2,267 matches
-
valea aridă. Sezoanele lui erau sărbătorite cu mare veselie de meșteșugari, care crescuseră și se deprinseseră cu ritmurile agriculturii pe malurile Nilului. După atâția ani pe pământul marelui fluviu, am învățat și eu frumoasele nume ale sezoanelor sale. Akhit - inundarea; perit - ieșirea; shemou - recolta. Fiecare sezon avea vacanța lui și ritualul lunar, mâncărurile specifice și cântecele. Chiar înainte de prima mea sărbătoare a recoltei în vale, un scrib a venit la poarta lui Menna cu o scrisoare de la fiul meu. Re-mose scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Îmi cad ochii pe un articol intitulat „Cum să-ții Întreții garderoba“. — Ce să faci ? — M-am gîndit să mă uit să văd dacă Îmi lipsește vreun nasture, dacă mi s-a desfăcut vreun tiv, zic, citind articolul. Și să-mi perii toate jachetele cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de INAMIC.): Ce zice Chivi? Ce zace? Ce tot zice acolo? PARASCHIV: Nu mai văd, nu mai aud... Mi-e silă... INAMICUL (Către MACABEUS.): Zice că nu mai aude... că nu mai vede... (PARASCHIV va pipăi, mirat, obiectele din încă; pere, pentru că nu le mai vede; MACABEUS le vai pipăi extaziat pentru că le vede; INAMICUL va alerga de la unul la altul.) PARASCHIV (Pipăindu-l pe INAMIC.): Ia te uită! Nu-ți mai văd nasul! Auzi? Nu-ți mai văd gura... Hi-hi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am văzut-o recrutând, am considerat cu totul natural că funcția ei, superioară nouă, ține de lumea directorilor. Unii îi spuneau pur și simplu doamnă, dar nimeni nu i-a rostit vreodată numele. Cu toate că ea vrea să o luăm la per tu, să fie o comunicare mai mare între nivelurile ierarhice, costumele impecabile și felul ei de a fi ne-au intimidat din prima clipă și, chiar dacă ceilalți nu-i spun doamna director, se simte în orice caz depărtarea uriașă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
delictului lui Rinaldeschi" din registrul opera de la Madonna de' Ricci, scris de Giovanni Landi. [Banc., MSS, 54, "Entrata, uscita, debitori, creditori, e ricordanze", dos. 131r]. + yhs. Maria. MD1°.// . Ricordo chome insino a' di 11 di luglio 1501, passando Antonio Rinaldeschi per la piazuola di Santa Maria Alberighi, richolse di terra una mânata 193 di stercho de chavallo overo d'asino, e quando e' fu pasato la detta piazzuola e g[i]unto nel chiasolino che va nella via di Porzanpiero, si
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
și mai sus, cap. 1 n. 4] Antonio di Giovanni Rinaldeschi. Inpiccato alle finestre del Potestà all'ore 2 di notte, 22 luglio. E quinci stette insino all'altro dì, che ci è la festa di S. Maria Maddalena. Perchè per disperazione inbrattò con sterco la figură di Nostră Donna agl'Alberighi. Et în detto dì, în quel luogo, la devozione e197 concorso delle personne cominciò e segue. Antonio di Giovanni Rinaldeschi. Spânzurat de ferestrele Podestà la a doua oră din
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
bechategli e per dipingnere d'azurro sopra l'altare e mettere di stella d'achordo. Al libro, a carte 15: f. , 1.7, Muraglia, lire sette șoldi 7, di piccioli per loro a Filippo di Lorenzo Dolc[i]ați e per lui a maestro Andrea barbiere, avere al quaderno di chassa segnato "A", a carte 9. Sono per tânți spese în 166 pezzi d'oro per dorare la sopradetta predella dello altare e cholonette e bechategli, e per azurro e gesso
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lasciarsi trasportar dal visio e dalle passioni atte a oscurar lo'ntelletto, non merită d'esser conosciuto per quelchè gli è) uscito dell' Osteria del Fico di lì poco distanțe, che ancor' oggi și mantiene sotto îl medesimo nome, alterato per la perdita fattavi nel giuoco, raccolta di terra una menata di sterco di Cavallo lo tirò nel viso di quella Nunziata; onde per sentenza del Magistrato degl' Otto fu condannato alla morte, con due ore solamente di difesa. Constui essendo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cuiuscunque alterius ultime voluntatis quo, qua et quibus magis et melius de iure valere, subsistere et tenere potest et seu poterit. Capsans, irritans et anullans dictus testator omne aliud testamentum, codicillum, donationem causa morțiș et omnem aliam ultimam voluntatem, actenus per dictum testatorem conditam et factam manu cuiuscumque notării, non obstante quod în eo, ea vel eis essent apposita aliqua verba derogatoria, penalia vel precisă, ut, pută, "Pater noster" etc., vel "Ave Maria" etc., vel aliis quibuscumque similibus etiam și talia
