1,115 matches
-
în această situație? Dar ce va zice satul despre mine, care fusesem mereu în fruntea premianților și acuma ajunsesem în fruntea repetenților?!? Stăteam într-o bancă din fundul clasei - ultima - lângă fereastră și uneori deschideam acea fereastră, mă aplecam peste pervaz în fața zidului și priveam pierdut spre sud, în direcția satului și a casei părintești și priveam mult timp în gol și vărsam lacrimi de durere, de înstrăinare, de neputință. După două săptămâni prin străini, în recreația mare de la ora zece
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
boturi de câine. Mi-am rezemat obrazul de perete, închizând un pic ochii pentru a-mi stăpâni frica. Când i-am deschis din nou, am zărit în dreptul nasului un gândac lucios. Se depărta de mine târându-se de-a lungul pervazului, pentru ca, ajuns la colț, la capătul pervazului, să cadă pe jos: nu se așteptase ca pervazul să se termine. M-am uitat la el fără curiozitate, mi-era indiferent și la fel îmi eram și eu - capul meu era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de perete, închizând un pic ochii pentru a-mi stăpâni frica. Când i-am deschis din nou, am zărit în dreptul nasului un gândac lucios. Se depărta de mine târându-se de-a lungul pervazului, pentru ca, ajuns la colț, la capătul pervazului, să cadă pe jos: nu se așteptase ca pervazul să se termine. M-am uitat la el fără curiozitate, mi-era indiferent și la fel îmi eram și eu - capul meu era un unghi mort, de când zărisem gândacul nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
stăpâni frica. Când i-am deschis din nou, am zărit în dreptul nasului un gândac lucios. Se depărta de mine târându-se de-a lungul pervazului, pentru ca, ajuns la colț, la capătul pervazului, să cadă pe jos: nu se așteptase ca pervazul să se termine. M-am uitat la el fără curiozitate, mi-era indiferent și la fel îmi eram și eu - capul meu era un unghi mort, de când zărisem gândacul nu mă mai gândeam la nimic. Apoi am ridicat geanta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
printre amintirile vechi. Camera mea este la etajul întâi, orientată spre răsărit. Priveliștea nu e prea grozavă din pricina dealului, deși reușesc să văd râul și turnul cu ceas. Din cauză că nu fusese folosită multă vreme, am găsit pereții scorojiți și pătați, pervazurile prăfuite. În cameră am un pat vechi, o măsuță și două scaune. La fereastră atârnă o perdea care miroase a mucegai. Dușumeaua arată jalnic și scârțâie când pășesc. Colonelul își face apariția dimineața, luăm micul dejun împreună și ne retragem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din cuib. L-a hrănit și l-a instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea pe pervazul ferestrei, a văzut trecând un stol de grauri. S-a unit lor și nu s-a mai întors niciodată. Giovanni a suferit foarte mult. Repeta: «M-a părăsit, ca să meargă la camarazii lui cei răi». Calabria are o conștiință foarte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vecinilor și mi-am dat seama că era Ashton Allen; pe moment era atât de aproape de fereastră încât puteam citi inscripția de pe tricoul lui - Uită-te bine, s-ar putea să fac o șmecherie - apoi o rândunică a aterizat pe pervaz și mi-am întors privirea de la stradă. Baia se umplu curând de mirosul specific resturilor unei nopți de beție - aromele alcoolului și excrementelor împănându-se într-o duhoare care mă izgoni din baie aproape la fel de rapid pe cât intrasem. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
grafica înrămată semnată Diane Arbus și măsuța Chippendale (singura concesie făcută mediului din care se trage) și vrafuri de cărți atât de înalte încât funcționează ca un soi de tapet și în timp ce scanezi camera goală ceva va sări brusc pe pervaz și se va strâmba la tine, iar tu vei zbiera și vei sări în spate până când îți vei da seama că nu e decât pisica ei zgâriind flămândă geamul care o separă de tine și tu o vei zbughi înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
