1,558 matches
-
din teritoriile Daciei (care fusese părăsită de legiunile împăratului Aurelian). Teritoriul reocupat în Dacia este apărat de valul ("limes") cunoscut astăzi sub denumirea de Brazda lui Novac, care pornea de la gura Topolniței și trecea pe sub dealuri pe lângă Drobeta, Drăgășani, până la Pietroasele, aproape de Buzău. Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de "Dacicus Maximus". Pe plan religios, în 325 Constantin a convocat la Niceea primul conciliu ecumenic al bisericii creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale acestei religii
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
pe cele Cinci Elemente. Mercur și-a lăsat numele în denumirea zilei săptămânii care urmează după marți, și anume miercuri, din sintagma latină: "Mercurii dies" / "Mercuris dies". Mercur este una din cele patru planete telurice, însemnând că este un corp pietros, ca și Pământul. Este cea mai mică dintre cele patru, cu un diametru de 4.879 km la ecuator. În compoziție are aproximativ 70 % metale și 30 % silicați. Ca densitate Mercur este pe locul doi în Sistemul Solar, cu 5
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
la data de 12 octombrie 1959 în Săliște de Beiuș, județul Bihor, România, fiica lui Mihoc Gheorghe și Floare, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Josef Retzerstr. nr. 48. 169. Igo Gheorghe, născut la data de 16 februairie 1958 în Pietroasa, județul Timiș, România, fiul lui Stelian și Antita, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Josef Retzerstr. nr. 48. 170. Ion Alexandru, născut la data de 16 decembrie 1965 în Ceptura, județul Prahova, România, fiul lui Ion Vasile și Ioniță Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
a activității miniere de exploatare a granodioritului nr. 3.531/2002, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială MARMOCALC - S.A., cu sediul în localitatea Vașcău, Str. Argeșului nr. 15, județul Bihor, în calitate de concesionar, în perimetrul Pietroasa, situat în comuna Pietroasa, județul Bihor, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licența de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204064_a_205393]
-
exploatare a granodioritului nr. 3.531/2002, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială MARMOCALC - S.A., cu sediul în localitatea Vașcău, Str. Argeșului nr. 15, județul Bihor, în calitate de concesionar, în perimetrul Pietroasa, situat în comuna Pietroasa, județul Bihor, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licența de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204064_a_205393]
-
Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în compoziția sa, asemănător untului râncezit. are o compoziție chimică foarte variată reprezentată prin : Majoritatea principiilor active se găsesc în mugurii foliari. Ginkgo biloba
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba de nivel de 200 m, cu mici oscilații de altitudine în amănunt (putând fi considerată pe o linie ce trece prin localitățile Gura Vadului - Greceanca - Pietroasele - Gura Sărații - Nișcov) Este alcătuit din formațiuni sarmațiene grezoase si calcaroase (gresii, gresii calcaroase, calcare cochilifere), care au influențat altitudinea și masivitatea. Rare intercalații de argile și nisipuri se găsesc pe Valea Huiup de la Nenciulești și la Năeni, iar o
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, cu o lungime de 10 km și numeroase
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, cu o lungime de 10 km și numeroase întreruperi, grupate în perimetrele Năeni, Istrița, Pietroasele, Ciuhoiu, sunt folosite ca și piatră brută sau cioplită pentru construcții, monumente funerare, materie primă pentru prepararea varului și prin măcinare și pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
din DN10 (Buzău - Brașov). Următoarele drumuri traversează dealul Istrița transversal: Cu dispoziție radiară, din satele Fântânele și respectiv Greceanca mai pornesc spre DN10 și continuă ulterior spre sud DJ 149 și respectiv DJ 103R. Pe vârful dealului suie DC 147 (Pietroasele, DJ 205 - Breaza, DJ 205). Porțiuni de drum închise iarna se află pe DJ 203G (segmentul Sărata Monteoru - Leiculești), DJ 238 (segmentul Sângeru - Malu Roșu) și DJ 104 N. DJ 100H pe porțiunea care traversează transversal Istrița este cotat cu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
