2,737 matches
-
28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Talismanul Viața e un labirint În care te poți rătăci... De nu ai repere Și nici morală n-ai. Pe Oceanul vieții am navigat Adesea, de furtuni învolburat, Vezi misterioasa scoică Pe care-am pescuit-o Din adâncul Oceanului? De-a valurilor mișcare, E splendid sculptată, Dantela-i sofisticată De zbuciumul vieții E îndelung cizelată. Ea poartă urme De lacrimi și durere Ce-n perle s-au prefăcut Și în abisul mării s-au pierdut
TALISMANUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351997_a_353326]
-
pescuit. - Aaaa, ce frumos! Mi-ar place și mie să ies cu barca pe mare... - Se poate rezolva, încerc eu să prind momentul prielnic unei cuplări. Dacă se liniștește marea, putem face o plimbare cu barca și de ce nu, să pescuim. Ați mai fost la pescuit vreodată? - Desigur, însă nu pe mare. Doar pe bălți sau la Dunăre, în deltă odată, cu soțul. - Și acum nu vă mai duce? - Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
odată cu reintrarea Dobrogeisub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
puteau deveni ore de risc, chin și efort fizic, chiar coșmar în caz de furtună, la întoarcere. Cu ajutorul colegilor, am coborât barca la apă, echipată și gata de o nouă zi de pescuit. Noi, ca pescari sportivi, nu aveam plase. Pescuiam la volte[ii], aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[iii], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
aveau o foame nestăvilită și nepotolită. Dacă altă mașină parca în zonă, aceasta nu deranja cu nimic somnul pisicilor, care își făceau veacul între cele două blocuri, spate în spate. Numai când soseam eu, se stârnea nebunia printre mâțe! De când pescuiam cu barca, pisicile au reținut două lucruri foarte importante pentru ele: zgomotul motorului la sosirea mea cu Moskvici-ul care aducea mirosul de pește și faptul că a sosit sponsorul pentru prânzul lor. Aici erau peste zece pisici maidaneze și numărul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
fără milă, săpăligile, Bisericile se ascundeau pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de făcut
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
acestei insule ce este balsam pentru mințile și corpurile noastre. Unele reguli: - Bucurați-vă de liniștea acestui loc. - Protejați frumusețea acestei insule - Nu fumați și nu beți alcool - Vă rugăm să opriți telefonul mobil - Nu faceți sex pe insulă - Nu pescuiți în apropierea insulei Îmbrăcăminte corespunzătore înainte de a intra pe insulă, este o zonă de mănăstire. Umerii și genunchii trebuie să fie acoperiți. Doar un prosop, nu este suficient. Vă invităm la meditație între orele: 07.00 - 08.00 08.00
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
vorbă de-a lui: „Las-că-i bine și-așa rău.” Neputințe mele? Neștiințele mele? Multe dintre cele practicate de oameni eu nu le știu și nu le pot face. Nu știu să înnot, să joc poker, să trag cu pușca, să pescuiesc în ape tulburi, să laud prostia și ticăloșia. Și chiar dacă mă repet: sunt timid, rușinos cu nerușinare. Pot spune și eu ca Arthur Rimbaud: „Par delicatesse j'ai perdu ma vie”. Metehnele care mi-au cășunat mult în viață au
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
valoare, precum o monedă, un inel, etc. Cel care descoperă moneda va avea parte de câștiguri financiare, inelul simbolizând fericire familială sau o viitoare căsătorie. Nuci, alune, fructe și bani sunt așezate în bazine cu apă. Acestea trebuie să fie “pescuite” de copii cu gura. Alteori, merele sunt agățate de tavan; câștigătorul este cel care reușește să mănânce mai repede fructul suspendat. De Halloween, în Irlanda există long-weekend, care înseamnă că nu se merge la școală vineri, sâmbătă s duminică. Long-weekendul
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
poți închină aceste daruri lui Dumnezeu. - Ce hobby-uri ai? Cum îți petreci timpul liber? - Puținul timp liber de care dispun, prefer să îl petrec în natură. Împreună cu soțul meu merg, uneori, la munte, în camping și (depinde de anotimp) pescuim sau innotam în râurile și lacurile frumoase din Oregon. - Păstrezi legătură cu patria mama? Când ai vizitat ultima dată România? - Pentru mine, “acasă” a rămas încă, România. Avem acolo, familie și prieteni cu care ținem legături stranse.Ultima dată, am
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
între feșele piftioase (am inventat un cuvînt!, dar asta e nimic față de cuvîntul inventat de domnișoara de la mezeluri, care mi-a zis că o să-mi felieze parizerul! și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă avea o undita. Madam Jorjet pescuiește broaște. Agață o frunză în cîrlig și le întărită pe orăcăitoare. Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
și-n realitate atât. Mai știți ce reprezintă acești moși din moși strămoși? Moș Nicolae a fost la origine un pescar care de ziua sa lăsa câte un pește la ușa fiecărei colibe pe lângă care trecea, chiar dacă împărțea tot ce pescuise, și în casa goală și rece care-l aștepta nu avea decât o coajă de pâine, ca mulți compatrioți ai noștri în cei mai frumoși ani ai României. Un marinar bun la suflet. Rămășițe ale antichității. Datorită lui, comparat cu
