6,437 matches
-
te va scăpa de mirosul de bere, ca pe toți băutorii cărora mi-e dat să le sap groapa. Am considerat acest dialog un avertisment să fiu în gardă: lumea se destramă și încearcă să mă tragă după sine. Vineri. Pescarul a devenit pe neașteptate bănuitor: — La ce vă trebuie? Ce faceți dumneavoastră cu o ancoră cu grapină? Erau întrebări indiscrete; ar fi trebuit să răspund: „Ca s-o desenez“, dar cunoșteam rezerva domnișoarei Zwida în a-și etala activitatea artistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de a fi înțeles. Treaba mea, am răspuns. Începusem prin a vorbi politicos, dat fiind că ne cunoscusem ieri seară la cârciumă, dar pe neașteptate dialogul nostru devenise acru. — Mergeți la o prăvălie de obiecte nautice, mi-a tăiat-o pescarul. Marfa mea nu e de vânzare. Cu negustorul mi s-a întâmplat același lucru: abia am formulat întrebarea, că s-a și întunecat la față: — Nu putem vinde asemenea obiecte la străini, a spus. Nu vrem încurcături cu poliția. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lame de ras sau vîrfuri de săgeată, cu ajutorul cărora prindea alți pești mai mici. Îl incita această luptă cu rechinii, aproape la fel de mult cum Îl incitase, la vremea ei, Înfruntarea, dintr-o bărcuță fragilă, a balenelor și cașaloților. Viața de pescar de balene era dură, căci fiecărui ceas de primejdie și entuziasm Îi urmau deseori săptămîni de plictisitoare așteptare, cînd trebuia să Îndure călduri sufocante, calm fără nici o adiere pe mare, furtuni Îngrozitoare și insuportabila duhoare de pe vas, care Îi pătrundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
murit de frică, sau de rușine, văzîndu-mă. Aproape o lună mai tîrziu, bătrînul căpitan povesti, Într-o discuție Îndelungată și cam incoerentă, despre viața din Galicia natală, despre superstițiile poporului său și uriașa maimuță albă care-i Însoțea adeseori pe pescarii și marinatii din Aldan cînd se Îndreptau, În zori, spre bărcile lor. De asemenea, Își aduse aminte, fără să reușească să-l localizeze cu precizie În timp, de unchiul său Santiago, pe care-l spînzuraseră fiindcă fusese „pirat de pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
orbește fluviul și să nimerești într-un anumit loc. Nu era departe de soldat, cu tot întunericul reușea să-i distingă silueta ușor cocoșată. Asta poate din cauza luminiscenței apei, auzise de așa ceva, însă i se păruse a fi o aiureală. Pescarii din Deltă ziceau că Dunărea are o lumină care vine din ea, nu aceea care se reflectă ca în toate rîurile, bălțile, apele, ci alta care se ridică din adînc, dar care nu se poate observa decît atunci cînd e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
titlu de Mare Navigator pe Infinitul Ocean. Se lasă seară. O briză ușoară agită apele transparente ale imensei lagune, bătând dinspre Raiatea, a cărei silueta se profila la douăzeci și ceva de mile distanță 1. După ce urmări câteva clipe un pescar care-și aruncă năvoadele de pe o stâncă a insulei Piti-UnTai, se ridică încet și porni din nou, pe plajă largă de nisip alb, strălucitor. În curând ajunse la Punta Matira, al cărei contur se înfigea că o sulița în apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pastă făcută din fibră de miez de cocotier și din rășină de arbore de pâine. După o săptămână, când aceasta pastă se întărea, îmbinările erau absolut perfecte, încât ai fi putut crede că este o singură bucată de lemn, iar pescarii din Bora Bora afirmau că pirogile „cusute“ în atelierele din golful lui Farepíti suportau loviturile marilor valuri care se sparg de recif fără să se zdruncine măcar. Dar ceea ce se construia acuma nu era o piroga mică și compactă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
neliniștit, rebel și imposibil de stăpânit. Spre seară veni clipă îmbarcării, nu doar pentru că apusul soarelui era un moment magic și, prin tradiție, marile nave plecau întotdeauna în lungile lor călătorii la apus, ci și pentru că nu doreau că vreun pescar din învecinată - și aproape întotdeauna ostilă - Rairatea să descopere că o navă mare, cu cei mai buni războinici la bord, părăsește Bora Bora, având o destinație necunoscută. Întreg poporul se strânsese pe plajă, purtând podoabele cele mai de preț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
