1,114 matches
-
de a o manifesta. Atunci când urmărești zi de zi să aduci mai multă lumină În jurul tău, când te gândești la darurile pe care vrei să le manifești În lume, Înveți să trăiești În prezent, ții ocupată mintea și eviți gândurile perturbatoare. Procedând astfel ieși din cercul suferinței, deoarece te apleci spre suferința aproapelui tău și astfel vei constata cum odată cu vindecarea lui, odată cu schimbarea pe care o produci În lumea ta se va vindeca și interiorul tău. Bucuria celor din jur
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
5. Descriptorii de performanță 168 4.6. Proiectarea evaluării 179 5. Factori ai variabilității aprecierii și notării 181 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 183 5.2. Servituțile evaluării 189 5.3. Puterea predicției în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 207 6.2. Etape în elaborare și aplicare 216 6.3. Tipologia itemilor 217 În loc de concluzii. Câteva reguli pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
descriptori privind competențele atestate și evoluțiile posibile, este orientat din timp, pas cu pas, acolo unde trebuie. Iar unele teste care se dau pentru ierarhizări sau departajări nu presupun „industrii” de pregătire suplimentară în acest sens. Pentru a atenua efectele perturbatoare pentru învățământul românesc ale examenelor de acest tip, supunem atenției o propunere. Și anume, concursul de accedere a unui elev la o anumită treaptă superioară de învățământ (liceu, universitate) să se conformeze următorului principiu: să constatăm ceea ce știe sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pot proiecta perioade speciale pentru realizarea evaluării. 5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă a rezultatelor școlare. Evaluarea nu are o valoare în sine
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
convingerea manifestă că sunt capabili de reușite reprezintă modalități de diminuare sau de anihilare a consecințelor acestui efect. Întrebare În ce măsură traseul dumneavoastră profesional a fost „croit” pornind și de la influențele (benefice sau negative) ale unor asemenea predicții? 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Vom analiza succint în continuare situațiile cele mai des întâlnite și efectele perturbatoare. a) Efectul „halo
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
modalități de diminuare sau de anihilare a consecințelor acestui efect. Întrebare În ce măsură traseul dumneavoastră profesional a fost „croit” pornind și de la influențele (benefice sau negative) ale unor asemenea predicții? 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Vom analiza succint în continuare situațiile cele mai des întâlnite și efectele perturbatoare. a) Efectul „halo”. Aprecierea se realizează prin extinderea unor calități secvențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Vom analiza succint în continuare situațiile cele mai des întâlnite și efectele perturbatoare. a) Efectul „halo”. Aprecierea se realizează prin extinderea unor calități secvențiale la întreaga conduită didactică a elevului. Aprecierea unui elev la o anumită materie se face potrivit situației obținute la alte discipline. Efectul are ca bază psihologică faptul că impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
specificul disciplinei la care se realizează evaluarea. Obiectele de învățământ riguroase, exacte, se pretează la o evaluare mai obiectivă, pe când cele umaniste și sociale predispun la aprecieri marcate de subiectivitatea profesorului. Ce putem face pentru a diminua sau anula efectele perturbatoare de mai sus? Pot fi gândite mai multe strategii: - cunoașterea și conștientizarea în fiecare moment a capcanelor în care pot aluneca profesorii atunci când evaluează și notează; - realizarea unor ratificări după mai multe evaluări prin forme și tehnici multiple, combinate, complementare
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
-i mai puțin adevărat că trebuie multă precauție în legătură cu transferabilitatea lor dintr-un spațiu cultural în altul (și, de aici, caducitatea comparării unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei activități de cercetare, dar în strânsă corelație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
modelele de notare. B) Exemplificați un mod de aplicare a modelului de notare caracterizat la punctul A, prin referire la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia idealul obiectivității în notare poate fi afectat de anumite circumstanțe sau factori perturbatori. VARIANTA 3 O modalitate de evaluare având puternice valențe formative și de stimulare a progresului școlar o constituie autoevaluarea elevilor. A) Caracterizați trei dintre modalitățile de autoevaluare sau căile explicite pe care le poate utiliza profesorul în vederea educării capacității de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
