1972, pag. 142], considerăm că dificultățile privitoare la înlăturarea acestora provin și din sărăcia mijloacelor de obiectivizare. Aprecierea lui Morjenikov conform căreia: „la sportivii de elită, performanța este dependentă în proporție de aproximativ 25% de tehnica
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]