521 matches
-
se uită la trimiterea către spitalul cel mare. Nu-i mai dau alt plic. “Domnu Caloian, din păcate, nu avem paturi acum. Stați acasă și, dacă vă blocați, veniți înapoi.” “Cum să mă blochez, dom’ doctor, că abia mă mai piș?!” “Luați indometacin...” Mamă, ce baftă am! Plec spre centrul Capitalei cu Zubar: aveam un nepot la un spital de prestigiu din centru. La Carol Davila, faimă grea. Poate îl găsesc, deși nu ne ținem de neamuri. Aglomerație mare. Zubar se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aceea, aș putea spune că trotuarul a fost ceva care m-a lăsat complet fără glas atunci când i-am vizitat mediul natural. Ocupat porcește de mormane de mașini parcate sfidător, de covoare de rahat de câine și puțind aspru a pișat, trotuarul bucureștean nu mai există. Dacă îți dă cumva prin cap să mergi pe jos, printre hoardele de valahi alergând isteric, printre țipete, papornițe și șuți, trebuie să te strecori practic pe stradă, deranjând mașinile blocate, care răcnesc spasmodic din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vorbă cu primul ascultător, Mișu din Crevedia, te ascultăm. „Bună seara, din Crevedia vă sun, Mișu.“ Da, domnu’ Mișu. „|ă, domnu Gec, mie mi se pare că emisiunea asta ați copiat-o din filmul ăla cu radi...... diiiiiiiing...... .diiing!“ Mă piș pe comuniștii ăștia invidioși pe cariera mea. Eu nu sunt pus aici de marionetă și nu dau explicații, eu rezolv probleme, chiar dacă vorbesc porcos. Mădălina din Odorhei, ești în direct. „Ce faci?“ La revedere, aici nu avem timp de întrebări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Și doar i-am zis de atâtea ori: Bobolino, teatrul nu ține de foame, lasă-te de prostii și hai să compunem niște manele ca lumea, că au deschis ăștia la Zara prăvălie și nu avem bani nici să ne pișăm la ei (apropo, oare ăștia de la Zara au budă cu taxă?...Ă. Dar el, nu, idealist și principialist, cântă numai cu dieji și cu șeptari, iar în loc de manea recompune Hey Jude. Mai un concert, mai un milion de la „Suplimentu’“, important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
cu doi necunoscuți. Povestirea ei prezintă toate caracteristicile celei mai directe pornografii; se încheie astfel: "Jean-Marc a venit după mine în cadă și mi-a tras-o pe la spate. S-a înfipt bine în pizdă și a început să se pișe înăuntrul meu. Arsura lichidă îmi provoca o senzație necunoscută, încât am urlat. După aia, m-au futut în cur pe rând, până când și-au dat drumul în mine. Am făcut duș tustrei, pipăindu-ne, apoi m-au condus până în stația
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
niveluri: cel al poveștii, unde naratoarea își abuzează soțul, și cel al narațiunii, unde își abuzează cititorii. Textul se joacă astfel cu frontierele: "mimează" că împinge la paroxism pornografia în forma ei masculină cea mai brută (de exemplu, naratoarea țipă: "Pișă-te în pizda mea, pișă-te, pișă-te... [p. 181]), dar totodată îi minează fundamentele, printr-o "ficțiune" care dejoacă orice opoziție elementară între adevărat și fals, realitate și discurs. În mod mai general, pornografia la feminin poate fi privită
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
naratoarea își abuzează soțul, și cel al narațiunii, unde își abuzează cititorii. Textul se joacă astfel cu frontierele: "mimează" că împinge la paroxism pornografia în forma ei masculină cea mai brută (de exemplu, naratoarea țipă: "Pișă-te în pizda mea, pișă-te, pișă-te... [p. 181]), dar totodată îi minează fundamentele, printr-o "ficțiune" care dejoacă orice opoziție elementară între adevărat și fals, realitate și discurs. În mod mai general, pornografia la feminin poate fi privită în mai multe feluri. Simplificând
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
