524 matches
-
nu se mai potolea. ; - Ce-ai, mă curcă? -la luat Piele în râs. - Nu știu. Mi s-a urât. M-a făcut mama inimă slabă, n-ar mai ajunge-o țarina! Că la fel era și ea de izmenită! Una-două, pișa ochii... Îi era frig și se acoperise cu bălegarul strâns. Nu-l mai țineau oasele bătrâne și-i era și foame. - Plângi ca o muiere beată! se strâmbă Oacă la el. Florea îi apucă de mînă: - Ce-ai, mă Treanță
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
așa ceva? Ai auzit? —Akiva, am venit aici să vorbim despre tatăl meu... Pentru că asta face aici iubitul nostru prim-ministru împreună cu așa-zisul nostru guvern, fie ca Dumnezeu să-i lumineze. Același lucru! Lasă orice palestinian al cărui străbunic se pișa mai demult în oliță la Jaffa să vină aici și să ceară o vilă la Tel Aviv. Și bineînțeles, hai să împărțim Ierusalimul în două. Știi de câte ori e menționat Ierusalimul în Coran? Spune-mi, știi? Uri se uita în tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
simțeam nimica - îmi dăduseră tone de morfină. M-au obligat să merg în aceeași seară, ceea ce-a fost nasol, da’ mai eram un pic amorțită de la toate medicamentele-alea, așa că m-am supus, da’ n-am putut să mă piș pentru nimic în lume, așa că dimineață mi-au băgat un tub și m-am simțit așa UȘURATĂ!! Pfiu!! Prea multe tuburi pe-acolo, că aveam unu’ pentru oxigen și încă-l mai aveam și pe ăla din mână - care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
o tăie șeful, apoi, adresându-se primului adjutant, Servește-te de baia mea, altfel nu mai plecăm de aici. Cel căruia i se acordase favoarea se înroși de satisfacție, cariera lui tocmai făcuse un mare pas înainte, avea să se pișe în wc-ul șefului. În garajul subteran îi aștepta un automobil ale cărui chei venise cineva, în ziua anterioară, să le lase pe noptiera șefului, cu o scurtă notă explicativă în care se indicau marca, culoarea, numărul de înmatriculare și sectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și pînă la urmă mi-au dat și un premiu nu pentru că sînt bun pentru că sînt tare gogoși arta nu este o luptă de unul singur toți vîntură termenul ăsta fără noimă prin ziare și prin ședințe auzi autodepășire mă piș pe ea aici nu te bați cu tine te bați cu zece cu douăzeci cu o sută de rechini ca-n junglă trebuie să știi să sfîșii dacă ai ceva de apărat și nu oricum care mai de care mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
suav. — Asta pentru că știi prea bine ce să-i spui unei fete. Am scotocit în rucsacul meu. — Pui la rotisor sau pui picant? — Uau. — Ei? La rotisor, te rog. — Bine, atunci. O să-i dau drumul lui Ian ca să se poată pișa pe niște cărți din astea. Mătăhălos și roșcovan, Ian ieși vesel din cușcă și o porni în pas țanțoș, adulmecând din când în când pereții de cărți. — Să nu te îndepărtezi prea mult, am strigat în urma lui. Mișcă ușor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cât de ușor putea minți oamenii dacă credea că e mai bine pentru ei să nu știe unele lucruri. Nu scrie nimic despre momentele în care ea nu era haioasă sau sexy sau când vorbea prea mult sau când se pișa sau se căca. Chiar nu ai cum să păstrezi amintirea unei persoane după ce aceasta dispare și asta pentru că orice ți-ai fi notat nu reprezintă adevărul, ci e doar o poveste. Tot ce ne rămâne în minte sau pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la rândul ei. — Mersi pentru acest schimb de idei..., spuse catolica Întorcând capul spre el, cu un surâs grațios. E drept, se descurcase binișor. „Să discuți cu bășinoasele astea, se gândea Bruno traversând din nou campingul, e ca și cum te-ai pișa Într-un pisoar plin cu mucuri de țigări; sau ca și cum te-ai căca Într-un closet plin cu tampoane: totul se Înfundă și Începe să pută.” Spațiul separă corpurile. Cuvântul traversează elastic spațiul, spațiul dintre corpuri. Nepercepute, lipsite de ecou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