al mâinii, Tapú Tetuanúi se apropie de vasul mare aflat în mijlocul punții, în centrul căruia ardea zi și noapte un foc, întreținut de femei. Vahíne Tiaré îl întâmpină cu un zâmbet debordant: — Bună dimineață! îl salută, veselă. Ți-e foame? Pescarii au prins trei Mahi Mahi superbi și șase toni. Ce preferi? —Mahi Mahi. —Crud sau fript? Fript. — În câteva minute o să fie gata. Îi pregăti masă: o bucată mare de pește fript în cenușă și însoțit de fructe proaspete, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lumea lor, cerul,marea și uscatul aveau cam aceeași importantă, niciodată nu te puteai încrede în cineva care ar fi pretins că este specialist în toate. Până și regretatul rege Pamáu, precaut și înțelept, aplecă deseori urechea la sfaturile Marelui Pescar, ale Marelui Agricultor sau ale Marelui Navigator, fiindcă tatăl său, la fel de înțeleptul rege Matuá, îl învățase - așa cum și el învățase de la tatăl său - că acela care știe să asculte guvernează mai bine decât cel care știe să vorbească. Iar despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
stânci de pe plajă apuseana. Se duseră cu toții să le vadă, dar se găseau într-o stare de descompunere atât de avansată, pe jumătate devorate de răci, încât era imposibil să-și dea seama dacă aparțineau unuia dintre sălbatici sau unui pescar din insulele învecinate. Totuși, Miti Matái rămase tăcut multă vreme, privind cu atenție marea și linia coastei, iar în cele din urmă declară convins: — Oricine ar fi, a murit chiar în acest loc, căci nici fluxul, nici curentul nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și cu eternă ei bună dispoziție, reuși, până la urmă, să-l convingă să înfrunte încă o dată infinitele dificultăți pe care părea să le presupună profesia dura pe care și-o alesese. — Dac-ar fi ușor, îi spuse, până și ultimul pescar de toni s-ar consideră navigator și până și ultimul culegător de nuci de cocos ar aspiră la mâna frumoasei Maiana. Îi mângâie obrazul cu tandrețe. Gândește-te la ea! Amintește-ți ochii ei, pieptul ei, mirosul pielii ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sigur dacă erau aceiași și nici nu aveau vreo idee cine erau sau de unde veneau. —Probabil dinspre vest, fu singurul indiciu pe care putură să-l dea. Tot ce e rau vine dinspre vest. Adăugară, totuși, ca în ultima vreme pescarii lor zăriseră - întotdeauna în larg - nave enorme care veneau dinspre est, înalte că munții și cu pânze albe, care semănau cu niste aripi uriașe de pescăruș. —Și noi am văzut una, răspunse Miti Matái. Și, cu toate că era noapte și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fără balansier și cu catarge atât de mari și de grele? Se pare că aceasta intrebare și-o puseseră de nenumărate ori și cei din Jailali, căci de îndată se iscă o discuție înfierbântata, de natură mai degrabă filozofica. Pentru pescarii care le văzuseră de aproape, erau simple nave conduse de oameni, în timp ce pentru Marele Preot și pentru cei mai sceptici navigatori trebuia să fie vorba despre Arca Zeului Tané, care, conform legendelor, avea să pornească într-o zi peste ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
crede că a fost mutată la mai multe mile distanță. Atunci când casa îți devine întreaga lume se numește „închidere în cocon”. Domnul și doamna Keyes - Packer și Evelyn - n-au fost întotdeauna așa. Înainte, cum murea un delfin în plasele pescarilor de ton, cum se repezeau să scrie un cec. Să dea o petrecere. Au organizat un banchet pentru victimele minelor de teren. O serată dansantă pentru victimele traumelor craniene severe. Fibromialgie. Bulimie. Un cocktail și o licitație fără strigare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cana peaua Îngustă de trestie, iar Karl Îi citea basme culese de prin insulele Indoneziei. Așa a aflat Adam de micul Biwar cel curajos, care a ucis un balaur Înfricoșător, ori de nerecunoscătorul Si Tanggang, care părăsise satul lui de pescari și care, deși se trăgea din oameni simpli, cum suntem și noi, zicea Karl, ajuns bogat și vestit n-a mai vrut să știe de sărmana lui mamă. A aflat și de frumoasa Lara Djonggrang, preschimbată de pizmașul Bandung În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
