1,679 matches
-
training-ului au tot atâta valabilitate cât indulgențele papale, cumpărate cu bani grei în Evul Mediu și care garantau păcătoșilor o ședere mai scurtă în Purgatoriu. Pe vremea aia, Martin Luther s-a ridicat împotriva acestor practici, numindu-le „înșelătorii pioase”, iar papa Leon al X-lea l-a excomunicat. În zilele noastre, însă, acești papă-bani de la corporații & naivi vor prospera în continuare, căci, până una alta, un Martin Luther laic care să dea unlike evangheliștilor ce invocă succesul prin sloganuri
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
în plasa justiției, iar sintagma de „stat paralel” face deliciul consumatorilor de gogoși de presă. Punerea în scenă vine împreună cu inventarea de noi personaje. Ajuns în fața judecătorului, politicianul nostru, dacă nu devine pacient, se transformă peste noapte în victimă. Aerul pios, de înmormântare, ia locul făloșeniei radioase de odinioară - vanitatea vexată se împodobește cu bărbi patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
trecutului neconsolat vor să inducă și neîncredere față de instituțiile europene, ale căror decizii sunt percepute drept un cal troian în lumea acomodărilor bizantine dâmbovițene. Ajuns în fața judecătorului, politicianul nostru, dacă nu devine pacient, se transformă peste noapte în victimă. Aerul pios, de înmormântare, ia locul făloșeniei radioase de odinioară - vanitatea vexată se împodobește cu bărbi patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
am pierdut eu, te-ai ascuns și tu ... sub pălărie și au mai rămas doar cuvinte din tine, așa, ca în teorie, cuvinte al căror înțeles nimeni nu-l mai cunoaște, doar cei mai bătrâni le surâd, ca unui gând pios, de Paste. Referință Bibliografica: COPILĂRIE, COPILĂRIE / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COPILĂRIE, COPILĂRIE de DORA PASCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340112_a_341441]
-
Studiul dedicat lui Eminescu reprezintă pentru Arghezi ceea ce reprezintă “Viață și opera lui Edgar Poe” pentru Baudelaire, inclusiv că viziune estetică și complementară a personalităților, însă după aproape o sută de ani si, parcă anume, într-o ipostază de retrospectivă pioasa (“pioșenia noastră depășită”), menită să rectitorească fiorul poetic pe care un poet anume, unic și mare, l-a lăsat moștenire. Dacă poetul francez, teoretizând poezia, transcria fără semnele citarii fraze din Poe, Arghezi va parafrază versuri proprii, sensul parafrazei atribuindu
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
și socio-politic, la nivel general și, decurgând de aici, la nivel individual. În contextual de față, referință insistența la dharma este semnificativă - și convingătoare pentru zeul morții - căci Yama este numit și “Regele Dreptății” (dharma-raja). Ca răsplată pentru nobilele și pioasele ei cuvinte, Yama se oferă de cinci ori la rând, să-i împlinească lui Savitri orice dorința, cu excepția revenirii lui Satyavant la viață. Prințesa cere că părintele ei să-și recapete vederea, apoi regatul, și să i se nască o
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
Mariana) și cu sora, alături de alți 46 de olteni, constituie un moment decisiv în formula existențială a eului povestitor. Conștiința conștientă de Dumnezeu și spiritul credincios devin conștiință căutătoare de mântuire și spirit evlavios. Figura spiritului creator se profilează ca pioasă, cucernică, religioasă. Drumul smeririi este, în fapt, deschis de conștientizarea faptului prealabil că în două rânduri (1 iunie 2001 și 18 mai 2002) intervenția divinității a adus salvarea de la moarte. Spiritul, ca totalitate, se inserează într-un dinamism mnemonic și
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”- „Unelte de dormit”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la viena seamănă cumva/cu singurătatea de la Cluj/(...)/cea de la stockholm e pusă ca gheața/(...)/singurătatea de acasă (...)/e tot cea care a fost”. Simțurile în atenuare, în anesteziere, în tocire vor conduce la un nou tip de carte
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la viena seamănă cumva/cu singurătatea de la Cluj/(...)/cea de la stockholm e pusă ca gheața/(...)/singurătatea de acasă (...)/e tot cea care a fost”. Pentru ființa minimă, simțurile sunt în atenuare, în anesteziere, în tocire. Aceste simțuri vor conduce
