568 matches
-
aerului pot fi utile pentru previziunile de tip meteorologic. "Dacă-i zăpușeală este semn că se apropie o ploaie mare sau chiar furtună" (M.A., 42 ani, Suceava). Ca reprezentări în spațiul românesc tradițional circulă o serie de credințe care personifică mișcările de aer. Duhurile aerului, căci despre ele este vorba, populează spațiile aeriene iar influențele lor sunt, de regulă, nefaste asupra oamenilor. Ele poartă numele de Rusalii, Iele, Vântoase, Șoimane. În valorizările populare, aerul este un spațiu al damnării, al
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atât de desăvârșit, încât să realizeze un echilibru armonic ideal al părților anatomice și al funcțiilor organismului său. Un asemenea individ nu s-ar putea încadra în nici unul dintre cele patru mari tipare temperamentale, pe care firește le-ar depăși, personificând sinteza lor ideală. În realiatea cotidiană însă, fiecare individ este dominant mai mult sau mai puțin, de către una (sau mai multe) dintre cele patru mari funcțiuni fundamentale ale mecanismului vieții: nutriția, respirația, dezasimilația și excreția. Într-adevăr, condițiile mediului ambiant
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
o manieră personală, folosindu-se constant de istoria religiilor și filosofic, mitologie și psihologie. Autorul francez susține într-o evidentă descendență freudiană -faptul că prima imagine a divinității a fost cea a "strămoșului-tată divinizat după moartea lui".5 El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sînt interpretate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
punct de vedere simbolic nu constituie deci ceva ambiguu. Ca să evităm această opțiune necesară, impusă de faptul că divinitatea este înainte de toate o figură mitică, ar trebui să putem explica originea certitudinii existenței unui dumnezeu nu veritabil ca simbol, ci personificat sub aspect antropomorfic. O revelație? Răspunsul este de necombătut pentru că nu poate fi verificat. Din nefericire, el deschide inevitabil calea unei noi alternative, de data aceasta mult mai periculoase. Nemaifiind de natură pur teoretică, el se dovedește în stare să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
suferința provocată de ea), înțeleasă în sensul ei profund: vanitas, deșertăciunea, vidul, vanitatea este cauza primară a distrugerii psihice: principiul răului. În mitul biblic al Genezei, reprezentarea pierzaniei la care este expusă natura umană, cauza esențială a pervertirii, vanitatea este personificată de Satan, "prințul răului", prezentat sub forma șarpelui. El este spiritul sub forma sa negativă, spiritul căzut, "îngerul decăzut" din pricina propriei lui vanități vinovate: vanitatea spiritului uman (demonul ispitei) care a vrut și continuă să vrea să elimine principiul suprem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supremă a sănătății. Atît timp cît armonia sufletului, sublimarea perfectă, nu este realizată unicul mijloc de abordare este viziunea intuitivă a sfertului care trebuie depus în acest sens. Această viziune intuitivă este înțelepciunea, efortul spiritualizării sub forma sa practică. Mitul personifică relația inseparabilă dintre viziunea intuitivă și realizarea armonioasă prin legătura dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
țările orientale, care sînt leagănul culturii, anul este împărțit într-o perioadă uscată, urmată de o perioadă ploioasă. În limbajul simbolic al miturilor, anotimpul iscat este imaginat ca o divinitate ostilă. Pentru a învinge această divinitate răufacătoare, cerul și pămîntul, personificate în divinități, trebuie să se unească, "să se căsătorească". Ploaia dobîndește semnificația unei semințe; ea simbolizeară fecundarea pămîntului-mamă de cerul-tată. Întinerit de perioada ploioasă, soarele este imaginat ca divinitatea binefăcătoare care face să înflorească vegetația și să încolțească sămînța agricutorului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de salvare al Noului Testament înțeles potrivit veritabilei sale semnificații să fie singura soluție rațională. Dacă problema morală își găsește în textele biblice soluția exemplificată și explicitată, problema metafizică, misterul, continuă în schimb să fie simbolizată de Dumnezeu, să fie personificată și visată supraconștient. Exprimînd realmente și nu doar simbolic sensul moral prin profetul