una ca asta. Terby era pur și simplu un articol de recuzită dintr-un film horror. Însă o parte din scriitor dorise ca Terby să fi omorât pisica. Scriitorul își putea imaginea scena respectivă: păpușa stând de pază - santinelă - pe pervazul ferestrei camerei lui Sarah, păpușa observând pisica, pisica plonjând, păpușa luptându-se cu pisica în dreptul gardului viu tuns foarte scurt, gheara ridicată, apoi ce? S-a jucat cu pisica înainte de a o spinteca în două? S-a hrănit cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spate, pentru că dintr-o dată era prea multă de liniște. Dincolo de dâra de sânge ușa se încovoia spre mine. După care arătarea a început din nou să urle. Am deschis fereastra, balansându-mă pe piciorul stâng, și m-am târât pe pervaz, stropind peste tot cu sânge. Îmi amintesc că nu-mi păsa când m-am prăvălit pe fereastră. Nu va fi o cădere lungă. Va fi o evadare. Și va fi pace. Am aterizat pe gazon. N-am simțit nimic. Toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cioropei, trei de pantofi, proaspăt reparați la cizmar, câteva cămășuțe cu dantelă, niște mănuși, agrafe, un pieptine cu câțiva dinți lipsă, o perie de păr, mai mulți năsturei de mărimi diferite, ceasul de mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată medicinală, două ace de siguranță, cana de apă, lingurița și medicamentele, papucii de casă, rujul de buze, pila pentru unghii, un cuțitaș cu care își fărâma mărul ca să-l mănânce, o proteză dentară
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam de departe. „Parcă văd acas- pe mama, Chip de sfântă-ntr-un pervaz, Slabă, slabă sărăcuța Și cu lacrimi pe obraz”. Am văzut-o plângând când a murit fatele Neculai; am văzut-o purtând parastasele bunicilor Vasile și Iordana. Am văzut-o speriată când a murit tata. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o grămadă de cioburi, dar nu mai spun nimic și aștept să decolăm. La zece seara ajung acasă. Deschid pungile cu grijă, scot obiectele prețioase din hârtiile în care le-a învelit vânzătorul. Slavă Domnului, sunt intacte. Pun ceașca pe pervaz, lângă bonsai. Ce noroc că am pervazul mare. Bonsaiul nu zice nimic. Ar putea să-și arate puțin bucuria, să dea din coadă, ceva de genul ăsta. Nu comentează în nici un fel. Îmi arunc cheile în ceașcă și mă duc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
spun nimic și aștept să decolăm. La zece seara ajung acasă. Deschid pungile cu grijă, scot obiectele prețioase din hârtiile în care le-a învelit vânzătorul. Slavă Domnului, sunt intacte. Pun ceașca pe pervaz, lângă bonsai. Ce noroc că am pervazul mare. Bonsaiul nu zice nimic. Ar putea să-și arate puțin bucuria, să dea din coadă, ceva de genul ăsta. Nu comentează în nici un fel. Îmi arunc cheile în ceașcă și mă duc să fac un duș. Love Story Intră
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ochii de la mine, gata să țipe dacă m-aș avânta spre el. Apoi închide ușa, cu infinită grijă. Îmi scot bricheta, îmi aprind țigara. Mă uit în tavan și văd un senzor de fum. Deschid fereastra și mă aplec peste pervaz. E o zi senină. Trag un fum, apoi îl suflu încet spre cerul albastru al Romei. Vară/iarnă Bătrânul deschide ușa și mă privește. Îl salut și-i spun că am venit să iau cauciucurile de iarnă. Te-a trimis
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
la Școala Postliceal de Contabilitate care pregătea funcționarii bancari. A străbătut țara și lumea, făcând parte din delegații guvernamentale sau ca reprezentant al țării la CAER. Pe unde ajungea și prindea un moment liber, chiar pe un hol, pe un pervaz de fereastră, trimitea celor dragi o vedere, câteva rânduri, iar tatăl meu, pentru care Gheorghe Bădăluță avea un respect deosebit, se afla mereu printre beneficiarii atenției acestui om cu mari răspunderi și ocupat până peste cap. Fără îndoială, Gheorghe Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