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
-n fiecare rug de floare/ În fiecare nor și-n cer un geamăt de culoare/ ... E chipul mamei mele izvorul dintre stânci/ ... E chipul mamei mele luceafărul de seară/ Un murmur de lumină în sufletu-mi de ceară./” Nesigur, dar pios, el cere ajutorul celei ce i-a dat viață în clipele de grea cumpănă. „În fiecare ceas al vieții, dă-mi plâns de alăută,/ În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută!/” Rugăciunea către mama sa e pentru că, pentru
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
Bucuria rodirii”. Tot acest ciclu reprezintă hora vieții pe pământ. Densitatea imaginilor și avalanșa sentimentelor generate de această cromatică sugestivă, produce o invitație la o meditație tăcută și profundă. Ea naște sentimente de liniște, împlinire, gingășie și respect. Este un pios omagiu adus tuturor mamelor de pe pământ. Volumul de versuri aduce în final, prin Partea a IV-a, („Rai de crini”), pregătirea conștientă spre marea trecere din finalul vieții, când, floarea de pe pământ ajunge, prin credință și iubire, la un nou
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
care m-au ascultat cu drag de 33 de ani încoace. Sunt cântece vechi, inegalabile, cu care am crescut sau pe care le-am descoperit și îndrăgit în multele mele călătorii și de care m-am simțit aproape. O apropiere pioasa și mereu fascinată de esență acestui neam al nostru, cu durerea și înțelepciunea să fără sfârșit, dar și cu acel hâr nebănuit al său de a rosti în aceeași măsură gândurile și adevărurile fiecăruia dintre noi. Dacă le știți, cantati
STEFAN HRUSCA VINE IN ROMANIA SA ISI LANSEZE ALBUMUL´´CANTECE DE-ACASA´´. PE 8 IUNIE 2015,VA SUSTINE UN CONCERT LA TEATRUL NATIONAL DIN BUCURESTI,ORGANIZAT DE PROJECT EVENTS de MIHAI MARIN în ediţia n [Corola-blog/BlogPost/340993_a_342322]
-
în fiecare zi. Ziua de azi o dedicăm și dascălilor ce nu mai sunt printre noi, dar care și-au lăsat semnătura în Cartea de onoare a acestei școli. Lor le dedicăm un moment special, această colivă simbolică ca o pioasă aducere-aminte a ceea ce-au reprezentat ei.” Din cuvintele preotului Stelian Hornea, toți cei prezenți în Sala de sport a școlii movilene, locația acestui eveniment, am înțeles că fiecare om primește la naștere câte un înger, care poate fi chiar
EMOŢII ANIVERSARE LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342053_a_343382]
-
e încurajator. Dimpotrivă, asupră-i pare a domni “Îngerul morții”, probabil acel Abaddon (ori Apollion) din Apocalipsa 9, 11: “Cadavrele umflate stau rânduite/ În cuierul timpului mâncat de viermi...Trecutul devine-un viitor sinistru...”. Dezastrul comunitar se repercutează asupra individului pios, contemplativ, care se roagă, se întreabă, așteaptă, își scrutează rostul și identitatea. “Bujorul” (termen dominant) este simbolul însuși al istoriilor, și al istoriei, însângerate: Bujorul - floarea ofilită, cu sângele petalelor rescrie istoria. Ca o culme a deznădăjduirii și a destrămării
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Dar dacă Te-ar vedea, nu Ți-ar cunoaște pasul. Câți strigă: „E-al meu, acum, și-n viața care vine”, Și totuși, nu Ți-au auzit vreodata, vorba, glasul. Ce demoni albi în jurul Tău, ce legiune De aspri farisei pioși, flămânzi de nemurire! În al Tau nume preamăresc a lor înțelepciune - Vicleni, ei Te-osândesc la moarte, din iubire. Lăcuste și miere sălbatică Ți-e sufletul - Din Tine vor mânca și Te vor bea la Cină. Tu poți de vor
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
cele sfinte reușești să parcurgi drumul plin de încercări al vieții. Imediat dupa slujba, a urmat un Părăstas de Obște pentru toți ctitorii bisericii; cei ce au pus o temelie la ridicarea acestui frumos lăcaș au fost amintiți și gândurile piose și recunoștință celor prezenți s-a indrepat înspre dânșii. Duminică a continuat prin tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele mâncăruri românești pregătite cu dragoste și îndemânare de gospodinele din parohia noastră. Mititei, sarmale, frigărui, langoși, amandine și plăcinte
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