Iisus, mitul rezervă expresia simbolică misterului de nepătruns al vieții și morții. Fapt unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie un singur tot. Simbol al creației manifeste, Dumnezeu este personificat în plan metafizic și devine simbolic "Creatorul". El veghează asupra inexplicabilului și a misteriosului (care pot fi exprimate doar sub forma visului și a imaginii), asupra faptului evident că misterul a devenit evident; că a fost "emanată" o lume care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe cruce, ci întreaga viață a omului unic, singurul care, prin forța elanului său, a putut "încarna Cuvîntul". Elanul moare o dată cu Iisus; opera realizată de acest elan va ieși din mormîntul înțelegerii greșite sistematizate. Această operă exemplară pe vecie este personificată simbolic prin două denumiri: mesajul de bucurie personificat simbolic și numit "Cristos" și importanța mesajului pentru viitorul omenirii: Paraclitul (Sfîntul Duh). Divinitatea trinitară reprezintă fazele principale ale apariției în curs de evoluție: trecutul, prezentul și viitorul. 1.Originea, Dumnezeu creatorul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o numește "Forță". Noțiunea de forță are caracter metafizic în fizică. Formulele matematice nu explică "forța"; dimpotrivă, organizarea armonioasă care poate fi formulată matematic este cea care ne obligă să tragem concluzia existenței unei misterioase forțe organizatoare. Imaginea mitică (Dumnezeu) personifică intenția misterioasă: fizica face din ea un concept abstract (forța). Dar imaginația și abstractizarea, imaginea și conceptul, nu sînt decît antropomorfizări ale misterului manifest. Ca să se constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cea care, conform simbolizării mitologiilor tuturor popoarelor, va fi "judecată" după responsabilitatea ei față de mistere. Potrivit imaginii metafizice a justiției de după moarte, intenționalitatea misterios animantă care a intrat în apariție și a dispărut în chip misterios, lăsînd trupul neînsuflețit este personificată simbolic de "sufletul nemuritor". Conform imaginației simbolice a miturilor, el se întoarce în prezența eternă din care a venit. Eliberat de psihic și de determinarea lui, redevenit prezență eternă, sufletul va fi "judecat" de prezența eternă, al cărei simbol este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
face din starea de sfințenie valoarea-călăuză, polul director, idealul spiritului rațional valorificator și în același timp unicul motiv care face ca limbajul simbolic, facultate de expresie supraconștient imanentă funcționării psihice, să reprezinte idealul-călăuză valabil pentru orice om prin simbolul ce personifică "Divinitatea" și, prin imaginea transcendentă a "Divinității-Judecător", originea valorilor într-adevăr imanente din punct de vedere biogenetic. Idealul se impune de la sine vieții, căci este unica posibilitate a manifestării unei morale naturale: dragostea de eul esențial în locul fantasmei vanitoase. Dragostea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivațiilor psihice ca să descopere imanența valorilor etice. Dar, chiar dacă ar urca pînă la limita extremă a competenței sale, spiritul uman nu va putea descoperi sursa misterioasă a existenței, care nu este transcendentă spațiului sau timpului, ci înțelegerii umane. Ea este personificată mitic și numită "Dumnezeu", simbolul misterului fără nume. Analiza imaginii "Divinității" nu este altceva decît analiza funcționării psihice intime care a creat simbolul "Divinității". PAUL DIEL Paul Diel, psiholog francez de origine austriacă (1893-l972), filozof ca formație, și-a aprofundat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. Diferitele roluri actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi personificate de ACTORI diferiți. Cu alte cuvinte, actantul care constituie un rol fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE este specificat printr-o serie de roluri actanțiale pe parcursul unei traiectorii narative și specificat în plus ca un actor la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau a unei absențe (vid existențial, vid afectiv), dar care poate fi acoperită. În acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind că rolul ei este de a primi sămânța vieții, gaura este locul creației. Personifică, la modul general, potențialitățile, resursele, bogățiile ascunse ce așteaptă să fie descoperite. Imensității vidului îi opune delimitarea spațiului ce trebuie umplut. Lipsa este circumscrisă. Așteptarea și cererea, adică dorința, sunt mai bine definite. Șanțul sau tranșeea, în afară de semnificația dată găurii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
