511 matches
-
Jynx torquilla (capîntortură). Demn de semnalat este faptul că în pădurea Bârnova cuibărește o ciocănitoare specifică zonei montane și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de semnalat este faptul că în pădurea Bârnova cuibărește o ciocănitoare specifică zonei montane și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
că în pădurea Bârnova cuibărește o ciocănitoare specifică zonei montane și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cuibărește o ciocănitoare specifică zonei montane și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola). Păsările cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și pagini din umorul străin transpuse de Marius Tupan. Revista mai oferă informații din actualitate prezentate în manieră umoristică, aforisme de Tudor Mușatescu, caricaturi, anecdote, știri sportive, poșta redacției. Alți colaboratori: Dan Cojocaru, Adrian Socaciu, Mircea Enescu, Varujan Vosganian, Victor Pițigoi, Dumitru Dinulescu, Ion Besoiu. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
sol, în desișul ierburilor. Altele își amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
care pot oferi păsărilor hrana necesară de la semințe de floarea soarelui până la carne fiartă. Un alt lucru pe care fiecare dintre noi il poate face: sa ofere înaripatelor o masă gustoasă. Semințele de floarea-soarelui sunt cea mai buna hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore, uleiul din semințe fiind foarte hrănitor. Păsările mai pot fi hrănite si cu pâine mărunțită (sau înmuiată in apă, dacă nu e ger), faină de porumb măcinată mare, mămăliga, orez si ovăz (de preferință fierte), cartofi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
11. Cuc - Cuculus canorus 12. Cucuvea - Athene noctua 13. Ghionoaie verde - Picus viridis 14. Grangur - Oriolus oriolus 15. Greușel de stuf - Locustella luscinoides 16. Lăcar de stuf - Acrocephalus scirpaceus 17. Lăcar mare - Acrocephalus arundinaceus 18. Lăcar mic - Acrocephalus schoenobaenus 19. Pițigoi codat - Aegithalos caudatus 20. Pițigoi sur - Parus palustris 21. Prepeliță - Coturnix coturnix 22. Presură de stuf - Emberiza schoniclus 23. Presura sură - Miliaria calandra 24. Prigorie - Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Cucuvea - Athene noctua 13. Ghionoaie verde - Picus viridis 14. Grangur - Oriolus oriolus 15. Greușel de stuf - Locustella luscinoides 16. Lăcar de stuf - Acrocephalus scirpaceus 17. Lăcar mare - Acrocephalus arundinaceus 18. Lăcar mic - Acrocephalus schoenobaenus 19. Pițigoi codat - Aegithalos caudatus 20. Pițigoi sur - Parus palustris 21. Prepeliță - Coturnix coturnix 22. Presură de stuf - Emberiza schoniclus 23. Presura sură - Miliaria calandra 24. Prigorie - Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp - Sylvia communis 28. Silvie de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Bufo bufo (broasca râioasă), Lacerta viridis (gușterul), Salamandra, Hyla arborea (brotăcelul). Dintre păsări s-a observat ciocănitoarea sură mare (Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi; Diptere (țânțari ,muște) b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix ( șarpele de casă ); Aves -Dendrocopus major (ciocănitoarea sură), Parus major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix ( șarpele de casă ); Aves -Dendrocopus major (ciocănitoarea sură), Parus major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
insecte dăunătoare pentru plante; În timpul iernii se observă un număr mare de păsări în parcuri și Grădina Botanică datorită prezenței unei hrane abundente reprezentată de fructe de păducel, măceș, cătină, semințe de Thuya, arțar, liliac, care atrag păsări ca vrăbii, pițigoi; Majoritatea speciilor de păsări comune din parcurile ieșene aparțin ordinului Passeriformes; respectiv 77,77% din totalul speciilor identificate ● Speciile de păsări nu pot fi ocrotite ca entități separate de mediul lor de viață; din contră, ele trebuie conservate concomitent cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Talea 7. Cosmmele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Săratei, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Talea 7. Cosmmele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Săratei, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Talea 7. Cosminele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Talea 7. Cosminele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
se desprind nume fără timp: sfîntu' Vasile, Burebista, Mao, Troțki, Monroe, Spoitoru, Dalai-Lama. M-apropii și-l scot din transă: mă, ce tot spui tu, acolo? Tace-o clipă, mi se uită apos în ochi și-și reia tirada. Parafrazînd pițigoiul lui Topîrceanu, îmi spun: cîți ca el, cîți ca el... În Piața Unirii, au apărut niște mașinuțe trăsnet. De-o modernitate extrem de șic. Pentru ăi mici, și scumpi, și prostănaci (de să-i mănînci, nu alta). Urcat de mami, urcat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-o zi frumoasă de primăvară să asculți trilurile melodioase ale păsărelelor ! Alexandru Ruja NOAPTE DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
bonasia), fâsa de munte (Anthus spinoletta), cinteza alpină ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gai ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), ș șorecarul comun (Buteo buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Geza Molnar - Cluj-Napoca Vicepreședinte: conf. dr. Alexandru Rafila - București Membri: - prof. dr. Doina Azoicăi - Iași - dr. Carmen Sima - Baia Mare - dr. Camelia Truică - Călărași - dr. Ella Marialaki - Târgu Mureș - dr. Adriana Pistol - București - dr. Florin Popovici - București Secretar: șef lucrări Daniela Pițigoi - București 38. Comisia de medicină de laborator Președinte: prof. dr. Marian Neguț - București Vicepreședinte: prof. dr. Olga Dorobăț - București Membri: - prof. dr. Liuba Petrov - Cluj-Napoca - prof. dr. Simona Ruță - București - prof. dr. Roxana Moldovan - Timișoara - prof. dr. Luminița Iancu - Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209690_a_211019]
-
epidemiologie Președinte: conf. dr. Geza Molnar - Cluj-Napoca Vicepreședinte: conf. dr. Alexandru Rafila - București Membri: - prof. dr. Doina Azoicăi - Iași - dr. Carmen Sima - Baia Mare - dr. Camelia Truică - Călărași - dr. Adriana Pistol - București - dr. Florin Popovici - București Secretar: șef lucrări dr. Daniela Pițigoi - București 37. Comisia de medicină de laborator Președinte: prof. dr. Marian Neguț - București Vicepreședinte: prof. dr. Olga Dorobăț - București Membri: - prof. dr. Liuba Petrov - Cluj-Napoca - prof. dr. Simona Ruță - București - conf. dr. Minodora Dobreanu - Târgu Mureș - prof. dr. Roxana Moldovan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236371_a_237700]
-
Geza Molnar - Cluj-Napoca Vicepreședinte: conf. dr. Alexandru Rafila - București Membri: - prof. dr. Doina Azoicăi - Iași - dr. Carmen Sima - Baia Mare - dr. Camelia Truică - Călărași - dr. Ella Marialaki - Târgu Mureș - dr. Adriana Pistol - București - dr. Florin Popovici - București Secretar: șef lucrări Daniela Pițigoi - București 38. Comisia de medicină de laborator Președinte: prof. dr. Marian Neguț - București Vicepreședinte: prof. dr. Olga Dorobăț - București Membri: - prof. dr. Liuba Petrov - Cluj-Napoca - prof. dr. Simona Ruță - București - prof. dr. Roxana Moldovan - Timișoara - prof. dr. Luminița Iancu - Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236374_a_237703]