1,178 matches
-
același timp, "o reprezentare concretă sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect (model, referent), fie el material (scaun) sau ideal (un număr abstract), prezent sau absent..." 40. Descriind o adevărată "familie a imaginilor", Jean-Jacques Wunenburger extinde triada primitivă (imaginea perceptivă, imaginea mnezică și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă, imaginea verbală, imaginea matricială, imaginea materială 41. J. Wunenburger consideră că imaginea mentală, in praesentia, ca produs al senzațiilor și percepțiilor (imaginea perceptivă), imaginea a posteriori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
triada primitivă (imaginea perceptivă, imaginea mnezică și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă, imaginea verbală, imaginea matricială, imaginea materială 41. J. Wunenburger consideră că imaginea mentală, in praesentia, ca produs al senzațiilor și percepțiilor (imaginea perceptivă), imaginea a posteriori, amintirea (imaginea mnezică) și imaginea alegorică, în lipsa obiectului (imaginea anticipatoare) constituie punctul de plecare pentru formarea "prismei imaginilor" 42: fantasma, visul, imaginea hipnogogică (imaginea inconștientă), figurile de limbaj (imaginea verbală), cifru, enigmă, criptograma, ideograma, hieroglifa, arhetipul, tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de a emite, la rîndul lui, ecouri ale prezenței sale, aidoma spațiului. Unde fizice ale esenței invizibile a lumii ce o locuiește, cam acestea străbat și dinspre "casa de zid", umplînd cu sensul lor mesaje tăcute, iar nu tainice. Rolul perceptiv al lui Mini se evidențiază în spațiul străin, nou, locuri în care pătrunde cu stinghereală, dar mai ales cu o nepotolită (ci alimentată) curiozitate. Conacul de la Prundeni i-a "vorbit" personajului prin întreaga sa configurație, de la porțile "vraiște", larg deschise
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în scenă ale actului perceptiv. Universul Hortensiei Papadat-Bengescu se alcătuiește din viziuni arhitectural-ambientale întretăiate: camera de primire, salonul de boală și salonul de bal (reunite în palatul Walter), palatul de marmoră...mortuar (reședința Razu / Maxențiu), sanatoriul luminat de candelabre, pe jumătate confiscat de colecțiile muzeului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
că excelența în domeniul artei devine și condiția sine qua non a competenței critice, G. Călinescu lua în discuție situația complementarității de esență între substanța artistului și cea a criticului. "Literatura" critică a autorului se edifică impetuos, grevată de nerv perceptiv și dicțiune memorabilă. O prezență a vocii potențial creatoare, o manifestare a latențelor operei literare nu fac decît evidentă natura scrisului călinescian. Nuanța că autorul o face într-un fel conștient pînă la emfază, că scriitorul se etalează în tot
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
noi exigențe. Poziția centrală o ocupă aici obiectivele care stau 5 la baza proiectării structurilor destinate învățării, adaptării și socializării tinerei generații. Ele se reflectă parțial în: ș regândirea metodelor didactice în concordanță cu particularitățile stărilor interne, cu particularitățile proceselor perceptive, ale înțelegerii, ale memorării, ale ritmurilor de învățare și aplicare a cunoștințelor de către elevi; ș programarea în variante multiple a răspunsurilor comportamentale ale elevilor pentru a fi adaptabile conținuturilor și scopurilor ce definesc procesele de predare, învățare și evaluare realizate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sublinieze coloratura emoțională, permițând comunicarea prin mișcare a acesteia. O componentă esențială a instruirii, un procedeu metodic de bază în realizarea pregătirii artistice. Rolul său se reflectă în educarea ritmicității și muzicalității motrice cu implicații asupra dezvoltării coordonării dinamice și perceptiv motrice. Acesta se manifestă în: a) educarea unor capacități specifice: ritmicitate; muzicalitate; dezvoltarea coordonării dinamice și a celei perceptiv motrice; b) ușurarea și optimizarea percepției motrice prin influențarea favorabilă a factorilor senzorial-perceptivi. Stimulul muzical influențează pozitiv percepțiile temporale. Prin colaborare