abuzează soțul, și cel al narațiunii, unde își abuzează cititorii. Textul se joacă astfel cu frontierele: "mimează" că împinge la paroxism pornografia în forma ei masculină cea mai brută (de exemplu, naratoarea țipă: "Pișă-te în pizda mea, pișă-te, pișă-te... [p. 181]), dar totodată îi minează fundamentele, printr-o "ficțiune" care dejoacă orice opoziție elementară între adevărat și fals, realitate și discurs. În mod mai general, pornografia la feminin poate fi privită în mai multe feluri. Simplificând mult, vom
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum Harr. (femelă apteră); 5. Tripsul mazării - Kakothrips pisivorus Uz. (adult); 6. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (adult); 7. Țânțarul florilor de mazăreContarinia piși Winn. (larvă) 8. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (larvă); 9. Tripsul mazării - Kakothrips pisivorus Uz. (larvă); 10. Gărgărița punctată a mazării - Tychius quinquepunctatus L. (larvă); 11. Buha gamaAutographa gamma L. (larvă); 12. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (adult
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
val, pentru a respira în fine mai ușor, dar un magrebian care vinde șaluri se apropie de ea, lăsându-și clienții să scotocească în grămada multicoloră de pe taraba lui: "V-a stropit din plin cu parfumul ăla care miroase a pișat de pisică târfa de Cléa." "Cléa o cheamă?" " Da, tocmai și-a deschis un butic luând exemplu de la un fost om de afaceri care își spune doctorul Sinus, deși nu este nici sinus, nici doctor. E un evreu originar din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
arătând mai mult mort decât viu. Cu hainele-i pline de sânge și vomă, umflat la față de bătăi, cu pământ și mizerii în urechi, în păr, cu unghiile imense, negre, cu hainele toate rupte și jegoase, care puțeau groaznic a pișat și fecale, zâmbind ca un idiot, crezând că l-a văzut pe Fernic. — Haide, domnișorule Cristian, ridică-te în picioare și hai acasă, până nu-ți dai ortu’ popii prin cine știe ce dugheană, trage Pribeagu de el, dar fără niciun folos
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se clintească, respirând încet, simțind cum se însănătoșește și cum fiecare celulă din corp reînvie, odată ce apa o învă- luia. Era tot mai cald, iar mirosul împuțit pe care îl prinsese dispărea ușor, ușor. I-a venit să se și pișe la un moment dat și l-a durut. Un jet gros, brun și sângeriu i-a țâșnit din penis și simțea că parcă i se despică. Apoi, treptat, s-a înmuiat și a căpătat o culoare aproape normală. — E bine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
doar la câțiva pași de patul de oaspeți, dar nu într-atât de terminat încât să nu fiu în stare să direcționez jetul direct în cană și nu pe mocheta bej, așa că în final se punea întrebarea: bun, m-am pișat în Jumbo Slurpee dar nu pe mochetă - e un plus sau un minus? M-am dus rapid la ușa camerei de oaspeți să mă conving că încuiasem înainte de a sucomba. Iar anxietatea matinală obișnuită s-a mai risipit puțin când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căcat, serait-ce possible? A quoi bon quitter Coasta Boacii? Șerban Foarță a glosat undeva întrebarea cioraniană, conchizând că nu i s-ar putea substitui decât ceastalaltă interogație: comment quitter l'inquittable? În viață totu-i rahat. În afară, firește, de pișat. Et si la merde valait son pesant d'or, certains les pauvres, les dissidents, les anarques ou les homosexuels naîtraient sans cul. Ș.a.m.d. Patafizica te învață și să te reconciliezi cu dimensiunea excremențială a existenței. Inter faeces et
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prins În brațe și m-a ajutat să mă-ntorc În pat. Pe la cinci după-amiază m-am oprit din vomitat și am reușit să țin o sticlă de suc de struguri și un pahar de lapte În stomac. - Miroase-a pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