față de societate, și amintește, prin urmare, de datoriile și de obligațiile pe care le are subiectul față de ceilalți. În inconștient, perceptorul are rolul persecutorului. Perceptor și impozite pot așadar reprezenta și tendințele paranoide ale celui care visează. Vânzătorul, în vis, personifică deținătorul puterii. Revelează adesea prezența unei legături de aservire, a unei situații de dependență: ceea ce îl interesează pe cel ce visează este în mâinile unui terț, nu îi aparține. Dar vânzătorul poate semnifica și constrângerea (cumpărarea forțată), manipularea, seducția înșelătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
totală și armonioasă cu anturajul familial, amical sau profesional. Compas, echer, riglă Instrumentele geometrice simbolizează posibilitataea de organizare și ordonare a lumii. Se referă și la rigoare, la obiectivitate, la gândirea rațională și metodică. Prin mânuirea lor cu îndemânare, ele personifică lumina științei opusă obscurantismului. Fondate pe repetiție și sistematizare, ele reproduc ordinea cosmică, gândită, judicioasă și controlată. Rigla și echerul, în vis, sunt în relație cu legea, spiritul dreptății și exprimă dorința sau obligația de a rămâne pe sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
calmul și permanența. Verdele constituie o întoarcere la starea primordială. În vis, pledează pentru autenticitate, și nu pentru folosirea artificiilor. Se detașează de om și de creațiile sale și reprezintă, din acest punct de vedere, o etapă anterioară modernizării. Verdele personifică și speranța, natura care reînverzește după cele mai teribile cataclisme și permisiunea («a avea undă verde») de a îndrăzni, de a acționa și de a realiza ceva. Este culoarea reînvierii și a renașterii. Este și culoarea perechii de elemente opuse
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a gloriei divine. Personifică la fel de bine plenitudinea și serenitatea, dar și abisul și teroarea. Pentru toate motivele evocate mai sus, marea are o valoare inițiatică și spirituală. Traversarea mării (Moise, Ulise), precum și înghițirea de către un pește uriaș (Iona, Pinocchio), teme legendare și universale, evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
interpretat și din punct de vedere simbolic. Psihanaliza acordă un loc preponderent copilului, postulând că experiențele din copilărie formează adultul. Copilul (și cu atât mai mult bebelușul) reprezintă inocența și bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele, zorii, viitorul, promisiunea a ceva mai bun, dar și a ceva mai rău. Totul rămâne încă de făcut, de realizat. Simbolizează subiectul vulnerabil și lipsit de mijloace, supus ființelor puternice, începând cu adulții
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a se gândi la simbolismul care subzistă în ea sau la sentimentele de devoțiune pe care le putea trezi în credincioși. O denaturare de acest fel apare de altfel și în Quintus Horatius Flaccus când, în Sermones (1.8,1-3), personifică o bucată de lemn care spune: Odată eram un trunchi de ficus care nu folosea la nimic, când tâmplarul, neștiind dacă să facă un scăunel sau Priapus a hotărât ca eu să fiu un zeu. De atunci sunt un zeu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'affaire", îi explică Madeleine lui Duroy [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Doamna Walter este femeia mult mai abila în afaceri decât în dragoste; ea îi sugerează lui Duroy o combinație, care îi aduce o avere consistentă 206. Considerăm că Pariziana personifica ideea lui Foucault [1980, 1986] despre spațiu că punere în scenă a relațiilor de putere 207. Reprezentând realitățile timpului, scriitorii au construit un sistem de personaje simetrice de gen diferit. Astfel, Clorinde Balbi este corespondentul feminin al lui Eugène Rougon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care pune condiții, potrivit cărora contele Muffat trebuie să o abandoneze pe prietena lui: "Est-ce qu'avant de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]