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Machiavelli, greșit în acest caz, de a fi "construit exemple pentru a-i servi scopurilor". 126 ASF, PR, 191, dos. 59r-v (17-20 decembrie 1500), care spune în parte că "...essendo stato detto Giovanni Gualberto di natione fiorentina et molto divoto per la sua sanctità et frequentia de' miracoli per lui în diverși tempi dimonstrati..." [...din moment ce numitul Giovanni Gualberto a fost florentin prin naștere și foarte credincios ținând cont de sfințenia să și de frecvență de miracolelor demonstrate de el în diverse
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
reproducerea inte grală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea În format elec tronic sau audio, pune rea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele de cal culatoare, stocarea per ma- nentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posi bili tatea recu perării informațiilor, cu scop comercial sau gra tuit, precum și alte fapte similare săvârșite fărĂ permisiunea scrisă a deți nătorului copy rightului reprezintă o Încălcare a legis la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ce. Până la urmă am redus totul la două metacategorii. Pe prima am numit‑o „opacă“, pentru că, așa cum materialul opac reflectă lumina, la fel și acești oameni au Însușirea de a reacționa Într‑un mod previzibil la diferitele circumstanțe, adică Își per‑ petuează propriile obiceiuri și atitudini, ceea ce Înseamnă că au caracter, sunt „solizi“, un fel de bolovani. Aceștia sunt „perso‑ najele“, oamenii reactivi, care pot fi puși să joace Într‑o piesă de teatru, ca fiind reprezentativi pentru diverse categorii umane
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
el săgetându‑mă cu privirea. Am Înghițit În sec. Pentru prima oară l‑am privit cu admi‑ rație pe Teo Haiduc. — Și Întotdeauna ai fost așa... detașat ? am Întrebat eu Încer‑ când să‑mi temperez entuziasmul colecționarului care a desco‑ perit un exemplar cu totul și cu totul special. — Din nefericire, n‑am prea avut de ales. Când aveam șapte ani, tata a fost luat de comuniști și dus la Canal. După câteva luni la ușa noastră au sunat doi bărbați
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
îmi dă o palmă delicată, fără să spună un cuvînt. „nu divaga !” aceasta este semnificația palmei. De altfel, cînd mă pălmuiește, Domnișoara ri nu mai folosește persoana a doua plural, sunt singurele momente cînd mă tutuiește, cînd mă ia la per tu. 37. Mult prețuite scriitor, Nu pot intra la Cafeneaua Quadri fără să nu-mi răsune în minte muzica lui Wagner. De altfel Wagner însuși venea aici ca să-și asculte marșul Imperial sau elegia în la bemol major. îi simt
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
strategii de unificare a lecturii Scripturii; hermeneutica culminează în Euharistie; una asigură celeilalte condiția de posibilitate: intervenția în persoană a referentului textului ca centru al sensului său, al Cuvântului, dincolo de verba, pentru a le reapropria ca «cele despre Sine, ta peri eautou» (Lc. 24,27)”1. Denunțul plictisuluitc "Denunțul plictisului" Demersul lui Andrew Louth nu este motivat cu orice preț de visul unei construcții irenice a relației între știință și teologie. O asemenea încercare ar fi sortită eșecului în absența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce zboară În vînt. De mii de ani În