929 matches
-
Luiza Cioca, Gabriel Cotabiță, Adrian Daminescu, Marcel Pavel, Ioan Gyuri Pascu, Daniel Iordăchioaie, Cătălin Crișan, Viorela Filip, Roxana Vulpescu, Loredana Martinov, Daniela Cristea, Manuela Fedorca, Corina Dogaru, Petruța Mihai etc. A scris muzică și pentru actorii Ștefan Iordache și Florin Piersic. Principalii orchestratori ai cântecelor sale au fost George Natsis și Ionel Tudor. A colaborat cu casele de discuri: Electrecord, Roton și OVO MUSIC/Ovidiu Komornyic. a realizat muzicalul „Adio femei!” scris în colaborare cu Dan V. Dumitriu pentru Angela Similea
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
părăsea pentru totdeauna. Tot Dan Iagnov spunea într-un interviu: Un alt album de autor, apărut în anul 2009, este “Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov”, dar de data aceasta melodiile au fost compuse pentru actorul Florin Piersic. Într-un interviu dat revistei Felicia actorul spunea: Versurile sunt scrise de Andreea Andrei. Ultimul album de autor apărut în 2010 este intitulat “Dan Iagnov cântece de alcov (nostalgii pariziene)”. Despre acest album compozitorul declară în “Credo” (din album): Textele
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
premieră, un duet pe o piesă compusă de Dan Iagnov, „Latino lasciv”, pe versurile Andreei Andrei. În anul 2011, noiembrie, are loc GALA OVO MUSIC ediția I-a, „Șlagărele noastre toate”, spectacol organizat de către Ovidiu Komornyik. În acest spectacol Florin Piersic a cântat cântecul „Pe cărările vieții” compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei, iar Sanda Ladoși a cântat melodia „Când vine seara” compozitor Dan Iagnov textieră Andreea Andrei . Casa de discuri OVO MUSIC a scos în 2012 un DVD intitulat „Șlagărele
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
Sandei Ladoși a fost melodia „Mon amour chou-chou”, melodie care se găsește pe ultimul CD al autorului „Dan Iagnov Cântece de alcov, (Nostalgii pariziene)”. Sanda Ladoși a cântat „O noapte cu tine” compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei iar Florin Piersic a cântat „O poveste de o zi” compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei. Cu această ocazie Ovidiu Komornyik i-a înmânat Sandei Ladoși Trofeul „GALA OVO MUSIC”, Ediția a II-a, SEARA VOCILOR DE AUR 2012, IN MEMORIAM DAN IAGNOV
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
SEARA VOCILOR DE AUR 2012, IN MEMORIAM DAN IAGNOV. Trofeul se găsește pe pianul compozitorului. Ovidiu Komornyik prin intermediul Casei de producție OVO MUSIC i-a realizat compozitorului Dan Iagnov trei din discurile de autor: „Best of Dan Iagnov” 2006, „Florin Piersic Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov” 2009 și „Dan Iagnov Cântece de alcov (Nostalgii pariziene)” 2010. In anul 2013 Dr. Brițchi Iulia Mirela editează un CD, intitulat „Și gândurile plâng...și lacrimile dor - Dan Iagnov”, la Casa
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
muzică ușoară care îi interpretează cântecele, și anume: Angela Similea, Sanda Ladoși, Aura Urziceanu, Gyuri Pascu, Luiza Cioca, Monica Anghel, Daniela Cristea, Ella, Marcel Pavel și Cătălin Crișan. Câteva cântece sunt interpretate de doi mari actori, Ștefan Iordache și Florin Piersic. Ultimul cântec, „Și gândurile plâng” este interpretat chiar de compozitor, Dan Iagnov. Albumul este non-profit, nu se comercializează și se oferă gratuit.