său se va fi terminat. În realitate, cele două săptămâni fuseseră un calvar. Lungit În pat, cu o sticlă de whisky la Îndemână, Bruno asculta zgomotele făcute de fiul său În camera de alături: apa trasă la WC după ce se pișa, țăcănelile telecomandei. Exact ca fratele său vitreg În același moment, dar fără s-o știe, privea prostește, ore În șir, elemenții caloriferului. Victor dormea pe canapeaua din salon; se uita la televizor cincisprezece ore pe zi. Dimineața, când Bruno se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se așeză În fața lui, la căpătâiul patului, Își aprinse o țigară. — Ai vrut să fii incinerată? continuă Bruno cu vervă. Perfect, o să fii incinerată. Am să-ți pun cenușa Într-un borcan, iar În fiecare dimineață, la trezire, o să mă piș pe ea. Clătină din cap cu satisfacție; Jane scose o hârâială din gât. În clipa aceea, Hipiotul-Negru apăru din nou. — Vreți să beți ceva? Întrebă el pe un ton glacial. — Te cred, bătrâne! urlă Bruno. Mai Întrebi? Scoate o sticloanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și întoarce pe dos, iar pâinea cu untură semidigerată se înghesuie spre ieșire. Spre ieșirea în caz de pericol. Cu timpul îți piere tot cheful să mai faci excursii cu familia, care se termină întotdeauna atât de prost. Una se pișă, altul borăște. Când ai putea să stai tot timpul pe perne moi de piele și să spui unde vrei să mergi și chiar să ajungi acolo fără nici un fel de efort. Cu mult firesc, Sophie intră glisând pe ușă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
deziderat, pacea lor deplină trebuind să servească drept model tuturor elementelor încă turbulente ale perioadei antebelice. Morții dorm adânc. La scara doi au nimerit în plin, ceea ce a insuflat copilului care a văzut scena o groază enormă, amândouă s‑au pișat pe ele ca la comandă, atât Emmy cât și sora ei cea mică (aceasta din urmă a murit mai târziu într‑un bombardament, fiind încă un copil, dar totuși mai mare decât era atunci). Autobuze pline de jandarmi soseau unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
reușit să se țină. Dar are o nevoie urgentă, de la bere i se trage. Rainer, care‑i încă foarte slăbit din cauza intențiilor lui criminale, trebuie să‑și târască tatăl umflat de bere la marginea pădurii, unde acesta vrea să se pișe. Drept pedeapsă și răzbunare, insistă ca băiatul să‑l sprijine în tot timpul ăsta și să‑i admire sula cât e de mare. Dar cât de mare e, a văzut Rainer mai adineauri. Așaaa, să zicem că am scăpat. Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ales totuși cu sechele. Dar o să țină minte întâmplarea asta. Toți se grăbesc înapoi în întuneric, spre strada care‑i scuipase mai înainte, nici măcar întunericul orașului de noapte nu suportă asemenea adolescenți prost‑crescuți. N‑am putea să ne și pișăm pe el, întreabă Hans excitat de faptele Annei. Nu, asta n‑o mai facem, ci ne cărăm imediat, zice Anna gâfâind și‑l trage după ea. Deodată se grăbește. Sophie poartă o rochie simplă, închisă la culoare și se confundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
grațiile ei. El - exotic, eu - hlizit, părând mai În largul meu. Fiindcă eram cumva de-al casei. Tot eu: ieșind din Încăperea cu bara de nichel, Îndreptându-mă spre vestiarul fetelor, un etaj mai jos, În spate, lângă budă. Mă piș mai Întâi, clătinându-mă. Apoi bat la ușa vestiarului. Mi se deschide. Mai Întâi, Întredeschide. Prin crăpătură, chipul binevoitor al lui Leac. Mă lasă să intru. Înăuntru, Încă trei bărbați, palizi, ghemuiți În jurul unei oglinzi așezate orizontal pe un taburet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pentru cei obsedați de microbi, uși care să se deschidă prin apăsarea unei clape cu talpa piciorului. Florin Îmi vorbise mai demult de senzația de scârbă pe care o Încerca, la toaleta de la Joy’s de pildă, atunci când, după ce se pișa și se spăla pe mâini, trebuia să iasă din budă deschizând ușa cu mâna proaspăt spălată, gândindu-se că, cel mai probabil, nu toți clienții folosiseră săpunul după ce folosiseră hârtia igienică. Poate părea aberantă grija prietenului meu, datorată probabil contactului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