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
sunt adevărate, să meargă după pălărie, o găsește în locul unde o lăsase. La fel, în Peștele de sticlă (Darul muntelui), Sănducu primește un cal din sticlă cu coamă și coadă din mătase, iar sub influența poveștilor bunicului, noaptea se visează pescuind peștele de sticlă, alături de care, împreună cu alte câteva animale din sticlă, trăiește adevărate aventuri. Faptul că ziua hainele îi sunt pline de noroi, în plină secetă, plasează eroul în zona incertă în care ficțiunea interferează cu realitatea. Eroii Mariei Ioniță
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Altă fericire pe gerul acela cumplit : masa caldă la un restaurant local. Ne-am mai venit în fire. La plecare am admirat cum niște băieți ruși, blajini, răbdători, îmbrăcați în pufoaice groase și pâslari în picioare, stăteau pe lacul înghețat, pescuind la copcă... Din nou omologare de sistem, de data asta la Erevan. Erevan? Oraș frumos. În zonă de munte. Apa bună, ca de munte. În piață - negustori armeni, la ei acasă. La Erevan, omologarea mergea și bine și rău. Sistemul
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
sânge fratele său Meserie de la tatăl, " Tunetul" de Zevedeu. La Marea Tiberiadei, frații fiind la pescuit Prin căutare Minunată, IISUS i-A descoperit ! Auzindu-L ce le zice : "După Mine să veniți, Să schimbați Marea cu lumea și oameni să pescuiți !" Ascultând din prima clipă, la CHRISTOS ei au venit ; Și doar Ioan și Maica Sa, pe DOMNU' n-au părăsit ! Ioan, cu Iacov și cu Petru, în Capernaum, pe Tabor Și-n Ghetsimani-au fost aleși, de-a fi lângă Mântuitor
SF.AP.ȘI EVG.IOAN TEOLOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369819_a_371148]
-
pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. - Să-mi montezi și mie fixa, sau prăjina - cum îi spuneți voi, pescarii! Vreau să prind și eu pește, doar de asta suntem aici! - Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata, numai că trebuie să-ți iei scăunelul și să stai lângă ea, să urmărești mișcarea plutei. Pe care o dorești: pe cea de opt metri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
prins și l-am trimis alături de fratele său ceva mai mare, în minciog. Miruna devenise altă persoană acum! Nu mai era femeia somnoroasă și apatică, ci veselă și dornică de noi capturi. Am aruncat momeala pregătită de-acasă în locul unde pescuia ea, pentru a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era cazul nostru, că nici nu aveam sculele potrivite, mulinete
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
de pepsi din lada frigorifică. - Ce zici, nu vrei să ne mutăm sub pini, o aud vorbind în șoaptă la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare acolo... - Și cine pescuiește în locul nostru? - Lasă-i ca să ia și ei o pauză! Nu simți cum te toropește căldura și te îndeamnă la somn? Hai, ridică-te, să iau pătura s-o mut sub pini. Anevoie și parcă fără chef, m-am ridicat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
confecționau unelte. Consumau măduva și carnea macră, iar grăsimea animalului producea energia necesară înfruntării climei ostile subantarctice. * Alt trib de indigeni, denumit Haush, fiind de pe coasta Atlanticului de Sud, pe lângă arcuri și săgeți, foloseau și harpoane pentru prinderea animalelor marine, pescuiau și vânau lupi de mare din canoe. S-a estimat că tribul Haush era puțin numeros: în jur de vreo 500 de indigeni în urmă cu două secole, conform lui Thomas Bridges (1842-98), autorul cărții „The Uttermost Part of the
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
revoluție” ca gaia de maț) și, în cei 27 de ani scurși de atunci, încă nu s-a înregistrat acea vrere cârmuitoare, grație căreia țara să poată reveni la normalitate. Da, căci fiind știut faptul că în apele tulburi se pescuiește cu mai mult folos decât în cele limpezi, cui naiba din gașca profitorilor interni și externi îi surâde ideea ca țara să se pună pe picioare? Asta ar însemna ca cetățenii români să fie stăpâni, nicidecum chiriași în propria lor
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
Pescărească Era duminica, după amiază. O vreme frumoasă, nici prea călduroasă nici prea rece. O vreme tocmai bună de o partidă de pescuit. Într-o veche plantație pomicolă, din vremea CAP-ului, este rămasă o baltă în care se pot pescui cărășei. Multe dimineți sau după-amiezi mi-am petrecut pe malurile acestei bălți. De multe ori pescuiam numai pentru plăcerea de a pescui eliberând tot ce prindem. Așa că mi-am luat undița, momeala și bicicleta și la baltă. Pentru câteva ore
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
tocmai bună de o partidă de pescuit. Într-o veche plantație pomicolă, din vremea CAP-ului, este rămasă o baltă în care se pot pescui cărășei. Multe dimineți sau după-amiezi mi-am petrecut pe malurile acestei bălți. De multe ori pescuiam numai pentru plăcerea de a pescui eliberând tot ce prindem. Așa că mi-am luat undița, momeala și bicicleta și la baltă. Pentru câteva ore aveam să uit de grijile cotidiene. Balta nu este prea mare. Cred că pe vremea CAP
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]