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
roșie numit Sângele Dragonului. Această rășina a fost considerată ca având proprietăți medicinale din antichitate și a fost, de asemenea, utilizat că un colorant pentru viori, printre altele. Rășina în mod normal rezultă dintr-un lemn are o nuanță de piersic. În statul indian Assam plantă este de asemenea, folosit și că legume. Nuiele subțiri ale rattanului au fost utilizate pentru pedepsele corporale școală în Anglia și Țara Galilor, si sunt în continuare utilizate în acest scop în școlile din Singapore, Malaezia
Rattan () [Corola-website/Science/329949_a_331278]
-
după "Ucenicia lui Ionuț" (1935), primul volum al trilogiei istorice "Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț și Florin Piersic. El se află pe locul 20 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
lui Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici), și jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan) au cinci feciori: Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruț), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion, comis al II-lea (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) și tânărul Ionuț (Sebastian Papaiani). Comisul are în grijă Herghelia domnească de la Timiș, unde se afla și calul Catalan, adus din Spania de la împăratul harapilor și pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă. Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457-1504
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Profesioniști din România. A primit "Ordinul Meritul Cultural" și "Ordinul Serviciul Credincios" în grad de Comandor. În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea de Teatru și Film din București, printre studenții săi numărându-se: Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Manuela Hărăbor și Dragoș Bucur. Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții culturale românești: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
numărându-se: Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Manuela Hărăbor și Dragoș Bucur. Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții culturale românești: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu Matei și Sebastian Papaiani. La data de 8 aprilie 2016, la vârsta de 81 de ani, a încetat din viață. Din 2013
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
uzinele metalurgice „Drum nou” din București și „Prometeu” din Constanța are loc un schimb de scrisori referitoare la pretinsa risipă de material pentru comanda 201 pe care o execută uzina din orașul de pe malul mării. Inginerul Alexandru (Alecu) Răducanu (Florin Piersic), directorul uzinei Prometeu, respinge obiecțiile formulate, susținând că comanda 201 se execută în termen și în conformitate cu standardele în vigoare. El se deplasează la uzina rivală pentru a-și clarifica poziția. În acest timp, brigada artistică a uzinei „Drum nou” din
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
ai comediografilor noștri, momente pretins satirice și sprintenul șlagăr „Ce bine e la mare/ când ești în deplasare!”. De reținut, din această comedie, poate cel mai frumos duet muzical din istoria filmului românesc alcătuit, din afonul, dar atât de melodiosul Piersic, alături de Violeta Andrei, apariție suavă, voce proaspătă și emoție pătrunzătoare întrebându-se unul pe altul: „Cine ești tu?” pe versurile Flaviei Buref și muzica lui Temistocle Popa. Câteva apariții cu totul episodice fixează personaje de insectar: Draga Olteanu într-o
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
al III-lea ale trilogiei istorice "Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț și Florin Piersic. El se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. La începutul filmului este înscrisă următoarea dedicație: "„În cinstea
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
boierii și poruncește ridicarea întregii țări la luptă împotriva năvălitorilor și formarea Oastei cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Domnitorul trimite soli la regii Poloniei și Ungariei, la voievodul Ardealului și la comitele secuilor; vistiernicul Cristea Jder (Florin Piersic) este trimis cu solie la Papa de la Roma și la dogele Veneției. În scrisorile trimise, Ștefan cel Mare îi avertiza pe conducătorii apuseni că turcii nu se vor mulțumi numai cu ocuparea Moldovei, ci vor ataca apoi și statele din