spun Andreei să Înceteze, ea se lipește de mine și mă roagă să-i dau și ei puțin. Acum e momentul să intrăm În vestiare. Pârvu e pe jar, să luăm așadar o pauză. Eu nu vreau decât să mă piș, Andreea chiar ar mai trage o linie. - Nu știu ce dracu-i cu mine. Am trac. Îi mai prepar o linie. Ea pune camera video pe o masă de toaletă, Îi dă drumul. Apoi mai trage o dată. Urcăm, Pârvu e cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
știe că Salam nu era lansat prin ’96-97). Ai adorat patinajul artistic? Perfect! Ești grupat cu galeriile marilor echipe bucureștene. Microbiștii se vor încăiera veșnic peste capul tău, vor urla: muie Steaua! muie Dinamo! muie Rapid!, după care se vor pișa, scuipând prin colțurile infernului. De asta e bine să te pregătești pentru iad încă de pe pământ. Nu trebuie să spui niciodată deschis ce-ți face plăcere. Din contră, arată-le tuturor cât de înnebunit ești după ceea ce, de fapt, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
amfora - să-i iasă dorsalii. Unii, mai lingăi, strigă: ești mare, mă! ești cât Casa Poporului! Fericit, Baronu’ sloboade o bășină enormă cu care îi împrăștie pe uscații veniți să-și arate pătrățelele de pe abdomen. - Guzgan jegos mai ești, Baroane, pișa-m-aș în gura ta! urlă Inspectorul intoxicat. - Bă, băăă, hai să vedeți o puicuță, le abate atenția Tinctură, agățat de geamul cu gratii groase, ruginite al sălii. Ca prin farmec toți uită de înjurături și se reped buluc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
După ce c-am pus ban pe ban, cu sudoarea frunții. De câte ori mergeau băieții la bere și io nu, că io strângeam banu’, să iau Dacie! Fi-r-ar mă-sa a dracu’ cu Dacia lor cu tot! Mă doare-n pulă! Mă piș pe voi! Ptiu! Aoleu ce mă doare! De ce mă chinui așa, de ce? ’Mnezeii mă-sii! Ți-am dat și duminicile și zilele de lucru, și cu ce m-am ales? Ce mi-ai dat tu în schimb? Mă piș pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Mă piș pe voi! Ptiu! Aoleu ce mă doare! De ce mă chinui așa, de ce? ’Mnezeii mă-sii! Ți-am dat și duminicile și zilele de lucru, și cu ce m-am ales? Ce mi-ai dat tu în schimb? Mă piș pe tine, Dumnezeu de căcat! Tu-vă muma voastră de americani! Pizdă! de patruzeci și unu de ori. Curvă! de o sută trei ori. Băuse, ce-i drept, vârtos. După ce s-a dat jos din 135 la Moșilor și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
semne de prețuire minerilor, care se suie Înapoi În camion. Un cetățean le Întinde două franzele. Mulțimea exultă. „Bravo, bine i-au făcut! Să-i omoare, dom’le! Să-i omoare! Să-i omoare! Să-i bată pînă s-or pișa pe ei, să-i calce În picioare. Jos legionarii! Cinste lor, cinste lor, minerilor!” România, 14 iunie 1990. Tăiat la: Președintele țării Își face cruci largi și rapide Într-o biserică. Apoi În Cimitirul Eroilor. Apoi la televizor. Prim-plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la Întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns agresați că nu-i interesează, nu cunosc neapărat vreunul și nici nu și-ar dori. Adaug și opinia culeasă de mine de la o doamnă de cultură, pictură și BMW: mă piș pe ei. O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele le sînt alții ca ei. Definiția lui Vladimir trăiește. Și mă gîndesc mai mult la intelectualitatea umanistă decît la cea tehnică cînd Îmi răsună-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Se Întoarse pe spate și-și deschise ochii. N-avea nici În clin, nici În mînecă cu Înotatul, Îi plăcea doar să sară, să se scufunde, să fie sub apă. — Cum e, Wemedge? Untură era chiar În spatele lui. — Caldă ca pișatu’. Respiră adînc, Își prinse gleznele În mîini, ducîndu-și genunchii sub bărbie, și se scufundă Încet. La suprafață era caldă, dar ajunse rapid unde era răcoroasă și apoi rece. Pe măsură ce se apropia de fund, apa devenea chiar rece. Nick pluti Încetișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
s-a oprit să se odihnească. Nu mai merge În ritmul În care a mers pînĂ acum. De-acum putem da peste el În orice clipă. — La dracu’ cu pe vînĂtoarea de elefanți, spuse David foarte Încet. — Ce-ai zis? — Pișa-m-aș pe vînĂtoarea de elefanți, spuse David În șoaptă. — Ai grijă să nu ne dai dracu’ pe noi, Îi spuse taică-său privindu-l cu ochi goi, lipsiți de expresie. „Ce-i al lui, i-al lui“, se gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]