A clătinat din cap. — Să știi că e un adevărat privilegiu! — Ce anume? — școala! I-ai văzut pe ceilalți copii? Cum Îți Închipui că sunt familiile lor? Dezgustătoare, i-a venit să răspundă. Murdare, josnice, dezgus tătoare! — Sărace. Cultivatori și pescari. Nu știu nici să scrie, nici să citească, și totuși, toți au trebuit să plătească Într-un fel sau altul ca să-și trimită copiii să-nvețe carte. Se duc cu un mic teanc de bani sau cu un cartuș de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nici măcar de ce-avea să aducă ziua de mâine nu-i mai era frică. Pe unde-ai umblat, fiule? l-a Întrebat Karl, alergându-i În Întâmpinare cu un mare prosop pe care-l ținea cu brațele Întinse, așa cum fac pescarii cu plasele, Înainte de a le arunca În mare. — Pe nicăieri, a răspuns el, lăsându-l să-i frece bine părul. Am venit mai Încet. A... a plouat. În Întuneric, Înfășurat În prosop, Adam și-a dat seama că nu prea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
peste bolovani și se apropia cât mai mult de mal, până când clipocitul valurilor acoperea și cele mai slabe acorduri care Însoțeau eroinele muribunde ale lui Karl. Câteva bărci pluteau pe marea albastră cu pânzele tremurând molatic În suflul brizei, În vreme ce pescarii aruncau năvoadele, apoi le trăgeau cu prada lor sărăcăcioasă, ceva scrumbii, bonite ori hamsii. El rămânea să-i privească până ce i se limpezea capul și i se potolea furia. — Ce-i cu tine? De ce ești așa de furios? a strigat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să fie iarăși cald și prăfos, iar amintirea ploii de peste noapte avea să se evaporeze Înspre cerul pământiu. — După câte s-ar părea, Karl e Încă aici, În Indonezia, a continuat ea. La Început l-au ținut Împreună cu agricultorii și pescarii comuniști din insule. știi cum sunt, niște bădărani. Intră În panică de cum văd un european, ori Încearcă să-și mărite fata cu el, ori Îl bagă la pușcărie. Apoi a fost mutat la Surubaya, iar după asta urma devine neclară
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era a unui copil. Era foarte albă, plină de pistrui și ezita să rămână În loc. Mulți ani mai târziu, când avea să apară și el la Jakarta, l-a dus În port, În Sunda Kelapa, să privească vechile bărci ale pescarilor, iar el a exclamat: Ah, n-am mai văzut ceva atât de frumos, de parcă o gândea, de parcă dăduse peste o lume nouă, iar Margaret fusese cea care Îl ajutase să o descopere. Din momentul În care fusese surprinsă de curățenia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
puțin, cum nu-i pasă nici de trecut și nici măcar de el Însuși. Omul ăsta-i un actor, un șarlatan. Asta face parte din slujba lui. — Bine, a răspuns. O să vin. 14 — Poetul cunoscut drept Hanawi, care-a cântat viața pescarilor și a fermierilor săraci din Perdo și din insulele vecine, a rămas necunoscut În nefericit de scurta lui viață, În ciuda unei remarcabile opere literare create În numai vreo zece ani, până la numai treizeci și doi de ani, când a fost
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
e patrie, / Glie și cer, / Sângele vinelor mele“. Numai că În ziua aceea cerul era În Întregime acoperit de nori negri și era limpede pentru oricine c-avea să izbucnească o furtună cumplită peste Perdo. Multe dintre celelalte bărci ale pescarilor s-au Întors devreme, nu și a lui Hanawi. Furtuna a ținut două zile la rând, iar când apele s-au potolit, pescarii au dat peste barca lui zvârlită de valuri pe stâncile care Încercuiesc vestul recifului. șubred, catargul se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
limpede pentru oricine c-avea să izbucnească o furtună cumplită peste Perdo. Multe dintre celelalte bărci ale pescarilor s-au Întors devreme, nu și a lui Hanawi. Furtuna a ținut două zile la rând, iar când apele s-au potolit, pescarii au dat peste barca lui zvârlită de valuri pe stâncile care Încercuiesc vestul recifului. șubred, catargul se frânsese, dar vela, În mod curios, era intactă, plutea pe apa verde și limpede. Marea era oglindă, netedă din nou, greu de Închipuit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de Sud pe la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. E drept că el s-a ferit de capcanele sofisticatei vieți javaneze, preferând viața frustă a insulelor; asta s-a datorat Însă bogăției și generozității familiei lui. A scris odă după odă despre viața pescarilor, dar n-a lucrat niciodată ca ei, la drept vorbind, de muncit n-a muncit niciodată. Crezi că asta-i falsifică opera? Poate să schimbe Întru câtva felul În care e citită? Când liderii politici citează versuri de-ale lui
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]