935 matches
-
faptul c] teoria lui permite ca si indivizii aflați în Etapa 6 s] aib] judec]ți morale diferite cu privire la probleme morale de important] fundamental], din moment ce el recunoaște c]: „Socrate era mai permisiv decât Lincoln în privința sclaviei, si Lincoln era mai permisiv decât King” (1983, p. 129). Într-adev]r, Kohlberg scrie c] „este mai ușor s] evoluezi pan] la Etapa 6 în America modern] decât în secolul al V-lea în Atena sau în secolul I în Ierusalim” (1983, p. 129). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru, nu întotdeauna suficient de permisiv, în realizarea învățării. Adultul are adesea sentimentul și credința autoeficienței, a faptului că știe destule și că nu mai are ce (și de ce) să învețe. Formatorii adulților trebuie să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, alegerea și implementarea strategiilor de predare și evaluare - într-un cuvânt, planificare. Trebuie să precizăm că proiectarea realizată în educația adulților diferă de cea utilizată în cadrul activităților de formare inițială, în sensul că: - este o planificare flexibilă, deschisă și permisivă la nuanțe și contexte variate; - este axată pe client, pe beneficiar, respectiv pe nevoile reale ale adultului; - beneficiarul poate să fie implicat direct și să influențeze anumite elemente ale demersului de proiectare, prin explorare, alegere, negociere a anumitor conținuturi, modalități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru, nu întotdeauna suficient de permisiv, în realizarea învățării. Adultul are adesea sentimentul și credința autoeficienței, a faptului că știe destule și că nu mai are ce (și de ce) să învețe. Formatorii adulților trebuie să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, alegerea și implementarea strategiilor de predare și evaluare - într-un cuvânt, planificare. Trebuie să precizăm că proiectarea realizată în educația adulților diferă de cea utilizată în cadrul activităților de formare inițială, în sensul că: - este o planificare flexibilă, deschisă și permisivă la nuanțe și contexte variate; - este axată pe client, pe beneficiar, respectiv pe nevoile reale ale adultului; - beneficiarul poate să fie implicat direct și să influențeze anumite elemente ale demersului de proiectare, prin explorare, alegere, negociere a anumitor conținuturi, modalități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
părăsit Scoția. Atunci abia a fost tipărită de către cardinalul de Bellarmine, pe fondul controversei privind jurământul de credință, iar autenticitatea ei nu a fost niciodată negată de către autorul regal.“ Astfel, prin intermediul lucrărilor apocrife putem înțelege de ce regele adoptase o atitudine permisivă față de crypto catolici. Probabil există multe voci care ar judeca și acuza decizia regelui de a încerca o soluție pentru rezolvarea conflictului religios. Însă nu trebuie să uitam un element important: regele dorea liniște în regat, iar tensiunile dintre diferitele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care le facem, preferând să înlocuim adverbul„sigur“ și substantivul„certitudine“ cu permisivul adverb„probabil“. Pe baza informațiilor prezentate, probabil lângă orașul Luteția a fost construit un templu al zeiței Isis. Deoarece ne referim la secolul al IV-lea d. H, încă se mai dădea o luptă între vechile religii politeist-păgâne și nou
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
intense. Posibila căsătorie dintre cei doi fusese discutată cu mulți ani înainte, iar tânăra fată crescuse înconjurată de poveștile despre vărul ei. Din păcate exista o incompatibilitate între cei doi. Ludovic crescuse la curtea Franței, unde moravurile erau suficient de permisive. Infanta, crescută în atmosfera rigidă și austeră de la curtea Spaniei nu avea nici o idee despre simțul umorului. În memoriile apocrife, a rămas celebră o discuție dintre Infanta și o măicuță. Întrebată de către aceasta dacă nu dorește să-i distreze pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
standard și variantelor stilistice celor mai puțin marcate ale românei actuale (comunicare publică, limbaj publicistic); esențial este însă caracterul oral al comunicării. Mediul predominant oral produce fenomene sintactice caracteristice (discontinuități, ezitări, acord prin atracție etc.), fiind, în același timp, mai permisiv decât codul scris față de trăsăturile popular-familiare și chiar regionale (construcții analitice, modificări de topică etc.). Situația de comunicare publică favorizează totuși și apariția unor fenomene de hipercorectitudine. Rapoartele de monitorizare, orientate practic și normativ, au pus accentul pe greșelile flagrante
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
membri (TVR 2, 5.XI.2007). Cu atât mai mult, formele invariabile (compuse cu doi) apar acolo unde femininul nu era impus de o regulă de acord gramatical, ci doar prin tradiție: la exprimarea datei (unde chiar norma a devenit permisivă, vezi DOOM2, XCII) și a orei (unde norma este încă fermă, dar încălcarea ei este aproape generală, cf. Zafiu 2002c). Sunt deci curente uzurile substantivale de tipul a debutat anul acesta pe doisprezece iunie (TVR Cultural, 17.X.2007), pe
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
E o candidatură foarte serioasă pe zona Ardealului. (Mihai Voicu, Realitatea TV, 24.VII.2008) Sunt probleme și pe zona energiei. (un moderator, Realitatea TV, 23.III.2007) Legea cultelor pe are am adoptat-o este una dintre cele mai permisive pe toată aria europeană. (L. Bolcaș, Realitatea TV, 13.III.2008) [...] pentru că pe sudul Moldovei a fost o performanță mai modestă [în alegeri]. (Gh. Flutur, Realitatea TV, 23.VI.2008) Problema nu este numai pe București. (M. Voicu, Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