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
în realizarea pregătirii artistice. Rolul său se reflectă în educarea ritmicității și muzicalității motrice cu implicații asupra dezvoltării coordonării dinamice și perceptiv motrice. Acesta se manifestă în: a) educarea unor capacități specifice: ritmicitate; muzicalitate; dezvoltarea coordonării dinamice și a celei perceptiv motrice; b) ușurarea și optimizarea percepției motrice prin influențarea favorabilă a factorilor senzorial-perceptivi. Stimulul muzical influențează pozitiv percepțiile temporale. Prin colaborare cu „simțul mișcării”, gestul poate fi mai ușor ghidat pe traiectorie auditiv-kinestezică; c) instalarea unei stări emoționale, favorabile susținerii
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe modalități de raportare la realitatea sondată: perceptiv: „Ce impresie și-a făcut profesorul de limba română?” 17 proiectiv - prezumtiv: „Intenționezi să-ți schimbi opțiunea profesională făcută?” apreciativ - evaluativ: „Consideri că angajarea ta în activitatea școlară este satisfăcătoare?” motivator - explicativ: „Care crezi că sunt motivele care uneori te
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor important în procesul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor important în procesul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația și reacția părți integrante ale vieții subiective devin prototipul explicării cauzelor și efectelor obiectiv percepute. Omul primitiv crede că obiectele reacționează (produc efecte) pentru că sînt excitate. Cauzele și efectele constatate perceptiv sînt interpretate drept excitații și reacții intenționate. El își proiectează propriile intenții motivante nu numai în animale, ci și în obiecte neînsuflețite. Intenția individual motivată este în primul rînd cea care deosebește ființa umană de animal. Prin această intenție, excitațiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valorilor tradiționale în consens cu rațiunile superioare ale speciei. Știința economică trebuie să țintească "redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine". Cultura noastră, în acord cu cea tradițională, trebuie centrată astfel pe repere axiologice ferme, străine de fantasmele banului și ale divertismentului exclusiv. Tiberiu Brăilean nu exaltă gratuit o retorică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
spiritului de a o concepe. Prin urmare, știința economică nu ar fi altceva decît redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine: "La început a fost Cuvîntul (Logosul)". Fiecare etapă a gîndirii umane se naște întotdeauna din doi părinți: din istoria trecută a ideilor și a credințelor, ca și din configurația
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe modalități de raportare la realitatea sondată: perceptiv: „Ce impresie și-a făcut profesorul de limba română?” 17 proiectiv - prezumtiv: „Intenționezi să-ți schimbi opțiunea profesională făcută?” apreciativ - evaluativ: „Consideri că angajarea ta în activitatea școlară este satisfăcătoare?” motivator - explicativ: „Care crezi că sunt motivele care uneori te
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ar putea evoca din nou și accidentul biografic (surditatea), fiindcă e de domeniul evidenței că, dacă un anumit organ de simț e atrofiat, celelalte sporesc în acuitate. Viața și visul omului Camil Petrescu se reflectă în sensibilitatea aparte și năzuința perceptivă a eroilor săi. Atmosfera apăsătoare, de plumb, menționată în descrierea onirică se cuvine coroborată cu celălalt aspect tragic al existenței copilul orfan, abandonat, lipsit de orice perspectivă. Plumbul din vis traduce angoasa tânărului de a-și vedea propriul destin încremenit
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
camaraderie. Încercând o paralelă cu arta plastică, s-ar putea ajunge la concluzia că este vorba de un joc intricat între vizibil și lizibil. "A citi" și "a privi" sunt două acțiuni care se opun, interferează și problematizează reprezentarea. Câmpul perceptiv, prezent și actual, constituie nu doar o suprafață de contact cu lumea, ci o reînrădăcinare, mereu reînnoită în aceasta, deoarece "lumea vine să asalteze și să reînvestească fără încetare subiectivitatea, asemeni valurilor care înconjoară o epavă pe plajă."183 Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