artă doar de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată intra în contrast cu formele sale proprii, deci nu numai că se poate lipsi de orice urât ca termen de comparație, dar prezența acestuia are chiar un efect perturbator. Prezența urâtului în preajma frumosului nu poate amplifica frumosul ca atare, ci numai farmecul savurării sale. Și în arta populară regulile de natură estetică sunt bine delimitate fără a fi, însă, formale; ele exprimă principii ce guvernează axele valorice și etice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
procesului de marketing și, mai apoi, să se poate realiza evaluarea acțiunilor implementate. Auditul procesului de marketing permite obținerea unei fotografii care evocă acțiunile desfășurate și previziunea estimată la un moment dat. Mediul economic, caracterizat prin dinamism, acționează prin elemente perturbatoare care sunt previzionate sub forma riscurilor de către management. Evaluarea corectă a riscurilor și stabilirea impactului pe care îl au acestea asupra procesului de marketing reprezintă elemente ale planificării care sunt evaluate atunci când se întocmesc planurile de marketing. Modul în care
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sociale generate de accelerarea reformelor. Atitudinea pragmatică nou-formulată ar putea fi rezumată în următorii termeni: oricât de bună ar fi o strategie de schimbare, dacă ea nu este acceptată de către populație, intransigența sa rigoristă se va confrunta, inevitabil, cu procese perturbatoare enorme, costurile ei fiind net mai ridicate decât cele ale unei atitudini mai flexibile, care ține seama și de sustenabilitatea socială a schimbărilor. Din acest motiv, chiar instituțiile internaționale sprijinitoare intransigente ale purității reformei (FMI, Banca Mondială) au început să
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ca tendință legică a variației în timp a stării generale a sistemului personalității, și să sporim astfel valabilitatea predicției și, respectiv, a avizului psihologic. Compararea între ele a profilurilor de stare pune în evidență semnul ascendent (optimizator, antientropic) sau descendent (perturbator, entropic) al variațiilor (transformărilor) și amplitudinea acestora. Acești doi indicatori au o valoare diagnostico-prognostică deosebită și luarea lor în considerație este obligatorie în analiza oricărui sistem dinamic evolutiv, inclusiv a organizațiilor și sistemelor sociale. La nivelul personalității, raportul constant/variabil
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un timp dinamic, și anume timpul viu, așteptat cu curiozitate. El produce o dilatare a aglomerării. Timpul dinamic este însă secvențial. Mai apare și în cazul deplasărilor și mișcărilor de populație între secții sau între închisori. Este un timp neregulat, perturbator și operează decupaje în populația carcerală. Aceste mișcări produc emoții puternice, speranțe și dezamăgiri, noi legături și noi tentative de ascensiune pe scara ierarhiei sociale. Schimbările de statut produc schimbări psihologice, de aceea timpul dinamic este timpul acțiunilor greviste, suicidare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eficiență impuse de obiectivele stabile în cadrul politicilor. 6. Îmbunătățirea continuă - managementul identifică permanent punctele slabe ale proceselor componente și ale sistemului de management, riscurile la care sunt supuse și creează procese și legături care permit corectarea deficiențelor, diminuarea / eliminarea elementelor perturbatoare și reducerea efectelor negative din procese / sistem. 7. Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor - managementul asigură un cadrul adecvat de comunicare pentru a permite circulația datelor și a informațiilor apărute ca urmare a desfășurării proceselor și luarea deciziilor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de vedere al proceselor tehnologice cât și din punctul de vedere al proceselor administrative. Auditul va urmări: cum sunt implementate acțiunile necesare pentru a realiza acțiunile planificare; proporția activităților planificate față de cele efectuate; cum s-a acționat la apariția factorilor perturbatori; ce metode și mijloace de măsurare și monitorizare sunt utilizate; care sunt documentele utilizate în care se precizează modul de desfășurare a activităților; dacă activitățile sunt suficient documentate, dacă documentația este suficientă și clară în conținut; dacă sunt suficiente instruirile
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