intimă cu Dumnezeu, pe calea rugăciunii, a meditației, a contemplației îi conferă poetei atâta liniște, atâta bucurie și fericire, încât, nu se poate să nu exclame: “Cui să-i mulțumesc eu, Doamne?”: Simt atâta fericire / cât nu am nici când pioasă / stau în colțul cu icoane / Cui să-i mulțumesc eu, Doamne?...” Cu adevărat, această stare de împăcare cu Dumnezeu, cu oamenii, cu natura și cu sine, nu poate veni decât de la Dumnezeu și nu se poate compara cu nici o altă
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂNTEC DE CRĂCIUN Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: ,,Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte Ne-aruncă pe toți în morminte!’’ Ca un Iudă pios, scăldat în lumină, veni Lucifer și-n loc de sărut pe obraji, întinse zăbale pe frunte. Cioturi, cioturi, prăpăstii și ziduri, prăpăstii și cioturi... și ziduri terne. Eterne se cască goluri - membre dezmembrate, păpuși colorate, distorsionate, aruncate în hăuri. Unde
CÂNTEC DE CRĂCIUN de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343022_a_344351]
-
Demetrios I (1971-1991) i-a conferit crucea patriarhală. Se cuvine să mai amintim un aspect important din viața și activitatea PC Sale și anume că a avut marele privilegiu de a fi ucenicul devotat și unul din apropiații mitropolitului de pioasă amintire Nicolae Bălan al Ardealului, de la care a învățat bunătatea, echilibrul, iubirea și respectul față de Dumnezeu, de Biserică și de oameni, capacitatea de a înțelege realitățile și problemele oamenilor nu doar cu mintea, ci și cu sufletul. Tot de la mitropolitul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
în pitorescul port românesc. Seara Păr. Prof. Univ. Dr. Ioan Lupaș a ținut la teatru o conferință în cadrul ,,Ligii Antirevizionioste''.13 În paginile acestei lucrări trebuie să amintim și de grija Episcopului Nicolae față de înaintașul său Episcopul Roman Ciorogaru de pioasă amintire, organizându-i un impresionant parastas cu ocazia împlinirii unui an de la trecerea sa la cele veșnice. Redăm, în cele ce urmează, rândurile scrise în revista ,,Legea Românească'' referitoare la acest eveniment: ,,Joi, 21 Ianuarie 1937, împlinindu-se un an
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile Episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine toata cinstea, prețuirea și recunoștința, acum, la împlinirea unui centenar de la
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului - omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate - Spre o domnie de veacuri apusă, pioasa mea gândire se îndreaptă, să scriu strategie ce a fost dusă de voievod cu iscusință-n luptă. La Putna, clopotele dau trezire în zi de iulie, că-i sărbătoare pentru comemorare-n mânăstire, a Sfântului Ștefan-Vodă-cel-Mare. Că nu purta renume
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
a păstra pământul păstorit. Prin ritual cu nume pomenite, ecou vor duce bangăte de clopot pornind din mânăstiri ce-s ctitorite de voievod ce-a reprimat un despot. În demnitate să-i păstrăm cinstire, comemorând de fiecare dată, cu gând pios, de sacră prețuire. Că pildă poate fi oricui, prin soartă. Luptând cu mintea, inima și brațe, rămâne-n conștiințe de vlăstare, ca iubitor de țară și dreptate. Dar și exemplu de credință mare. La Putna, Ștefan-Vodă se-odihnește, de secole
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Astfel: Eminescu suntem noi individualizându`ne ca și nație spirituală între celelalte ale lumii. Astăzi, în acest ceas al aducerii aminte; să ne oprim o clipă din tumultul vieții care ne absoarbe, aducându`i cu dragoste și recuoștintă omagiul nostru pios. Referință Bibliografică: La aniversare / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Bianca Aura Buta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
și viața din mormânt, Au fost lăsate-n grija ființei și-n tăcerea Tumultului de nașteri în ritualul sfânt ! Cât viața este visul și visul o speranță, Iară speranța-i totul și totul este-n plan, Să ne-nchinăm smerenic, pios și cu pedanță Celui ce în simțire e sfânt și suveran ! O, Doamne, rugăm vino, revino în cetate ! Mai dă un semn prin care arată că trăiești Mai marilor puterii de pe pământ le-abate Psihoza rătăcirii și-a culmei mișelești
Î N C H I N A R E de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343422_a_344751]