1,059 matches
-
doar prin nesupunere, prin dorința de a sparge rigidele bariere instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau „concesie” făcută lui Cleombrotos? tc "Introducerea daimonilor În teoria lui Lamprias \: necesitate sau „concesie” făcută lui Cleombrotos ? " Lamprias, care se declară nu doar „tulburat”, ci chiar „bulversat” de ideea că afirmațiile sale ar fi putut să pară lipsite de pietate (435 e), face apel la teoria celor două tipuri de cauze, având grijă totodată ca de data aceasta să găsească o confirmare a teoriilor sale În chiarpracticile delfice (și anume aspersiunile menționate de Ammonios) sau În evenimente recente petrecute În preajma
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
imediat ce eclipsa ia sfârșit, dând ascultare spiritului său profund religios, săvârșește un sacrificiu pe care Îl repetă până când reușește să obțină semne de bun augur. Este o atitudine pe care Plutarh o Încuviințează, fără Îndoială, Întrucât ea creează uniunea dintre pietate, cultul zeilor (therapeia theon) și „contemplarea rațională a naturii și a puterii lor”3. În alt pasaj 4, Plutarh susține că nimic nu-i Împiedică „pe Învățat și pe prezicător să se găsească amândoi pe calea cea bună, percepând corect
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dispută cu privire la Zeu, nici să ne legăm de Oracol, de previziunea acestuia șpronoiaț și de caracterul său divin. Mai nimerit este să cercetăm cam ce fel desoluție poate fi găsită când este vorba despre contradicții aparente și să nu abandonăm pietatea și credința părinților noștri”. - „Ai dreptate”, i-am zis eu, „preabunule Sarapion. Să nu ocolim filosofia ca pe o disciplină fără valoare, pe cale de a fi Înlăturată sub pretext că, după poemele care exprimă maxime și gândirea primilor filosofi, cum
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se Înclină prosternându-se și, deschizând epistola, ne arătă Întrebarea ce-o pusese: «Trebuiesă sacrific un taur alb sau un taur negru?». șîn fața acestuirăspunsț epicureii au plecat capul. Guvernatorul aduse sacrificiulși de atunci nu Încetă (F) să-și manifeste pietatea față de Mopsos”. 46. După ce grăi aceste cuvinte, Demetrios tăcu. Cum eu mă pregăteam să Închei discuțiile, mi-am Întors privirea spre Filip și spre Ammonios, care stăteau unul lângă altul. Mi s-a părut că ei mai aveau ceva de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-mă că, Într-o companie atât de numeroasă și distinsă cum este cea de față, am lăsat impresia că, la vârsta mea, mă laud cu talentul de vorbitor pentru a zgudui din temelii credințe religioase pline de adevăr și de pietate. Voi Încerca Însă să mă justific, aducându-l aici pe Platon ca martor și, totodată, ca apărător. El, Platon, a fost primul filosof care i-a găsit bătrânului Anaxagoras (F) cusurul de a se fi lăsat prea mult prins În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
har deosebit. Sub privirea profundă și pătrunzătoare se ascundea omul cu simțul umorului cu minte strălucită, înțelept și un suflet veșnic tânăr. În timpul unei conversații, captiva lesne atenția tuturor, fascinându-ne. Trecut în lumea umbrelor, ne amintim cu respect și pietate de cel care a fost marele om de spirit, părintele stavrofor Gheorghe Ciuche. CĂMINUL CULTURAL Căminul cultural este o instituție cu multiple și complexe sarcini educative și cultural- artistice, menite să lumineze mințile și să încălzească sufletele oamenilor satului, tineri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a Fecioarei, băiatul rămâne în viață și continuă să cânte, până când o sămânță misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare parte, povestirea accentuează pietatea copilului, patosul cu care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se dovedește, istorisind această întâmplare, mai evlavioas decât părea în Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat de lumea reală, ci mai mult o utopie, cu toate acestea personajul feminin sfârșește prin a părea mai puțin vicios
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și vor primi și daruri). Sunt amintite, de-a lungul șirului povestirilor, și rugăciunile rostite în diferite ocazii, cele mai cunoscute, chiar și de cei foarte simpli, needucați, fiind Pater noster, Te lucis, Intemerata (II. 2, VII. 1). Dar acestei pietăți generale și cu aspect de obediență față de o instituție cu o putere aparte, așa cum era Biserica în Evul Mediu, i se opun preocupări legate de alte forțe, pe care le-am putea înscrie într-o categorie generală a maleficului. Există
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
căruia i se supune, dominare masculină ce este pervertită însă și preluată de mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doar prin nesupunere, prin dorința de a sparge rigidele bariere instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