îndemână. Profesorul este un actor. Principalul său instrument este vocea. Dacă deține arta de a-și modula vocea după imperativele momentului, ora, cel puțin ora aceea școlară, poate fi una în care să nu răsară vreun fir măcar de intenție perturbatoare. Trebuie stabilit că ora școlară rămâne pentru mulți un cadru în care familiaritatea e suprimată. Sunt suspendate pentru câteva zeci bune de minute firescul mișcărilor, naturalețea vorbelor, platitudinea tematicii. Se instaurează în schimb altă atmosferă, cu gesturi standardizate, restrictive: ridicatul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
anormalității. Purtătorul valorii, tocmai pentru că el consimte să se jertfească pentru idealul în care crede, devine liber. Liber și... lider, dar unul atipic. Convertitul e un ins careși periclitează prezentul. Va fi expulzat din comunitate, urât, prigonit, izgonit ca un perturbator al normei ce se află. El vestește alte reguli, multe destructurante, ceea ce trezește opoziția puternicilor. Liderul convertiților este ținta de atac a liderului tradițional. Liderul convertit este creuzetul unei puteri noi, amenințătoare pentru vechii lideri care se simt zgâlțâiți. Numărul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
încărcarea cu tensiune și agresivitate, în cel de‑al doilea caz se induce subordonaților o motivație externă care permite interacțiunea lor cu sarcina numai atâta vreme cât există prezența și presiunea liderului autoritar, din punct de vedere psihologic ei fiind „deschiși” influențelor perturbatoare din afară. Ca urmare a practicării stilului de conducere democrat, se creează condiții pentru a reuni într‑un tot armonios eficiența și climatul socioafectiv din grup, în timp ce, ca urmare a practicării stilului de conducere autoritar, subordonații se încarcă de tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care liderul intuitiv este cel mai implicat. 7) Crearea consensului - absolut obligatorie mai ales în procesul luării deciziilor, care necesită considerarea nu doar a raționalității, ci și a unor factori psihici (motivații, atitudini, trăsături de personalitate) cu efecte facilitatoare sau perturbatoare. 8) Reinventarea timpului. Asistăm astăzi la o îngrijorătoare accelerare a timpului. Pe măsură ce timpul de muncă scade, avem mai puțin timp la dispoziție, suntem pe cale de a instituționaliza o societate a nerăbdării (3 minute de așteptare la un telefon ni se
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
majore ale organizației. Așadar luarea deciziei poate fi atât individuală, cât și colectivă (de grup). Și într-un caz, și în celălalt, esențială ni se pare a fi analiza factorilor/condițiilor care influențează - în sens pozitiv, facilitator sau, dimpotrivă, negativ, perturbator - procesul luării deciziilor. Noi grupăm acești factori în trei categorii: psihoindividuali, psihosociali, pshihoorgaziționali. Încercăm în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
contexte cu mare încărcătură emoțional-pozitivă sau în contexte neutre sub raport afectiv sau chiar tensional-conflictuale); receptare (sau de percepere adecvată a deciziei transmise: subordonații au auzit despre ce este vorba, au văzut notele care conțin deciziile luate?; intervenția unor factori perturbatori între cel ce emite și cel ce recepționează decizia ar putea duce la distorsionarea și deformarea perceperii deciziei); înțelegere (de descifrare a sensului și semnificației deciziei respective, de conștientizare a ceea ce urmează a fi întreprins pentru ducerea la bun sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajații în activitățile participaționale - altfel spus, care este intensitatea participării; 2) cum putem identifica și măsura comportamentele participaționale. Intensitatea participării variază de la individ la individ, de la grup la grup, de la organizație la organizație, în funcție de formele participării, de factorii facilitatori sau perturbatori ai ei, de efectele/beneficiile scontate a se obține în urma realizării ei. Din acest punct de vedere, întâlnim lucrători interesați de problemele grupului și ale organizației, activi, dinamici, energici, acționând ferm, hotărât, dezbătând problemele cu curaj, spirit de răspundere, și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
14. \* ARABIC 6 − Rezultatele obținute la subdimensiunea „participarea la decizii” Capitolul XV Motivație, satisfacție, performanță Factorii satisfacției muncii Diversitatea factorilor Din cele de mai sus a reieșit faptul că satisfacția muncii este influențată, în sens pozitiv sau negativ, facilitator sau perturbator, de o multitudine de factori. Dată fiind această situație, s-a încercat gruparea lor. De exemplu, Porter și Steers (1973) clasifică sursele satisfacției muncii în patru categorii relativ distincte, ce reprezintă patru niveluri din organizație: # 1. factori organizaționali largi (oportunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]