1,307 matches
-
atitudine pozitivă față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e o variabilă reziduală. Avem, astfel, de-a face cu „cultura neacțiunii”, „cultura acțiunii”, „cultura pesimismului”, „cultura optimismului” etc. Exemplele se pot multiplica la nesfârșit: ceea ce nu este explicat prin educație, venit, vârstă, gen, capital etc. e atribuit culturii, „valorilor”, „normelor” ș.a.m.d. sau, mai simplu, unor explicații de genul „Așa sunt ei”. Astfel privită
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depresie, din care 40 la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism, gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
randamentului intelectual, slăbirea atenției, dificultăți de evocare mnezică, oboseală rapidă la cel mai neînsemnat efort, slăbirea voinței, dispoziție tristă, senzație de apăsare sufletească, depresivitate de diferite intensități, sentiment de inferioritate, neliniște anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul unui „delir melancolic” (idei de culpabilitate și autoacuzare, idei de ruină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor persoană. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolați și bizari ei sunt discordanți în raport cu realitatea logică. 3) Angoasă și disperare Modelul de existență pato-biografică dominat de angoasă și disperare este caracteristic bolnavilor depresivi. Dominați de o dispoziție tristă, pesimismul lor le închide orizontul vieții. Sentimentul și dorința de a trăi se schimbă, diminuează mult sau sunt complet pierdute. Aceste persoane sunt dominate de angoasă, pe care o trăiesc ca pe o stare de tensiune interioară de care nu se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceste persoane sunt dominate de angoasă, pe care o trăiesc ca pe o stare de tensiune interioară de care nu se pot elibera. Ideile sunt sărace. Nu văd nici un fel de sens al vieții și nici pentru propria lor persoană. Pesimismul lor se transformă în disperare. Au sentimentul imobilismului, al pierderii totale a libertății, atât interioare datorită angoasei, cât și exterioare, datorită disperării și inactivității. Nota dominantă a acestui model de existență patologică este pierderea sensului vieții. Acesta va genera idei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul „vulgar” și teoria reproducerii sociale făcuseră ravagii. Și alți factori contribuiseră la criza profesorilor și a școlilor urbane: pragmatismul „barbar”, teoriile weberiene ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și 1980, valorile liberalismului. Concepte și convingeri precum „patriotism”, „succes”, „competiție”, „ordine”, „control” etc. fuseseră respinse nemilos și supuse oprobriului absolut. Consecințele erau devastatoare. Mai toți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară: construirea unor curricula multiculturale autentice este deocamdată imposibilă și tentativele de acest fel sunt doar pierdere de vreme, cel puțin în Statele Unite 92. Acest pesimism pedagogic, neexprimat deschis, nu a scăpat însă de critici. Cele mai multe au fost formulate însă de pe poziții politice și partizane, lipsite de obiectivitate și realism. De aceea nu merită să le evocăm aici. Mai interesante sunt încercările de a depăși totuși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acum sunt»/ Un poem scris după toate poemele lumii/ o briză ce adie spre voi/ și mă gonește din poem în poem” (Puteri). O mare parte a cărților scrise de R. în limba franceză conțin poeme în proză, marcate de pesimism și de luciditate: „În țara asta frații sunt destui, spovedania lor e blândă, ștearsă, neutră, melodiile li se amestecă; despărțite trupurile lor se caută, în țara asta își joacă fiecare rolul favorit, în țara asta ei călătoresc” (După ce totul a
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare. Pesimism și melancolie sunt notele caracteristice ale acestui volum postum, prin care, cu ecouri din lirica occidentală, M. deschidea drumul meditației. Tot el, prin Caracteruri, după I. Budai-Deleanu și înainte de Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat de
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
ar fi genealogia unor idei eminesciene (teoria „păturii superpuse”, de pildă, nu e invenția lui, ci se întâlnește la Simion Bărnuțiu, I. Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
superpuse”, de pildă, nu e invenția lui, ci se întâlnește la Simion Bărnuțiu, I. Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de a fi grupat la un loc antumele și
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și îndeletnicirile omenești. Câteva accente sincere în elogiul exuberanței naturii și mai multe detalii de atmosferă autohtonă dovedesc darul observației spontane, contrastând cu pesimismul artificios al pasajelor de poem filosofic. Între manuscrisele poetului se mai află traducerea intitulată Împărătesc sânual spre statornicia adevăratei fericiri omenească, după o scriere cu conținut iluminist, o tălmăcire din Aug. von Kotzebue și fragmente din Nopțile lui Young. Ar
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
chiar dacă opera nu propune niciodată deschideri propriu-zise spre structuri sau frământări istorice și sociale. Lipsită oarecum de sentimentul dialecticii istorice, creația implică însă dialectica istoriei și a socialității în însuși miezul viziunii pe care o impune P.-B., dominată de pesimism și în bună parte de mizantropie. În analize de o maximă subtilitate, care îmbină atenta observație a stărilor fiziologice cu evocarea unor dureroase tensiuni interioare, romanciera a surprins surparea lentă, organică a unei tragice umanități, secătuită și indiferentă, rămasă doar