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Acest film este inspirat din Masacrul de la Moisei, Maramureș, unul dintre cele mai violente masacre antiromânești din Transilvania de Nord, care a avut loc la 14 octombrie 1944. Rolurile principale sunt interpretate de Mariana Mihuț, Emanoil Petruț, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Mihai Mereuță. Conform opiniei criticului Bujor T. Râpeanu, este un "film de rezistență. Evocare, în cheie dramatică, a evenimentelor istorice petrecute în satul maramureșean de graniță Moisei, unde, în toamna anului 1944, trupele germane și hortiste au executat majoritatea populației
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
se mai cere scoaterea câtorva planuri de interior biserică. Inițial, se tratează realizarea muzicii cu Gheorghe Zamfir, dar nu se ajunge la un contract, întrucât C.C.E.S. refuză imprimarea acesteia cu formația compozitorului. Ștefan Radof - Anonimul Dan Bubulici - șef hortist Florin Piersic - Moise Gâldău Emanoil Petruț - Andrei Coman Mariana Mihuț - Iulia, soția sa Ion Săsăran - Vlașin, tatăl ei Ion Dichiseanu - maiorul Dietrich Körner Siegmund Siegfried - Gaspar Stelian Stancu - Ion Simedrea Zoltán Vadász - Vălean Mihai Mereuță - bătrânul Brad Ștefan Török - Kovacs Alexandru Lungu
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
Romulus Vulpescu - preotul din sat Dan Chișu - Cornea Gheorghe Naghi - primarul Norocel Dumitriu - Ivașcu Anton Tauf - Haidu Ion Anestin - șeful de post Horea Popescu - director de mină Petre Tanasievici - ostatecul colțos Tudor Gheorghe - primul patriot Costel Constantin - alt patriot Florin Piersic a obținut Premiul pentru Cel mai bun actor actor într-un rol secundar la Festivalul Național de Film de la Mamaia, la propunerea regizorului Liviu Ciulei." Regizorul Liviu Ciulei a fost președintele juriului, la Mamaia, și m-a susținut pentru decernarea
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
rol secundar la Festivalul Național de Film de la Mamaia, la propunerea regizorului Liviu Ciulei." Regizorul Liviu Ciulei a fost președintele juriului, la Mamaia, și m-a susținut pentru decernarea acestui premiu", a declarat Florin Piersic într-un interviu. Actorul Florin Piersic mărturisește că "[..] am jucat într-un film care se numește „Ultima frontieră a morții”, în care am fost distribuit de Virgil Calotescu. Interpretam rolul unui invalid de război. Fiul meu, Florin junior - care este priceput în profesia de actor, o
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
Călin Căliman: "Un zguduitor moment de viață petrecut în toamna anului 1944, la Moisei, în Maramureș, evocat de scenaristul Nicolae Jianu, dar insufiecient reliefat artistic, în ciuda unor interpreți veridici (Mariana Mihuț, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruț, Stelian Stancu, Zoltan Vadasz, Florin Piersic, Mihai Mereuță, Ștefan Radof) și a aceluiași operator de talent, Vivi Drăgan Vasile)." Eva Sârbu: "Între negativul Gaspar (Siegfried Siegmund), translatorul lui Korner și negativul Gildău, personaj jumătate nebun, jumătate viclean, în ansamblu dezgustător și jalnic (din care Florin Piersic
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
5,5. Cuvântul "tomată", respectiv toate variantele sale din spaniolă, engleză și alte limbi, este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua: "tomatl". Numele științific al plantei, care provine din latină, "lycopersicum", semnifică "piersică-lup", conform "lyco" - lup și "persicum" - piersic(ă). Din punct de vedere botanic roșia este un fruct. În anul 1893 Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii în mod unanim a decis că la colectarea taxelor vamale roșiile trebuie considerate legume (deși curtea a trecut în revistă faptul că din
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
de ani, am intrat pentru prima oara într-o sală de teatru, la Teatrul Național. Aveam o prietenă mai deșteaptă decât mine și, ca întotdeauna, asta contează enorm. Înseamnă mai mult și e mai interesant / eficient decât afișele cu Florin Piersic. Plus că era din Mizil și până și acolo-i teatru, nu că la mine, la Slobozia. Nu mai știu exact ce piesă se juca, era o comedie, dar cel mai amuzant a fost că a căzut, accidental, decorul peste
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
23, I went into a theater hall for the first time. It was at the Național Theater. I hâd a girlfriend who was smarter than me and, aș always, that weighs a great deal more than any posters of Florin Piersic. Besides, she was from Mizil, where they also hâd a theater, unlike în my native Slobozia. I can’ț remember the play, it was a comedy, but the funniest scene happened when the curtain accidentally fell over the actors în
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]