limba română (la sfîrșitul secolului al XIX-lea exista chiar invățămînt liceal În limba română și existau cursuri În limba română În Învățămîntul superior), În biblioteci se puteau găsi cărți românești, relațiile cu Moldova și apoi cu România fiind destul de permisive. Nu la fel stăteau lucrurile În Basarabia. Acceptată la Început ca limbă oficială, alături de limba rusă, limba moldovenească a pierdut repede acest statut. În biserică limba moldovenească a fost sistematic Înlocuită cu limba slavonă, școlile duhovnicești acceptînd numai copii care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fi fost așa sau așa, mi-ar fi permis să... . În mod evident, nici nu se pune problema ca acest fapt să constituie o scuză pentru imperfecțiunile lucrării! Am ales tema pentru că mi-a plăcut. Mi-a plăcut pentru că părea permisivă și incitantă, În același timp; părea permisivă pentru că ÎȚi dădea senzația, Într-un fel, a unui déjá vu (cine nu auzise de context și de semnificație?); incitantă, pentru că anunța cercetarea relației celor două concepte dintr-o perspectivă cel puțin interesantă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi permis să... . În mod evident, nici nu se pune problema ca acest fapt să constituie o scuză pentru imperfecțiunile lucrării! Am ales tema pentru că mi-a plăcut. Mi-a plăcut pentru că părea permisivă și incitantă, În același timp; părea permisivă pentru că ÎȚi dădea senzația, Într-un fel, a unui déjá vu (cine nu auzise de context și de semnificație?); incitantă, pentru că anunța cercetarea relației celor două concepte dintr-o perspectivă cel puțin interesantă, semio-pragmatică. Obiectivul central pe care mi-l
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de conversație, Înregistrări radio din domeniul aviației, fragmente din texte scrise precum și câteva enunțuri construite artificial, acolo unde a fost nevoie să exemplific cât mai clar și mai relevant anumite principii și proceduri. Am spus că tema pare să fie permisivă; acest lucru se constituie Într-un avantaj și un 10 dezavantaj, În același timp: avantaj, pentru că ÎȚi oferă posibilitatea de a aborda problema semnificării și a contextului dintr-o multitudine de perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care trebuie interpretată ca existând În afara textului” <ref id = "6"> Dilley 1999, p. 15 </ref> (traducerea mea) - conceptul de ființă trebuie Înțeles În sensul pe care i l-a dat Heidegger. Toate aceste aspecte, și multe altele, se regăsesc În permisivul concept context. 1.2. Definiția și etimologia conceptului de context Se pare că, la origini, cuvântul context este un derivat al latinescului texere, a Țese, care a devenit contexere, având sensul de a compune, a Îmbina, a Întrețese. Referirea imediată
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
guvernului din care acesta face parte, toți membrii instituției prezidențiale și membrii partidului de guvernământ. Acest noi se face vinovat de fapta reprobabilă de a minți poporul! Interpreții puterii, inclusiv locutorul, atribuie subiectului colectiv noi un alt referent, mult mai permisiv și mai vag. Cu toate că, aparent, prin noi locutorul face trimitere la toată clasa politică de după anii ’90, asumându-și astfel, În numele puterii, o parte din vinovăția faptului de a minți poporul, el speră ca interpretul indirect, cetățeanul simplu, să utilizeze
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
netarați, din care făcea și el parte, care a fost nevoită să se supună regimului; a doua categorie, din care făcea parte AN, era cea a adevăraților comuniști, care au făcut, benevol și conștient, muncă politică / de partid. Așadar, presupoziția permisivă de Început Amândoi suntem comuniști s-a dovedit a fi o capcană pentru adversarul său. Tăvălugul distrugător al puternicului eu, În contrast cu un tu debusolat, Își continuă acțiunea. Presupoziția următoare face parte dintr-o serie de lovituri decisive L-ai susținut
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
subordonat antrenării și exersării potențialului creativ al elevilor, astfel incât aceștia să adopte o atitudine creatoare în activitatea pe care o desfășoară. Principii orientative: ¾ Prin strategia adoptată profesorul trebuie să ofere câmp de manifestare a spontaneității și inițiativei elevilor. Strategia permisivă este indiscutabil superioară celei inhibitive și coercitive. ¾ Folosirea unor metode și procedee speciale pentru declanșarea și stimularea diverșilor factori ai potențialului creator. În ansamblul strategiei didactice adoptate, profesorul poate apela la modalități care să vizeze în mod deosebit unul sau
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial Educarea creativității, în mediul familial și școlar, constă în activități și atitudini specifice, iar adulții ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
1) Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2) Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere Există trei modele de acțiune parentală ca tipuri ideale deoarece, în practica cotidiană, aceeași părinți pot adopta de la caz la caz o poziție sau alta: Modelul permisiv - se caracterizează prin nivelul scăzut al controlului, identificarea părintelui cu stările emoționale ale copilului. Copilului îi sunt impuse puține norme de conduită și puține responsabilități. Modelul autoritar - dezvoltă un nivel înalt al controlului. Copilului i se impun principii și reguli
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
armonia joacă un rol important în stimularea creativității. Cum pot stimula părinții creativitatea copiilor lor? În întâlnirile învățătorilor cu părinții este important să existe frecvente referințe legate de posibilitățile părinților de a încuraja și stimula manifestarea creativității copiilor. Mediul familial permisiv și stimulator permite copilului să se bucure de diversitate de deschidere și de originalitate. Libertatea de a efectua anumite activități, poate fi garanția abordării unor experiențe noi în viitor. Părinții pot influența direct creativitatea copiilor, iar Teresa M. Amabile (1997
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
redactarea unei compuneri, elaborarea unei scrisori, realizarea unei povestiri, rezolvarea unor exerciții și probleme, compunerea de probleme, executarea unui produs finit la educația tehnologică, sau a unei compoziții plastice. Atitudinea creativă a elevului va fi determinată în școală de atmosfera permisivă, încurajatoare, cooperantă, care să mențină treaz interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]