VITALIE CIOBANU și a lui Nicolae Prelipceanu (primul, întotdeauna, merge alergând, pe al doilea îl obligă la un pas mai mare constituția fizică) și încerc să schimb câteva vorbe cu o doamnă în vârstă, care stă rezemată cu coatele pe pervaz și privește în stradă. Nu știe engleză, dar este interesată de dialog, așa că își cheamă în ajutor soțul, un ochelarist cu o expresie încremenită, care seamănă cu un contabil pensionat. Omul înțelege că e vorba de Pessoa, dar îi pronunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întâi de Lucescu și dusă pe culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe trepte sau la pervaz, cum apucă fiecare. „Bufet suedez”. Frugal și neglijent. După banii care se învârt pe aici, ai zice că-i o sfidare la adresa noastră (portughezii - mult mai limitați în fonduri - s-au dovedit cei mai ospitalieri și mai generoși până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ambulanți, portretiști, chiromanți, ghicitoare... Interpreți de muzică clasică, rapperi, dansatori. Sunt și reprezentanți ai boemei declasate - îmbrăcați sumar, urlă sau declamă texte ca în biserică. Pentru fiecare, se găsește un mic grup de gură-cască. La fereastra unei case, înclinate peste pervaz, stau trei fete apetisante, care fumează și privesc provocator spre stradă. Jos, la ușa casei, niște flăcăi urmăresc reacția trecătorilor. Dacă te oprești sau dai semne că te interesează „subiectul”, se grăbesc să te informeze despre preț și alte detalii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
închis, rând pe rând, rămânând pe drumuri sute de mii de oameni care lucrau în ele, cum este și cazul persoanei de față. Acest om a furat mâncarea de la parterul unui spital, mâncare pe care bolnavii internați o puseseră pe pervazul ferestrelor, pentru a se păstra la rece. Mâncarea a dus-o acasă, la copiii săi, pentru că nu mai avea nici bani să o cumpere și nici un loc de muncă. Cazul este real și s-a petrecut în perioada imediat premergătoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
role, furca de decuplare/de debreiere și discuri distanțiere pentru angrenaje/mecanisme; - componente pentru șasiu, pentru volanul de direcție, suporturi pentru coloana de direcție, cleme/coliere de fixare; - componente exterioare, cum ar fi bare de protecție, amortizoare, praguri (la portiere), pervaz/suport (la ferestre), apărători pentru radiator, mânere exterioare pentru portiere, carcase pentru oglinzi retrovizoare, acoperitori/capitonări pentru volan; - componente pentru montaje la instalația electrică, de exemplu racorduri, benzi, coliere, dulii, fasunguri, carcase pentru faruri; - componente pentru construcții de mașini și
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
alte mobile, suspensiuni și obiecte. În ce stare rămase biata casă! Canalul closetului spart în pivniță, fără măcar a permite mamei să-l repare în timpul șederii lor acolo, parchetele arse și știrbite, hârtia pe pereți maculată, păduchi de lemn până în pervazurile ușilor! Era o groază și cu neputință de crezut ca un popor civilizat să făptuiască astfel de devastări. Înainte de a o repara, mergea lumea să admire opera celor ce pretindeau că respectă memoria regelui Carol, pe a ministrului său I.C.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmă, petrecându-și nopțile în sângele lui. Acum era mulțumit că scăpase de el. S-a strecurat lin, alunecând pe marginea patului de spital, apoi s-a înălțat încet, cu gândul să iasă pe fereastră. Dar s-a oprit pe pervaz, când l-a văzut pe Bobo. Era răvășit și cocoșat, de parcă i-ar fi murit tatăl. Pentru Bobo, moartea senatorului devenea semnalul de alarmă mult așteptat. În mai puțin de-o săptămână, cadavrul a fost văzut și de medicii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se vedeau strada și scările de la Cercul Militar. În colțul camerei stătea neclintit și speriat un general rus, cu uniformă din primul război mondial. Zogru i-a făcut semn să plece și, pentru că nu se clintea, l-a împins peste pervazul ferestrei deschise. Atingerea l-a făcut să vibreze și să cadă ca un titrez descentrat. Era o fantomă tânără, pentru prima oară ieșită din globul ei luminos. Josh s-a așezat pe canapeaua cu spătar rotunjit, ca o diademă regală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
importanța descoperirii și hotărât să-l ajute pe Josh să transforme casa în monument național. Tot ce avea de făcut era să treacă prin diverși funcționari ori să-i elimine cumva pe cei care se opuneau. A coborât plutind peste pervazul ferestrei, cu mintea plină de planuri, fără să presimtă că acelea erau ultimele lui clipe fericite. De a doua zi a început calvarul care l-a adus în cea mai neagră dintre perioadele existenței sale, începută abrupt în ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]