te lupți lupta cea bună (1Tim 1, 18); pe Arhip îl numea cel împreună-oștean cu noi (Fil 1, 2). Dacă armata, războiul, bătăliile, atacul, soldatul și armele ar fi fost nume și lucruri repugnante spiritului evanghelic, ar fi iritat sigur pietății și zelului apostolic, rigidității doctrinare și normelor disciplinare ale Apostolului, care nu ar fi ezitat să le elimine din viața creștină și nici nu ar fi folosit un limbaj cu specific milităresc în chestiuni profund religioase. Spirit puternic, Apostolul îndrăgea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru realizarea păcii sociale: Și noi toți cei care eram însetați de război, de măcelăriri reciproce și de orice soartă de rău, am transformat în toate părțile pământului instrumentele de luptă: săbiile în pluguri, lăncile în instrumente agricole și cultivăm pietatea, dreptatea, omenia, credința, speranța, care provine de la Tatăl prin Cel care a fost răstignit, șezând fiecare la umbra propriei sale vii, adică având fiecare o singură femeie ca soție. În ambele texte capătă o importanță deosebită noul raport dintre ființele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tulburare și nici nu se va înspăimânta de judecata viitoare. 3.2.6. Sfântul Ieronim, preot Motivația sfântului Augustin pentru care războaiele erau necesare și adesea voite de Dumnezeu, ca instrument de purificare a păcatelor societății și de revenire la pietatea religioasă, a fost reluată de sfântul preot Ieronim (309-420), care, exprimându-și durerea față de invazia barbarilor împotriva Imperiului roman, își intensifica amărăciunea pentru umilirea suferită de armata romană: Dacă armata romană a fost înfrântă, vina se datorează păcatelor poporului: Dumnezeu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dorința sa și a lui Galerius de a redresa disciplina defectuoasă din cadrul trupelor, după cum constatase anterior și Maximian; cauzele care le-au provocat au fost diferite. Reforma armatei, nu putea să aibă loc în absența unității sentimentelor religioase, rezumate la pietatea tradițională a cultului păgân și la adorația principilor, ca reprezentanții pământești ai divinităților cerești. Prezența creștinilor în armată a fost văzută ca un obstacol insurmontabil în calea actualizării acestui plan. Anterior acestor evenimente, observarea spiritului religios al majorității însuflețea soldații
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cazuri de indisciplină s-au adeverit după ce Maximian Hercule (285-286), înfrângând insurecțiile bagauzilor din Gallia (285) și ale africanilor (pirații mauri și berberii, 296-298), a reluat sacrificiile păgâne în interiorul armatei sale pentru a aduce onoruri și pentru a-și exprima pietatea față de divinitățile Romei. Cu acest prilej Maximian pretindea din partea soldaților, chemați la sacrificiile cultuale, un atestat de lealitate, de obediență și de fidelitate față de el, ca în timpurile lui Decius (249-251). Acțiunea sa s-a izbit de refuzul categoric al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din 1940 1945, mulți mai numeroși, nu s-au jertfit doar pentru cauza României și a satului din care plecaseră la luptă, ci și pentru Europa, iar tratatele, monumentele, obeliscul, le păstrează în veci vrednicia și amintirea... Am răsfoit cu pietate capitolul „Fii ai satului”. Numai profesori universitari născuți, crescuți, șco liți mai întâi în satele comunei Dolhești sunt vreo șase: Baciu C. Con stan tin, medic de regiment în 1941-1945, medic la Președinția Consiliului de Miniștri și la Marea Adunare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
complici la crimă.” Același ziar nr.28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe viață la care au fost condamnați cei șase omorâtori ai lui Stroe Belloescu”... Drept o datorie de recunoștință și de pietate , lui și soției sale, gazetarul vedea necesară ca „oasele Coanei Raluca să fie aduse și îngropate în biserica din satul Grivița, alături de ale aceluia cu care și a împărțit ea în liniște și mu lțumire cei 50 de ani de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
antecesorilor nu prin reproducerea mecanică a acelorași "gene", nu prin procreație, ci prin instituirea quijotescă a iluziei creatoare, care oferă omului libertatea de a reinventa trecutul și de a-și alege singur "strămoșii", "modelele" ideale. În consecință, Mili cinstește cu pietate doar amintirea tatălui, care, ca și Luțica, a fost un om puternic, un învingător, fiind nevoită să privească cu un vădit dezgust la existența pur vegetativă, de simplu deșeu uman, a propriei mame, femeie fără personalitate, modelată exclusiv de servituțile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se va plăti 100 de lei; ast-fel chiar eu nu plătesc mai mult căci este inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
căci este inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s'au petrecut în fața ochilor directorului de degajament, știind directorul prea bine ca având nevoie de a-mi aduce pe nenorocita mea soție la București, unde a și murit; pentru a nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de l'Empereur). Suykens i-a dat banii, dar i-a pus o seama de condiții și anume: pentru 200 de franci împrumutați trebuia să restituie 400, iar ca gaj i-a cerut adeverințele de la o societate, numită Muntele de Pietate, documente ce reprezentau dovadă amanetării unor bijuterii de familie în valoare de 1800 de lei (înțelegerea era valabilă pentru 8-10 zile)39. Zlătescu s-a reîntors la Bruxelles după ce și-a condus soția la București, a susținut ultimul examen de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
revină proprietarului. Petre Zlătescu, impacient, îi scria atunci lui Eugen Mavrodi să i le trimită: 1 / 14 Oct. 1901 Domnule Ministru, Bine voiți vé rog a face să mi se triméță obiectele amanetate de D. Léon Étienne la Mtele de Pietate subt numerile 334 / 26 juin, 164 / 25 juin 1900 rămânând că în câte-va zile să scot cartea de judecată prin care se condamnă Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]