întreține cu povestirea 383. După centrul de orientare al cititorului concret, acesta poate fi de trei feluri: auctorial (perspectiva personajului-narator), actorial (perspectiva personajului actor) și neutru (o simplă "cameră de luat vederi"). Diferențele sunt importante atât din punct de vedere perceptiv (psihic), temporal, spațial și verbal 384. Profunzimea perspectivei în schimb, stabilește diferența dintre "perspectiva cu", "din spate" și "din afară"385. Izvorul de lumină nu se găsește în operă de obicei, ci în romancierul fie dotat cu o forță demiurgică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bine. Tulburările vizuale implică nu numai o scădere a capacității vizuale. În cadrul fiecărui caz în parte trebuie analizate și alte aspecte cu care acuitatea vizuală este în strânsă dependență: câmpul vizual, sensibilitatea luminoasă, sensibilitatea cromatică, focalizarea spațiului vizual, rapiditatea actului perceptiv etc. Iată modul cum pot fi definiți acești parametri 79: • acuitatea vizuală e caracterizată prin mărimea obiectelor și distanța de la care ochiul le percepe distinct (se măsoară optotipii și se stabilește numărul de dioptrii); • câmpul vizual (vederea periferică) constă în
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
două excitații concomitente; • sensibilitatea cromatică echivalează cu vederea cromatică; • localizarea spațiului vizual constă în capacitatea de a descoperi obiectul perceput, de a-și menține privirea asupra lui și de a-l urmări cu privirea când obiectul se deplasează; • rapiditatea actului perceptiv este determinată de timpul necesar pentru analizarea analizei și sintezei celor văzute. Studierea cauzelor deficienței În cazul deficienților senzoriali (atât de vedere, cât și de auz) momentul apariției tulburării este foarte important: nevăzătorii care s-au născut așa ori la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cazuri nu ne vom întâlni doar cu problemele unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și pe controlul inhibiției, pe reglarea și autoreglarea după limbaj. Se vor limita mișcările dezordonate și lipsite de un anumit scop (apraxia, disparaxia). Va fi urmărită adaptarea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o parte, activitatea școlară solicită perceperea fină și interpretarea rapidă, pe de alta parte, aceleași capacități senzoriale se antrenează În activități și jocuri de performanță. Orientarea spațială, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor antrenează o extrem de fină activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, susjos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
bazate pe violență. Nu de multe ori, infractorii ce au comis abdominabile acte de violență, Încearcă să se apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ . Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă, În ce
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
îndeplinește pe lângă funcția de organizare a muncii date și pe aceea de consolidare a cunoștințelor și deprinderilor practice. D. Demonstrația (sau demonstrarea) A demonstra înseamnă a arăta elevilor obiectele și fenomenele reale sau substituitele acestora în vederea asigurării unei baze perceptive (concret senzoriale), sugestive, activități de predare- învățare, a confirmării unor adevăruri, ori a facilitării executării corecte a unor acțiuni și a formării deprinderilor și comportamentelor corespunzătoare. Demonstrația scoate învățământul din verbalismul lui, adeseori excesiv și formal, înlesnește însușirea cunoștințelor și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
poeme (în acord cu fondul substanțial entropic), ci și câștigul estetic al acestor aliaje cu miză identitară potențată. Cele mai reușite dintre ele contabilizează fie efectele glisării hipnotice între o exterioritate tumefiată și o interioritate egal vulnerată de o capacitate perceptivă hipertrofiată, aproape enormă ("am uitat de hipnoza zilelor/ tumefiate-n lumea de jos.// vibrația lor nu-mi mai taie respirația,/ nu-mi mai/ accelerează pulsul// doar retina recompune întruna/ aceeași imagine,/ aceeași păpădie deschisă ca o gheară.// încerc să depistez
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]