sînu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut În lume, O cumpănă se-nalță aproape de un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecsandri, doar lunca este statornic euforizantă, liniștitoare. Alăturate, peisajele formează o geografie lirică, o țară imaginară care devine, pe rînd, o țară mitică, o „țară de jale”, un colț de rai: „Șesuri, văi, norii din cer În urmă-i departe per. Cine-o vede, o zărește Ca o stea care lucește Și-n văzduh se mistuiește. În codrii mereu pustii Unde urlă fiare mii...” În acest peisaj global, totalizant, nuanțele se pierd. „Codrii de verdeță”, „munții [... ] răsunători” văile Înverzite, recile izvoare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea Întoarse spre sensuri umoristice. Alecsandri folosește În sprijinul unei unice idei o figurație poetică de sărbătoare: stînci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și fratele lui, mort de tuberculoză la șapte ani. Totul era ca atunci, masa de lemn negeluit, scaunele scunde, fără spetează, lavița cu cerga înflorată, covorul de pe perete înfățișând căprioare care vin să se adape. Își amintea fiecare detaliu, redesco perindu-l cu bucurie. Era atât de fericit, încât îi dădură lacrimile, nu și le putea opri, nici nu voia să le oprească, era mulțumit că ei îl văd plângând și-și dau seama cât de mult se bucură că sunt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Arte. Pentru că am tot vorbit zilele astea de peratologia ta, am să-ți spun cum îi văd eu desfășurarea: în trei cărți. Prima ai început-o acum și e o căutare a ideii, o aproximare a ei în semantismele radicalului per, în mitul Genezei, în câte un Friedrich sau în romanul lui Bulgakov. Este firesc ca la început să o cauți așa, în suprafața culturii, difuz. În a doua carte ai s-o cauți în istoria filozofiei, și abia în a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
timp iute se scurse? Și mie-mi pare secoli ce nu se mai finesc? O! Noapte! Neagră noapte! N-ai să te curmi odată? Fi-vei eternă noapte? făr' s-ai finit? veghez singur cu lampa, dar gaza-i consumată... Peri și ea și fumu-i!... Eu numai n-am perit! O! temp! este vro lege ce-n spaciu te conduce? Este o lege eternă ca tine nu mai pere? {EminescuOpIX 308} Dar nime-ți răspunde!... În chaos tot te duce! Și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce nu se mai finesc? O! Noapte! Neagră noapte! N-ai să te curmi odată? Fi-vei eternă noapte? făr' s-ai finit? veghez singur cu lampa, dar gaza-i consumată... Peri și ea și fumu-i!... Eu numai n-am perit! O! temp! este vro lege ce-n spaciu te conduce? Este o lege eternă ca tine nu mai pere? {EminescuOpIX 308} Dar nime-ți răspunde!... În chaos tot te duce! Și templul, viața, moartea nu-s decât mistere! Botoșani, 1873
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făr' s-ai finit? veghez singur cu lampa, dar gaza-i consumată... Peri și ea și fumu-i!... Eu numai n-am perit! O! temp! este vro lege ce-n spaciu te conduce? Este o lege eternă ca tine nu mai pere? {EminescuOpIX 308} Dar nime-ți răspunde!... În chaos tot te duce! Și templul, viața, moartea nu-s decât mistere! Botoșani, 1873 iunie RESIGNAȚIA Noaptea în tăcere vărsăi lacremi înfocate Simțind cum focul fuge din junele meu pept! Privesc a mele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
determină ca raport între rezultatul net al exercițiului diminuat cu dividendele preferențiale și numărul mediu al acțiunilor emise și existente în circulație în cursul exercițiului analizat. O tendință de creștere a indicatorului semnifică îmbunătățirea eficienței investiției realizate de acționari. Coeficientul PER, price earnings ratio, se calculează ca raport între cursul unei acțiuni ordinare și rezultatul pe acțiune. Acest indicator arată de câte ori investitorii sunt dispuși să plătească nivelul profitului pe o acțiune. Dividendul pe acțiune se calculează ca raport între valoarea dividendelor
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]