afară Se apleca, arătându-și sânii, peste pervazul ferestrei Ochii feciorilor cuprindeau lacomi țâțele ca niște mere ale fetei Îi sorbeau de la distanță răsuflarea parfumată și se lăsau zguduiți de fiorii cărnii Înrobiți de pofta de a-i cuprinde trupul pietros De a-i străpunge carnea tare și fierbinte În Întunericul odăii, sârbul pândea cu securea În mână. Chidran Ecoul tobei răzbătea până la noi Aducând vești grele, porunci diavolești Să știe tot natul că Într-o săptămână Toți caii trebuie predați
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
restructurat, stațiunea experimentală devenind "Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În momentul constituirii sale institutul a avut în subordine 8 stațiuni experimentale viticole (Drăgășani, Odobești, Crăciunelu, Miniș, Iași, Ștefănești-Argeș, Greaca, Murfatlar, ulterior adăugându-se altele două stațiuni (Pietroasa și Bujoru). Din anul 2002 această unitate de cercetare a căpătat denumirea actuală de "Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În prezent Institutlul are în subordine 7 stațiuni experimentale viticole: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Poieni este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Se află la 10 km de centrul de comună, satul Pietroasa. Prima atestare documentară a Poieniului datează din anii 1514-1516, când este amintit sub numele de "Pleyen" și era proprietatea lui George de Brandemburg. Aici
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]
-
Poieni este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Se află la 10 km de centrul de comună, satul Pietroasa. Prima atestare documentară a Poieniului datează din anii 1514-1516, când este amintit sub numele de "Pleyen" și era proprietatea lui George de Brandemburg. Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1790 și pictată în 1812, ce poartă hramul
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]
-
păstrat cu grijă toate aceste opere de artă, care reprezintă o mare valoare istorică și artistică. Guvernul URSS și poporul sovietic au privit întotdeauna aceste valori ca un bun inalienabil al poporului român însuși”". Lista bunurilor restituite includea Tezaurul de la Pietroasele, 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1350 de picturi, gravuri și desene), vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi, bijuterii, 156 de icoane, 418 tapițerii, 495 obiecte de cult religios, etc. În
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
dispersată a arabilului aflat în jurul gospodăriilor răsfirate în cazul satelor de deal și de munte. La 1770, în propunerea de clasificare a pământurilor, care a premers conscrierilor urbariale, pământul satului este încadrat tot în clasa a 4-a, fiind „steril, pietros, plasat în munți și văi". Nu se specifica sistemul de cultivare. Mai mult ca sigur că aceasta nu s-a modificat. Documentul, destul de complet, din 1770 intitulat „Beneficia et maleficia locorum", oferă și alte date privind situația economico-socială a satului
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
locul acestor așezări de piatră sau pur și simplu pietre, era rotirea în jurul lor, însă existau și mișcări necirculare, cum era un dus-întors între două roci sacre, așa cum era cazul cu rocile Safa, în sud-est, și Marwa, în nord. Natura pietroasă a Arabiei explică acest cult al pietrelor, cum este și piatra neagră încastrată în colțul Kaabei, la sud-estul edificiului. Arabii credeau însa nu numai că pietrele, ci și arborii conțin sacrul; un tufiș de palmieri (nakhla) servea de exemplu ca
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
Ornano (comandantul FFL din Ciad), la comanda lui de Gaulle, au organizat atacul pozițiilor italiene din Libia. Sarcina atacării oazei Kufra a fost foarte dificilă din cauza folosirii unor mijloace de transport necorespunzătoare pentru traversarea dunelor de nisip și a câmpurilor pietroase acoperite cu nisip fin. Francezii au fost ajutați de „Long Range Desert Group” (LRDG) comandată de maiorul britanic Pat Clayton. Clayton avea sub comanda lui 76 de soldați și 26 de vehicule. Pentru a sprijini atacul împotriva oazei Kufra, a
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Este fotofob, și are un vârf maxim
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător de bun. Mașină se poate lăsa în sat, pentru că se poate merge doar pe jos, trecând pe langă postul de poliție și urmând
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător de bun. Mașină se poate lăsa în sat, pentru că se poate merge doar pe jos, trecând pe langă postul de poliție și urmând firul văii. Drumul până la peșteră vă ia aproximativ o oră
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]