În pat. Pe la cinci după-amiază m-am oprit din vomitat și am reușit să țin o sticlă de suc de struguri și un pahar de lapte În stomac. - Miroase-a pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat! - Ă? Mi-am mirosit mîinile cu groază crescîndă, ca și cum aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pișat pe-aici, am zis. Vreuna dintre pisici s-a pișat sub pat. Ike a-nceput să adulmece În jurul patului. - Nu, aici nu-i nimic. A adulmecat ceva mai aproape de pat, unde stăteam eusprijinit În perne. - Bill, tu miroși a pișat! - Ă? Mi-am mirosit mîinile cu groază crescîndă, ca și cum aș fi descoperit că am lepră. - Doamne Sfinte! am zis, cu stomacul Înghețat de frică. Am făcut intoxicație uremică! Ike, du-te și adu-mi un doctor! - OK, Bill, ți-aduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fel, deștept foc. Hai să vă zic. Se duce la tac-su’ mare, bă, am auzit că ai luat pensia. Nu sari c-o înghețată, ceva? Și dacă a văzut că ăsta e scârțar, i-a luat pălăria s-a pișat în ea și i-a trântit-o la loc pe cap. Să fiu albastru! Ce povestește Marian aud vag. Bașii îi prind mai greu. Acutele mă zgârie, bâzâit amplificat și de radioul de pe burta reptilianului ăla, nu știu cum îl cheamă, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ce mai vreți să știți despre el? Odată a lins 17 beri. Recordul lui. Altă dată, la două noaptea, discutam în baie la cămin despre actualitatea operei lui Jules Verne. Stăteam în baie și, cu vreo oră mai devreme, ne pișaserăm în lift. Avem amintiri interesante. El s-a apucat de băut în clasa a V-a, într-un tren de Vaslui care a făcut 7 ore în frig până la destinație. Și acolo, în tren, era unul cu o damigeană care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se dorește anarhic. Copilul acela, fostul copil are impresia că ordinea cu care se acomodase a fost înlocuită de haos. Dezordinea hrănește noua lume. Pentru că nu-i înțelege, crede că ceilalți au un comportament haotic nesupus unor legi. Să te piși pe fereastra căminului, în lift, ca să vadă și Ei în ce hal te-au adus. Să-ți expui abjecția ca și cum ei ar fi vinovați de starea asta de lucruri. Să le arăți unde te-au adus Ei. Să urli pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ei: dacă e adevărat ce l-a informat ăla de la miliție, atunci chiar că rezolvă cazu cum le-a cerut tov Cameniță și ies iar basma curată, futu-i dumnezeii mă-sii... Elevul ăsta pipernicit, slăbănog și negricios, care se pișa pe el de frică, susținea că doi cunoscuți de-ai lui, tot elevi, doi bandiți, împreună cu o armă de foc, au fugit în pădurea Galimea să se alăture lui Baldovin. -Futu-le mama lor de derbedei, bine că știm, îi belim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a ajuns să „teoretizeze“, să-și pună întrebări și să caute răspunsuri, el, care era o fire primară, neșlefuită, el, care, pe deasupra, era și mândru de condiția sa rudimentară, el, care nu dădea doi bani pe cărți, el, care se pișa pe șmecheriile intelectualilor, pe aceste inutile complicații de rahat. Tot această aplecare asupra destinului georgianului l-a întărit pe Cameniță, i-a dat un curaj nemaipomenit și l-a pus pe cale, cum zicea chiar el: înlăuntrul puterii, acolo era locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Aveam senzația că toată lumea se holbează la mine, iar unii mă privesc cu reproș: „Ia te uită la ăsta, vrea să-l știe toți că e nu știu cine!“ Acum, mă opresc în mijlocul trotuarului și îmi notez ideea că țigăncile care se pișă de-a-n picioarelea, când le vine, o fac cu atâta firesc, că nu mai ia nimeni în seamă. Totuși, într-o zi am plecat de-acasă fără pix și carnet. Odată și-odată trebuia să se întâmple. Uiți ceva vital
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
către Bellu. Pînă la Bellu, cîntau, pe străzile mai lăturalnice, cîntecele „lui Nichita“, cădeau și spărgeau sticlele pe care le aveau în buzu narele paltoanelor (și sugeau apoi stofa, în încercarea de a salva ce se mai putea salva), se pișau la artezienele de pe Victoria Socialismului (gest de care erau mîn dri, considerîndu-l de maximă disidență) și, ajunși în cimi tir, erau fugăriți de cîini. În cele din urmă, lăsau o sticlă pe mormînt, „Pentru Nichita, săracu’ !“, și se în torceau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]