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
România liberă”, iar în 1884 și 1885, la „Voința națională”, unde a semnat și câteva cronici literare. În cronicile teatrale s-a preocupat mai mult de spectacol, insistând asupra regiei, scenografiei și a jocului actorilor. În calitate de critic literar a combătut pesimismul posteminescian. L-a prețuit în mod deosebit pe I. L. Caragiale, scriind una dintre cele mai bune cronici dramatice despre O scrisoare pierdută și un raport academic în favoarea premierii volumului Momente. Este și autorul unui amplu studiu monografic intitulat Teatrul la
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
este cauza celui din urmă. Într-o cercetare asupra calității vieții, se determină o corelație între venitul economic și atitudinea optimistă/pesimistă asupra viitorului. Deși este destul de greu să se facă presupoziții asupra mecanismelor prin care nivelul veniturilor influențează optimismul/pesimismul în ceea ce privește viitorul, este clar că prima este o variabilă independentă în raport cu ultima. Este deci rezonabil să presupunem că venitul este cauză în această relație. Problema duratei și a distanței. Jack Gibbs (1972) aduce în discuție odificultate stabilă a postulării unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B. Modelul sistemictc "B. Modelul sistemic" Modelul cauzal de explicare a fenomenelor sociale prezintă două limite de principiu. În primul rând, el elimină subiectul activ. Toate fenomenele sociale sunt componente umane sau produse ale acestora: revoluții, războaie, stiluri de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și altor mecanisme psihologice descrise deja, în special atitudinii negative față de probleme. Cum fiecare demers în vederea rezolvării unei situații implică un procent de incertitudine, se pare că pacienții se concentrează asupra aspectelor nesigure și își evaluează problemele ca fiind amenințătoare. Pesimismul cu privire la capacitatea lor de a-și rezolva problemele ar crește astfel. Intoleranța la incertitudine ar contribui deci la menținerea problemelor pacienților, situație care ar genera alte neliniști și ar amplifica suferința lor emoțională. Datorită rolului important pe care intoleranța la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o situație de frică sau teamă să Îi facă pe unii indivizi să răspundă prin intermediul unui comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină de pericole, societatea are un potențial excesiv de răufăcători. În cercetare, s-a acordat o atenție deosebită ,,intenției de a face rău” (Tedeschi și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astfel de societate. Totuși, n-ar fi exagerat să constați cum tocmai critica pe care o vedem atât de culturală în orientare și novatoare în opțiune a devenit treptat rigidă sau repetitivă sau pur și simplu a căzut într-un pesimism fără limite. În ciuda tuturor criticilor, societatea modernă și-a văzut de drumul ei fără încetare. Cum de s-a întâmplat așa? Să fi fost critica greșit orientată? Au fost cumva criticile asimilate și integrate în construcție astfel încât societatea industrială s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
progres, căci se opune prin dogmatismul ei investigării științifice. Susținând că științele pozitive își exercită influența și asupra eticii, a împărtășit numai o parte a concepțiilor lui Schopenhauer, nefiind de acord cu unele din principiile fundamentale ale acestuia. Astfel, admitea pesimismul ca o parte integrantă a oricărei concepții despre viață, dar nu îl considera unica atitudine esențială; admitea durerea ca factor pozitiv, dar atribuia același rol și plăcerii. Apreciind în mod deosebit arta scriitoricească a lui Schopenhauer, traduce un fragment din
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
din copilărie, începe prin a alcătui comedii: Die Blödsinnige (1855) și Ein Lustspiel ohne Namen (1856). Din acești ani datează și primele încercări poetice, tot în limba germană. Meditații adolescentine, poeziile trădează aspirația către prietenie și dragoste, însoțită de un pesimism ușor melodramatic, specific vârstei. În versurile scrise mai târziu, la maturitate, acest pesimism dispare, făcând loc introspecției stoice. Calități literare au discursurile parlamentare, reunite în cinci volume, apărute între 1897 și 1915. Oratorul se dovedește un priceput mânuitor al procedeelor
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
ohne Namen (1856). Din acești ani datează și primele încercări poetice, tot în limba germană. Meditații adolescentine, poeziile trădează aspirația către prietenie și dragoste, însoțită de un pesimism ușor melodramatic, specific vârstei. În versurile scrise mai târziu, la maturitate, acest pesimism dispare, făcând loc introspecției stoice. Calități literare au discursurile parlamentare, reunite în cinci volume, apărute între 1897 și 1915. Oratorul se dovedește un priceput mânuitor al procedeelor retorice, are știința de a folosi o limbă transparentă și precisă, o frază
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
vinde produse; - subvențiile pentru agricultori; - posibilitățile de a pune pe picioare o fermă agricolă sau zootehnică; - veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel? Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări: Cum credeți că veți trăi peste un an - indice al optimismului, răspunsurile la întrebare fiind scalate de la 1 la 5, unde 1
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]